11,041 matches
-
Ruxandra Cesereanu Cât se poate de binevenită, în context românesc și european, cartea lui Ovidiu Pecican intitulată Sânge și trandafiri. Cultură ero(t)ică în epoca ștefaniană (Chișinău, Editura Cartier, 2005), care oferă o sinteză asupra cotidianului din epoca lui Ștefan cel Mare, prin femeile acestuia, sfetnici, boli, bucurii, războaie etc.: avem de-a face cu un excelent studiu de mentalitate care radiografiază epoca prin social și politic, dar și prin culorile și sonoritățile vremurilor respective. Ovidiu
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
de minune dacă ar mai fi trăit, putea să se odihnească în pace. Nu intenționa să mai scrie o carte. Dar preaplinul sufletului și scânteia din ochii numeroșilor tineri care o vizitau, precum și dorința poate inconștientă de a evada din cotidianul cenușiu în lumea aceea de odinioară cu umbreluțe și pălării, cu interioare somptuoase, gesturi galante și întâlniri cu oameni remarcabili, au făcut-o să povestească de atâtea ori ceea ce trăise până când, într-o bună zi, a constatat că rândurile se
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
lună, plimbarea prin parc e permisă până la ora zece seara în mod obișnuit, iar în nopțile cu lună, se înțelege, plină, până la 12. Pe neobservate însă gazetele impun, în locurile în care ajung, la oraș și la țară, Luna științifică. Cotidianul Adeverul publică în pagina 2, în 6 iulie 1889, la câteva săptămâni după necrologul lui Mihai Eminescu, autorul celei mai frumoase călătorii în Luna poeților, o știre pusă sub titlul Eclipsele lunei, în care, după ce se anunță ,Săptămâna trecută a
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
propriile rețele de influență în chiar inima administrativă a Europei, în Bruxelles, în special în cartierul Molenbeek, denumit și „Micul Maroc”. Cartea se numește “Sub acoperire în micul meu Maroc: în spatele ușilor închise ale islamismului radical din Belgia”, conform publicației Cotidianul.ro. Hind Fraihi, marocancă de origine musulmană, a trăit mai mult de două luni în cartierul Molenbeek, deghizată în burka, pretinzând că este o studentă la sociologie care vrea să își dea doctoratul cu o temă despre aspirațiile tinerilor musulmani
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]
-
unei pisici/ escaladează mereu/ derutant zborul la joasă înălțile/ al păsărilor din areal/ între două gânduri adăp/ rădăcinile alunilor tineri/ plivesc apoi în text/ buruienile dulci/ și laptele câinelui”. (Poem destins) Din punct de vedere gnoseologic, poetul se situează în cotidian dar privește esențele, interiorul existenței: „Alerg printre cuvinte deloc lejer / împrejurul unei realități / înfiorător de tenace / dacă mă atenționează fervent / că mă aflu la o distanță / de tușă” (Comunicare). Relația poetului cu exteriorul este una de revoltă în fața mizeriei sociale
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380662_a_381991]
-
Daniel Mihu, Ploiești; Petruța Freund, Aschaffenburg, Landul Bavaria, Germania; Obreja Marian, numele monahal Protos. Dr. Arsenie, Preot Diaspora, Franța; Premiul revistei Vatra veche: Ana Irina Iorga, Iași; Florentina Loredana Dalian, Slobozia Premiul Editurii Vatra veche: Radu Botiș, Ulmeni, Maramureș Premiul cotidianului „Cuvântul liber": Florin T. Roman, Sebiș, Arad Premiul Direcției pentru Cultură Mureș: Daniela Țurlea, Săliștea, Alba Premiu pentru traducere: Mihaela Maria Cintean, Sacramento, California Mențiune: Pavel Mariana Florica, Călărași; Ileana Luca, Sibiu; Belea Tudorel, Sighișoara; Tatiana Scurtu-Munteanu, Berești, Galați; Alexandra
POEZIA RELIGIOASĂ ÎN FESTIVAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380716_a_382045]
-
