558 matches
-
Fracțiunea liberă și independentă și anatomia „bărnuțianismului“ fondator sunt cărămizile pe care se ridică un discurs profetic, în răspăr cu un curent antisemit ce își avea, chiar și în cadrul Junimii, voci ilustre, de la Mihai Eminescu la Vasile Conta. Acuzele de cosmopolitism vor fi dublate, în cazurile lui Maiorescu și Carp, de eternul stigmat al filosemitismului. Ceea ce oponenții nu le pot ierta este această plasare a criticismului sub semnul ideii de umanitate și toleranță. În locul unei religii naționaliste ce preferă să organizeze
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Engleze cred că a existat totuși un anumit grad de progres în politica internațională. Natura conceptului de "via media" poate fi explorată mai adânc prin observarea contrastelor cu realismul și "revoluționarismul" (termen folosit de Wight ca să descrie diverse perspective, incluzând cosmopolitismul care năzuia să înlocuiască ordinea internațională cu o comunitate universală a oamenilor) și din perspectiva clarificării tezei că membrii Școlii Engleze oferă o descriere limitat progresistă a politicii mondiale. După cum s-a discutat în Capitolul 2, realismul pune accentul pe
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este ordinea instaurată în întreaga umanitate, nu doar în societatea de state" (1977: 22), iar "o societate sau comunitate mondială" este un țel pe care toate "persoanele inteligente și sensibile" ar trebui să îl ia în serios (1977: 289). Acest cosmopolitism vizibil vine în contradicție cu convingerea sa că nu prea există dovezi că diferitele societăți ar fi pe cale să se pună de acord asupra modalității de a construi o comunitate mondială. Dar, implicit, Bull pare să creadă că statele trebuie
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
asupra societății internaționale, pe care Jackson o privește ca pe cel mai bun aranjament inventat până acum pentru promovarea relațiilor pașnice între societăți care-și valorizează diferențele și independența. Cât despre Bull (1977: 317), acesta credea într-adevăr că un cosmopolitism al elitelor era pe cale să apară și observatorii ar putea adăuga acum că el a presimțit impactul globalizării asupra societății de state -, dar el s-a grăbit să adauge că această " cultură cosmopolită emergentă... înclină în favoarea culturilor dominante ale occidentului
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acceptării reciproce a dreptului la suveranitate sau independență" (1977: 24). Mulți autori, inclusiv Stanley Hoffmann (1990: 23-4), au argumentat despre Kant că era "mai puțin cosmopolit și universalist în scrierile sale despre problemele internaționale decât sugera Bull". Într-adevăr, în ciuda cosmopolitismului său, Kant apăra o societate a statelor suverane care respectau principiul nonintervenției. Din acest motiv, "kantianism" pare un termen impropriu pentru a descrie un grup de perspective vizionare pe care Bull și Wight le respinseseră în final. Ideea revoluționarismului este
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
culturală în viitoarea lume socialistă (Bottomore și Goode 1978). Pe câtă vreme Marx și Engels fuseseră vagi în ceea ce privește supraviețuirea sau dispariția diferențelor naționale în orânduirea socialistă a lumii, austro-marxiștii prevedeau un viitor în care diversitatea culturală din ce în ce mai mare ar fi aclamată, în timp ce cosmopolitismul, înțeles ca "prietenie față de întreaga rasă umană" mai degrabă decât "lipsă a atașamentului național", s-ar dezvolta. Aceasta ar urma să combine o sociologie a clasei și a identității naționale cu o viziune mai largă a emancipării umane universale. Răspunsul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
extindere a loialității umane dinspre națiune spre specie fuseseră create de capitalism iar Lenin și Buharin considerau că, după un mic ocol pe calea dezastruoasă a militarismului și a războiului, procesul de distrugere a comunității naționale și de reîntoarcere la cosmopolitism ar fi reluat. Ideea lor că surplusul de capital cauzase Primul Război Mondial era greșită, însă aceasta nu înseamnă că analiza lor este lipsită de merite. La fel ca și Marx și Engels înaintea lor, ei tratau o temă foarte
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
largul lor față de formele de politică naționalistă care aveau ca rezultat diluarea angajamentelor intenaționaliste ale marxismului clasic (Warren 1980; Nairn 1981). De importanță capitală aici este faptul că marxismul este o doctrină occidentală care își are rădăcinile în Iluminismul european. Cosmopolitismul marxist s-a dezvoltat în epoca dominației europene în era colonială căreia marxismul îi purta o mare admirație într-un moment în care era rezonabil să presupui că lumea non-europeană avea să devină mai asemănătoare cu Occidentul, în cele mai multe privințe
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1988). Mai recent, numeroase guverne și mișcări din exteriorul spațiului occidental au respins fățiș modelele vestice de dezvoltare economică și politică, și multe se opun la ceea ce consideră drept valori occidentale străine și decadente. În acest context, toate formele de cosmopolitism fie ele marxiste sau nu sunt privite cu suspiciune. Principala problemă nu este că marxismul clasic a subestimat importanța naționalismului, statului și geopoliticii, ci, după cum susțin mulți, că a exprimat o viziune determinată cultural asupra lumii, moștenită de la Iluminismul european
