1,113 matches
-
timpuri mai vechi era folosit în mod indirect ca hrană pentru porci și rațe sau ca îngrășământ natural, atunci când era prins în număr mare. Se folosește ca pește de acvariu, fiind comercializat. Se pescuiește prin mocirle cu coșurile și la cotețe; iarna, sub gheață, cu vârșa deasă (Băcescu). Cerințe pentru creșterea în acvarii: necesită bazine individuale de cel puțin 75-100 litri, cu fund mâlos - nisipos, dens plantate cu "Potamogeton", "Myriophyllum", "Ceratophyllum", "Elodea", "Egeria", etc. Substratul mâlos poate fi înlocuit cu substrat
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
acoperit cu calpac de samur. Cum era obișnuința boierimii locale, Lenș și-a construit în locul unde Șuța se varsă în Răstoaca, pe moșia de la Pitaru, un conac corespunzător poziției sale sociale. Domeniul lui de la Pitaru avea heleșteu, ogradă pentru magazii, cotețe și hambare, totul fiind foarte bine îngrijit. Pare că prin simpatie cu monumentalitatea Ansamblului Palatului Brâncovenesc de la Potlogi, conacul lui Lenș era și el prevăzut cu un zid impresionant care înconjura stabilimentul și acareturile. Astăzi, clădirea veche a conacului nu
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
Templu Spiritual Codrenesc”. Îl vedea precum satul său natal la vremea copilăriei: „un sat codrenesc răsfirat-spre-adunat, cu uliți străjuite de garduri împletite, acoperite cu șindrilă sau paie, case vechi cu prispă-ngustă, pe tălpi din stejar masiv, șuri încăpătoare, pătule, cotețe și fântâni de draniță cu cantaring; pomi umbroși străjuiesc casa și olaturile: pruni, meri peri, nuci, cireși și duzi din soiuri străvechi. Ogrăzile sunt semănate cu cereale: grâu, mei, alac, secară etc; garduri vii și garduri de spini separă proprietățile
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Opris, Cornel Taloș, Tiberiu Graur - au asistat și îndrumat în permanență elaborarea Proiectului „Muzeul Codrului”. Proiectul l-a gândit împreună cu arhitectul Emanuil Vașvari, originar din Orțița. Profesorul Rogoz a obținut finanțare. A achizitionat, din banii statului, zeci de case, șuri, cotețe, hoboroace, unele aflate într-o stare avansată de degradare. O perioadă de câțiva ani,(de la nr.9-2009 până la nr.5-2014, când este victima unei tentative de asasinat) profesorul Viorel Rogoz a colaborat la revista lunară de literatură și artă „Acolada
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
26 noiembrie 2013 Țel Aviv) a fost un cântăreț de muzică ușoară și actor de film israelian, A cântat în tinerețe în ansamblul „Nahal”, formațiile „Batzal Yarok” (Ceapă verde), Trioul „Gesher Hayarkon” (Podul Yarkonului), „Hahalonot hagvohim” )(Ferestrele înalte) și „Lul” (Coteț). În colaborare cu cântărețul și compozitorul Shalom Hanokh și cu formația „HaChurchillim”, a creat primele discuri de rock israelian. este considerat unul din cei mai însemnați interpreți ai cântecului ebraic (zemer ivri). După cuvintele criticului muzical Yoav Kuttner, „a fost
Arik Einstein () [Corola-website/Science/331786_a_333115]
-
în regia lui Uri Zohar, alături de Shaike Ofir și Hagashash Ha'iver. În 1967 el a jucat într-un alt film al lui Kishon, „Ervinka”, alături de Hâim Topol. Bodo a mai participat și la filmele „Hashual belul hatarnegolot” („Vulpea în cotețul de găini” după un roman de Kishon și în regia scriitorului), „Nahche și generalul” în regia lui George Ovadia, „Milionar în încurcătură” în regia lui Yoel Zilber, „Margo sheli” (Margo a mea),„Dacă ți se dă,ia! (film israelian în
Yaakov Bodo () [Corola-website/Science/336332_a_337661]
-
Jean Sallis care a vândut-o ca lemn de sobă în 1936. Prototipul Bratu 221 nu a zburat niciodată și a rămas în curtea uzinei de la Athis-Mons unde mai exista în timpul celui de-al doilea război mondial pe post de coteț de orătănii pentru muncitorii uzinei. Inginerul Romulus Bratu a rămas la Athis-Mons unde s-a asociat cu alt aeronautician, Nicolas Roland Payen (inventatorul aripii delta în 1935) întemeind aeroclubul "Les goélands" ("Pescărușii") care încă mai există.
