459 matches
-
ciumpăvit de neglijența frizerului, și se dovedește a fi Boris, cel mai mare și mai rău vânător de recompense, după propria caracterizare. Frizerul, îngrozit, leșină. Boris pornește agale prin zăpadă pe urmele celorlalți vânători și ajunge la o cabană, pe costișa de lângă satul cu frizeria. Aici Jujunga, Gentilomul și gemenele stau încordați, observându-se unul pe altul cu suspiciune: toți vor capul lui Jack. Gentilomul propune discutarea problemei în cabană, la căldură. Jujunga își revendică dreptul de a-și încerca primul
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]
-
pe DC 64 Dumbrăveni-Văratec, în satul Dumbrăveni, pe │ │ │ │ │L = 700 m, l = 6 m, h = 0,15 m Refacere timpane la 5 podețe tubulare pe DC neclasate în satul Frătăuții Noi Refacere suprastructură din balast pe DC neclasate în satul Costișa pe L = 5,7 km, l = 5 m,│ │ │ │ │h = 0,10 m Refacere culee stângă pod pe pârâul Dragoșa, sat Dragoșa │Comuna Frumosu │ 74 Refacere podeț pe pârâul Dragoșa, sat Dragoșa, zona Grigore Vamanu Refacere punte pietonală peste pârâul Deia
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Refacere pod beton în satul Gura Văii Refacere drumuri de interes local în satele Cătăuți, Seciu, Mărăcini, Tulburea, Luncile, │Comuna Chiojdeni │ 218 Refacere drum sătesc în sat Cotești │Comuna Cotești │ 134 Refacere drumuri de interes local în satele Homocea, Lespezi, Costișa Refacere pod din lemn cu pile de beton, sat Vulcăneasa Refacere pod beton, sat Vulcăneasa Refacere pod din lemn cu structură de beton, sat Vulcăneasa Refacere pod beton distrus, sat Vulcăneasa Refacere podeț tuburi distruse, sat Vulcăneasa Refacere DC 98
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
FARACUPRINS (n. 21 mai 1935, localitatea Costișa, județul Neamț - d. 23 martie 2006, Constanța), a fost un cercetător subacvatic, căpitan-comandor în Marina Militară Română. În copilărie primul bazin i-a fost „bulboana”, unde se scălda zilnic, toată vara. Pârâurile, iazurile, lacurile, gârla, râurile, toate l-au dus
Constantin Scarlat () [Corola-website/Science/315822_a_317151]
-
elemente gotice. În anul 1958, ferestrele au fost lărgite. Acoperișul bisericii este din tablă cu aliaj de cupru, iar pardoseala este din beton. Zidul de incintă al mănăstirii are pe partea de vest trepte care, după cum afirma Dumitru Agachi, ""ritmează costișa amplasamentului mănăstirii, lăsând privitorului o deosebită și puternică impresie de scară a urcușului monastic și isihie, deopotrivă"". Biserica Mănăstirii Coșula a fost pictată atât în interior, cât și în exterior. Urmele picturii inițiale în tehnica frescă din interior, datând din
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
antropomorfă, prelucrarea osului și cornului în eneolitic. Faza Cucuteni B: ceramică descoperită la Poduri, Ghelăiești,Bodești; vatră cruciform Poduri- Dealul Ghindaru, vase descoperite la Târgu Ocna, Bodești, topoare din aramă, metalurgia aramei în eneolitic, stațiuni cu descoperiri aparținând culturii Costișa-Borlești,Costișa,Cucuieți,Lunca, Siliștea.
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
piese de istorie și arheologie din epoca paleolitică (unelte, arme de silex, oase de animale de la Valea Lupului, Mitoc, Ripiceni, Ceahlău), neolitică (ceramică, unelte, figurine antropomorfe și zoomorfe din culturile Criș, Stoicani-Aldeni, Cucuteni), epoca bronzului (ceramică, unelte din culturile Monteoru, Costișa, Noua), epoca fierului (ceramică, brățări și verigi de bronz din cimitirul de la Stoicani, cuțit de bronz de la Tămăoani, pumnal de fier scitic din mormântul de la Comarna, vas grecesc attic descoperit la Frumușița, ceramică din siturile arheologice de la Stâncești, Cotnari, Băiceni
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
jucat pe scenă aproape în întregime. În special, narațiunea lui Creangă include o prezență neobișnuită a adverbului comparativ "mai" în descrierea modului în care unul dintre țăranii ce făcuse schimb cu Dănilă se comportă după tranzacția lor dezechilibrată: "„pleacă pe costișă într-o parte spre pădure și se cam mai duce”". Cronicarul literar Gabriela Ursachi evidențiază scopul umoristic al lui "mai" în acest context: „Departe de a fi o construcție superfluă, «mai» sugerează tocmai graba de a se face nevăzut a
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
se presupune a fi a ctitorului) expuse la intrarea în biserică și piatra cu pisania, sunt păstrate la biserica din Podoleni (cu hramul Înălțarea Domnului - din centru, în pridvorul acesteia), catapeteasma se găsește din 1876 la biserica veche din Frunzeni (Costișa), iar cinci icoane la Mănăstirea Agapia. În primul deceniu al secolului XXI sub patronajul Mănăstirii Bistrița din județul Neamț, a început o tentativă de refacere a obștii monahale de aici.
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]