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
normelor și instituțiilor societății internaționale în purtarea războiului împotriva terorismului, Statele Unite nu numai că reduc perspectivele unei ordini mondiale pașnice și juste, dar subminează chiar principiile pe care aceasta a fost fondată (Habermas 2003; Dunne 2003; Devetak 2005). Dimensiunea praxiologică: cosmopolitismul și etica discursivă Una dintre principalele intenții aflate în spatele unei sociologii a statului este evaluarea posibilității de a pune capăt puterilor monopoliste și proiectului totalizator și de a evolua înspre forme mai deschise și inclusive de comunitate. Aceasta reflectă credința
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politice și morale împărtășite. Aceste cadre alternative ale societății internaționale ar lărgi frontierele comunității politice, crescând impactul pe care datoriile către "cei din afară" îl au asupra proceselor de decizie și contribuind la ceea ce Linklater (1998) și Shapcott (2001) numesc "cosmopolitism dialogic". Linklater și Shapcott susțin ceea ce ei numesc "cosmopolitism subțire". Un "cosmopolitism subțire" ar trebui să promoveze idei universale, dar să recunoască diferențele (Shapcott 2000b, 2001). Într-un asemenea cadru, loialitățile față de statul suveran sau față de orice altă formă de
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internaționale ar lărgi frontierele comunității politice, crescând impactul pe care datoriile către "cei din afară" îl au asupra proceselor de decizie și contribuind la ceea ce Linklater (1998) și Shapcott (2001) numesc "cosmopolitism dialogic". Linklater și Shapcott susțin ceea ce ei numesc "cosmopolitism subțire". Un "cosmopolitism subțire" ar trebui să promoveze idei universale, dar să recunoască diferențele (Shapcott 2000b, 2001). Într-un asemenea cadru, loialitățile față de statul suveran sau față de orice altă formă de asociere politică nu pot fi absolute (Linklater 1998: 56
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
frontierele comunității politice, crescând impactul pe care datoriile către "cei din afară" îl au asupra proceselor de decizie și contribuind la ceea ce Linklater (1998) și Shapcott (2001) numesc "cosmopolitism dialogic". Linklater și Shapcott susțin ceea ce ei numesc "cosmopolitism subțire". Un "cosmopolitism subțire" ar trebui să promoveze idei universale, dar să recunoască diferențele (Shapcott 2000b, 2001). Într-un asemenea cadru, loialitățile față de statul suveran sau față de orice altă formă de asociere politică nu pot fi absolute (Linklater 1998: 56; Devetak 2003). Recunoscând
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dar să recunoască diferențele (Shapcott 2000b, 2001). Într-un asemenea cadru, loialitățile față de statul suveran sau față de orice altă formă de asociere politică nu pot fi absolute (Linklater 1998: 56; Devetak 2003). Recunoscând diversitatea legăturilor sociale și morale, etosul unui "cosmopolitism subțire" încearcă să multiplice tipurile și nivelurile comunității politice. Trebuie observat, totuși, că acest lucru nu înseamnă că datoriile față de umanitate sunt mai importante decât toate celelalte. Nu există o "ierarhie morală" fixă într-un cadru de "cosmopolitism subțire" (Linklater
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
etosul unui "cosmopolitism subțire" încearcă să multiplice tipurile și nivelurile comunității politice. Trebuie observat, totuși, că acest lucru nu înseamnă că datoriile față de umanitate sunt mai importante decât toate celelalte. Nu există o "ierarhie morală" fixă într-un cadru de "cosmopolitism subțire" (Linklater 1998: 161-8, 193-8). Este important de notat aici că această versiune a "cosmopolitismului subțire" plasează ideile de dialog și consimțământ în centrul proiectului. O altă versiune a cosmopolitismului a fost avansată, atât individual cât și împreună, de David
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că acest lucru nu înseamnă că datoriile față de umanitate sunt mai importante decât toate celelalte. Nu există o "ierarhie morală" fixă într-un cadru de "cosmopolitism subțire" (Linklater 1998: 161-8, 193-8). Este important de notat aici că această versiune a "cosmopolitismului subțire" plasează ideile de dialog și consimțământ în centrul proiectului. O altă versiune a cosmopolitismului a fost avansată, atât individual cât și împreună, de David Held și Daniele Archibugi (Archibugi și Held 1995; Archibugi 2002, 2004a). Lucrările lor pleacă de la
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Nu există o "ierarhie morală" fixă într-un cadru de "cosmopolitism subțire" (Linklater 1998: 161-8, 193-8). Este important de notat aici că această versiune a "cosmopolitismului subțire" plasează ideile de dialog și consimțământ în centrul proiectului. O altă versiune a cosmopolitismului a fost avansată, atât individual cât și împreună, de David Held și Daniele Archibugi (Archibugi și Held 1995; Archibugi 2002, 2004a). Lucrările lor pleacă de la o apreciere a pericolelor și oportunităților pe care globalizarea le aduce democrației. Cercetările lor caută