Avionul Bratu-220 () [Corola-website/Science/328942_a_330271]
-
gospodărești. În perioada regimului comunist, conacul s-a ruinat. În anul 2007 mai existau doar un turn și câteva beciuri parțial surpate. Pe locul unde a fost conacul și-a extins curtea familia Nechitoaie, care a amplasat pe ruinele clădirii cotețe de găini și de porci, un closet, aici fiind aruncate deșeurile din gospodărie. Liliana Nechitoaie își amintea că în 2001 au venit câțiva oameni cu un tractor, să dărâme turnul, dar nu și-au dus planul la îndeplinire. Ctitorul și
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
Petre V. Coteț (n. 20 iunie 1914, Hotărani, județul Olt - d. 15 septembrie 1988, București) a fost un eminent geograf și geomorfolog român, profesor universitar doctor docent la facultatea de geologie - geografie a Universității din București. Școala primară o face la Hotărani (1921
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
analizei morfogenetice, pe care a promovat-o cu consecvență de-a lungul întregii sale cariere. Ea este și în prezent un studiu de referință în geografia românească prin valoarea observațiilor de teren, profunzimea analizei și a concluziilor autorului. Petre V. Coteț își începe cariera universitară și de geograf ca preparator (1940-1941), apoi asistent (1941-1946) la Catedra de Geografie fizică a profesorului Vintilă Mihăilescu, șef de lucrări (1946), conferențiar (1950), profesor (1970) la Facultatea de Geologie și Geografie a Universității din București
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
dar singuratic. Nu a fost un caz izolat în geografia românească și nici în cultura națională. Altora, între care marele Simion Mehedinți sau Ion Conea, li s-au ridicat bariere și mai greu de trecut. În ciuda interdicțiilor epocii, profesorul Petre Coteț a colaborat cu profesorul Jean Tricart de la universitatea din Strasbourg (Franța), iar datorită profesorului Vintilă Mihăilescu a cunoscut și apreciat opera marelui geomorfolog francez Emmanuel de Martonne(1873-1955), un mare prieten al României, memoriei căruia îi este dedicat articolul acesta
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
a geologiei, a evoluției paleogeografice a României, a reconstituirilor paleoclimatice, dublate de o vastă experiență de teren i-au îngăduit să întocmească valoroase lucrări de sinteză, de mare importanță didactică și științifică. Bibliografia completă a lucrărilor publicate de prof. Petre Coteț însumează 130 de titluri, totalizând peste 3000 de pagini
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
cu castelul și pe o lungime de circa 250 metri) și un turn de veghe, respectiv o barieră de apă (un parau cu apă curgătoare care există și în prezent) și un gard viu. Tot aici, dar în afara castelului, întilnim cotețele pentru păsări și porci, acoperite cu paie, inclusiv " scăldătoarea porcilor, situate la circa 128 metri nord față de singurul pod existent la acea vreme în sat, conform Hârtii Josefine ". La nordul castelului se află un zid de piatră de circa 170
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
liniară. Cu construcții înșirate în lungul curții începând cu casa, care este amplasată înspre ulița și încheiând cu grajdul lângă care sunt depozitate furajelele, într-o îngrăditura aparte, înspre marginea grădinii de legume. Între cele două construcții principale se află cotețele pentru animale mai mici și alte anexe. Gardurile din fața gospodăriilor s-au diferențiat în timp datorită materialelor folosite și al tehnicilor de construcție. În general în jurul gospodăriilor au apărut de timpuriu, garduri de lemn. Pentru confecționarea lor s-au folosit
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
și originea lor este discutată. Asemenea cuvinte sunt, de exemplu, "tamis" „sită” (care s-ar putea să fie de origine galică), "pot" „oală” (intrat în latina populară, de unde a fost moștenit de franceză), "patte" „labă” (ipotetic de origine preceltică), "clapier" „coteț de iepuri” (preluat de franceză din limba occitană veche). Cuvinte de origine galică (în afară de toponime) sunt numai circa 100 în lexicul francez actual. Unele au trecut mai întâi din galică în latină înainte de cucerirea Galiei de către romani, și din aceasta
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea. Este alcătuită din cameră și tindă, cu gang de scândură la fațada principală și pe lateralul din partea dreaptă. Ca elemente decorative, stâlpii ce mărginesc portița de acces în gang au cioplit motivul „capul de om”. Cotețul din Șaru Dornei aparține zonei etnografice Dorna și este o anexă gospodărească frecvent întâlnită în gospodăriile tradiționale. Construcția este realizată din lemn de rășinoase, folosindu-se tehnica amnarelor. Are două compartimente cu intrări separate: unul pentru porci și unul pentru
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