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
151 constructivism, 9, 19, 25, 35, 207-31 constructivism holistic, 41 constructivism sistemic, 41 construcția națiunii, 77 construcție socială, 250 contract social, 83 convenționalism metodologic, 223 cooperare, 24, 36, 48, 52, 53, 229 copii, 27, 241, 246 corporații transnaționale, 26, 208 cosmopolitism, 103, 112, 114, 122, 137, 139, 141, 172-77 credit, 93 creșterea populației, 262 creștinătate, 69 creștinism, 86 crime de război, 85, 86, 113 crime împotriva umanității, 86 criterii de semnificație, 30 critică imanentă, 162 critică metateoretică, 207, 214 cuceriri teritoriale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
discernabil. După o etapă În care studiul literaturii făcea parte din cunoașterea de sine națională (la Întrebarea: cine sunt eu? răspunsul era: român) urmează o perioadă În care dimensiunea națională a literaturii se estompează, fără să dispară; este vorba despre cosmopolitismul avangardelor, un moment În care literatura europeană, la fel ca și politica europeană se „continentalizează” Într-o efervescență greu de Întîlnit din Renaștere Încoace. Studiul literaturii devine curînd o psihanaliză, pe de o parte și o reflecție asupra limbajului, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Kant capătă consistența unui sistem de idei în care se îngemănează emanciparea naționalităților, democrația republicană și federația europeană. Victor Hugo profetizează sublim domnia viitoare a Statelor Unite ale Europei, care vestesc ele însele Omenirea înfrățită a viitorului. Mai mult, europenismul, federalismul, cosmopolitismul și internaționalismul vor fi aduse laolaltă la sfîrșitul secolului al XIX-lea13. La începutul secolului XX, internaționalismul socialist și fraternitatea europeană par chiar destul de puternice pentru a împiedica războiul franco-german. În realitate, începînd din vara anului 1914, marile partide socialiste francez
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pentru ca aerul pe care îl respirăm acum să se curețe de noxele respective. O deschidere spre valorile umaniste, amplă, întemeiată pe nevoia unui dialog permanent pe lumea din afară și contând pe spiritul nostru receptiv, ține de ordinea bunului simț. Cosmopolitism? Așa a fost calificată poziția lui Eminescu, afină, și replica lui e notorie: "Cosmopolitismul nu există decât ca simulațiune, ca fățărnicie." Deschiderea spre valorile alterității e însă un fel de a asigura mai buna cunoaștere de sine și de a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
deschidere spre valorile umaniste, amplă, întemeiată pe nevoia unui dialog permanent pe lumea din afară și contând pe spiritul nostru receptiv, ține de ordinea bunului simț. Cosmopolitism? Așa a fost calificată poziția lui Eminescu, afină, și replica lui e notorie: "Cosmopolitismul nu există decât ca simulațiune, ca fățărnicie." Deschiderea spre valorile alterității e însă un fel de a asigura mai buna cunoaștere de sine și de a stimula spiritul creator în orice comunitate. Text pregătit (15 ian 1990) pentru "Ideea Europeană
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
unui început esențial, sub semnul libertății și democrației. Argumentele nu interesează, ajung calomniile, cântate pe străvechi arii cu efecte sigure. Nimic mai simplu decât să acuzi atunci când o minimă etică nu te obligă a produce dovezi. De la conduită elitară și cosmopolitism la atitudine turbulentă și trădare nu e decât un pas, iar agenții puterii l-au și făcut, înconjurând grupul de la "22" cu cele mai perfide insinuări și acuze. "Calomniez, calomniez toujours, il en restera quelque chose". E tactica pusă la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cu seamă în masele populare, după exemplul german întruchipat de Herder, Fichte, Jahn, W.von Homboldt ș.a. Avântul de reînviere de la 1848, aproape stins între timp sau pe cale de extincție, trebuia deci fortifiat prin dascăli, ferit de noxele politicianiste, de cosmopolitism și indiferență civică. În numele dascălilor de orice treaptă îndemna Pârvan la angajare: "Trebuie să facem și politică. Dar politica noastră să nu fie a unui partid, să nu fie opera unor politicieni care slujesc un partid pentru a-și satisface
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și a deserturilor- selecție și combinare de fructe și brînzeturi) sau endogen/exogen (sosurile, fructele sau legumele exotice fiind intens valorizate, la fel cu cele naționale). Selecția anumitor opoziții și ocultarea altora poate atrage calificarea de rafinament, dar și de cosmopolitism al codului culinar francez, în timp ce opțiunea pentru endogen, central, accentuat ne îndreptățește să vorbim de un tradiționalism savuros al gastronomiei românești sau italienești. Codurile gastronomice bazate în principiu pe aceste opoziții majore cărora li se adaugă și fript/vs/fiert
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]