grumăzele; cărigă=una din piesele rotunde în formă de roată care închid găurile ploatănului (plitei) de la sobă (sunt trei: mare, mijlocie, mică); clotcan= cuptorul de la: -cazanul (căldarea) de făcut țuică, -căldarea de făcut liptari, -de sub leasa de uscat prune; coteț= denumire generică pentru o clădire, îngrăditură, împrejmuire acoperită care servește ca adăpost pentru oi și capre în general, dar și pentru alte animale mici caz în care primește alte denumiri astfel pentru: -găini= comarnic,- porci= cocină; ceapță= acoperemânt de formă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
împcilit= nedezvoltat normal pentru vârsta care o are (vietate, plantă). -"cu litera L" -lesă, leasă=panou, corp confecționat din împletituri de nuiele cu sau fără ramă folosite ca vramiță (=ușiță, poartă) de gard, pod provizoriu, uscat prune pe groapă, încropire coteț provizoriu pentru vite mărunte; loză=neam, rudă, dar și lăstari, vrejuri de plante; laciță=bentiță, fundă, material textil cusut cu flori ori mărgeluțe care se pun la gâtul fetelor; liptari=magiun foarte consistent, de regulă din prune fără zahăr și
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
icoane pe sticlă, încoronate cu ștergare. Fața casei - padimetrul - era din pământ muruit cu lut galben, amestecat cu balega de cal. La casele cu trei camere, una era un fel de cămara. Cu grijă erau construite acareturile - grajdul, saivanul și cotețele porcilor - pentru a feri animalele de răpitori, ca atunci erau pline pădurile de lupi și urși. Un moment important din cilul existențial, nuntă s-a bucurat dintotdeauna și pretutindeni de o deosebită atenție, dând naștere unui ceremonial - spectacol care mobilizează
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști; cu floră și faună specifică Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse mai multe rezervații naturale de importanță geologică, floristică, faunistică, speologică sau peisagistică, dintre care: Avenul din Hoanca Urzicarului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Izbucul Mătișești, Izbucul Tăuzului, Peștera Coiba Mare, Peștera Ghețarul de la Vârtop și Peștera Scărișoara (pe teritoriul județului Alba); Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapa de la Bârsa, Groapa Ruginoasa, Peștera Cetatea Rădesei, Pietrele Boghii
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
cu tot satul+Deaconul Zamfir, zograf, 1823”. Pisania bisericii nu menționează numele preotului care ar fi fost slujitor la anul 1823 și dacă Boașca ar fi fost parohie independentă sau afiliată altei parohii. Din declarațiile Legioarei Mocioi și ale Nataliei Coteț, ambele descendente ale familiilor preoțești care au slujit biserica din Boașca și Frâncești, se pot preciza cronologia și preoții parohi care au slujit în aceasta. Astfel, în jurul anului 1808, preot în bisericuța de lemn din Boașca a fost Ion Popescu
Biserica de lemn din Frâncești-Boașca () [Corola-website/Science/317606_a_318935]
-
o nouă instituție la Tuskegee. La prima vedere nu părea prea promițător să înceapă o școală cu treizeci de elevi negri săraci, fără pământ, clădiri sau profesori, pe o palntație pustie, înzestrată cu o o bucătărie, un garaj și un coteț de găini care trebuia să servească drept sală de clasă. Washington a aflat Tuskegee un orășel de două mii de locuitori în regiunea Black Belt în Sud. Aproape jumătate din oraș și trei sferturi din împrejurimi erau oameni negri. În cursul
Booker T. Washington () [Corola-website/Science/317533_a_318862]
-
fost ridicat de Gestapo și dus acolo. Ca o curiozitate: o vilă ca asta nu avea camere pentru arest, care să poată fi folosite drept celule de Închisoare, dar pe vremea când s-a construit casa s-au făcut niște cotețe mari de găini din beton armat. Erau În curte pe dreapta. Ei bine, aceste cotețe de găini au fost transformate În celule și acolo am fost Închis eu cu tata... Tu Îl știi pe Edgar Krauss, prietenul meu, cu taică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
avea camere pentru arest, care să poată fi folosite drept celule de Închisoare, dar pe vremea când s-a construit casa s-au făcut niște cotețe mari de găini din beton armat. Erau În curte pe dreapta. Ei bine, aceste cotețe de găini au fost transformate În celule și acolo am fost Închis eu cu tata... Tu Îl știi pe Edgar Krauss, prietenul meu, cu taică-său, cu maică-sa și cu el, de unde s-a tras toată treaba asta, apropo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fiindcă a ajutat niște evrei să fugă. Ei n-au mai fost condamnați la moarte, cu toate că domnul Krauss a murit În lagăr - dar nu mai avea rost, că tot mergeam În lagăr. Am stat acolo vreo trei zile parcă. În cotețul de găini. Pe mine nu m-au bătut. Pe tata l-au bătut rău și pe domnul Krauss, să spună amănunte. Tata nu a spus nimic. Domnul Krauss mi se pare că a spus ceva. Era mai puțin rezistent. Tata
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]