umil drumeț sosit la han Ce-și cară-n traistă vise de pripas. De soartă strâns în nodul gordian, Pe drumul spre apus mai fac un pas Și pun pecete vieții înc-un an Cât rătăcesc pe-un minutar de ceas. Cotidianul meu, banal cancan, Îmi lasă veșnic sufletu-n impas. Mă pierd ades în vers Bacovian Și stând în carapacea mea retras Pecetluiesc cu viață înc-un an din volumul” Între două tăceri” ... Citește mai mult Pecetluiesc cu viață înc-un anCât rătăcesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
ceas.Sunt un umil drumeț sosit la hanCe-și cară-n traistă vise de pripas.De soartă strâns în nodul gordian,Pe drumul spre apus mai fac un pasși pun pecete vieții înc-un anCât rătăcesc pe-un minutar de ceas.Cotidianul meu, banal cancan,Îmi lasă veșnic sufletu-n impas.Mă pierd ades în vers Bacovianși stând în carapacea mea retrasPecetluiesc cu viață înc-un andin volumul” Între două tăceri”... V. ÎMI LACRIMEAZĂ OCHII-A RUGĂCIUNE, de Elena Glodean , publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Cristian Teodorescu Am scris de curînd, în Cotidianul un articol de opinie despre decorația pe care mitropolitul Sibiului, Streza, i-a acordat-o lui Gigi Becali. Crucea Andrei Șaguna, care era destinată numai fețelor bisericești, a ajuns în panoplia lui Gigi, în urma unei donații de un milion de
Cum ar arăta România lui Gigi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10246_a_11571]
-
a unor români. Și nu contează că au fost de la Chișinăul de pe Bac sau de la Chișinăul de pe Cris. Important e că documentul reflectă interesul și instinctul național al Basarabiei - ne spune Aurel Preda într-un interviu extrem de prețios, publicat în cotidianul național ”Timpul”. Cat privește cine a introdus ”limba moldoveneasca” în Constituție, desigur, e vorba de Clanul Lucinschi și Clanul Voronin, care, din păcate, conduc și azi Republică Moldova și e posibil ss pregsteasca scenarii ca să conducă în continuare. Asta e
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
studii pe textele poetice. Sînt perspective asupra universului unui creator atît de important, vizibil prin operă, greu, ponderal, marcant pentru istoria noastră literară, pentru vigoarea și autenticitatea cuvîntului, a verbului și a rezonanțelor sale și, totuși, retras departe de agitația cotidianului, a patetismelor și emfaticelor manifestațiuni ale semenilor noștri, scriitori sau nu. Misterul există și în tonul confesiv sau nu al poeziilor sale, în felul cum vorbește sau refuză să vorbească despre ființa sa, despre autobiografia sa. Dar n-aveți, din
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
modestie, ceea ce-i fals, pentru că eu nu am fost modest niciodată. Eu, dimpotrivă, pretind că sînt unul dintre cei mai mari poeți care au existat vreodată..." Dosariada Cronicarul n-a comentat confesiunea lui Sorin Antohi, atunci cînd a apărut în Cotidianul și în 22. I s-a părut o mărturisire cam tîrzie (,acum, că i-au luat foc pantalonii", spunea cineva), dar, nu-i așa, mai bine mai tîrziu decît niciodată (,numai în pielea lui să nu fii", spunea altcineva). Cronicarul
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
Mi-am amestecat imaginile cu flash-uri din spectacolul Cătălinei Buzoianu și din filmul recent, extraordinar, care se difuzează în serial, în fiecare seară de duminică, la TVR2. Am petrecut, iarăși, o vreme cu Bulgakov. Altfel. M-am extras din cotidian și datorită șoaptelor clujenilor am zburat din nou. E minunat, cititorule!
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
cărți și uneori o stare complementară de amorțire, pentru ca brusc să aștept cu fervoare o confirmare a solidarității, un semn de prietenie, o dovadă exterioară că exist (...). De ce nevoia atât de pregnantă a unei confirmări sociale, a unei băi de cotidian (pe care mi-o procur în cele din urmă), când eu cred, la fel de mult și de constant, în singurătate". Autorul se mișcă între două constraste. Pe de-o parte solitudinea studioasă, "asceza" trudei sale livrești care însă nu are suficientă
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
Cioran". în răspăr cu impresia curentă a unei combativități subiectiv asumate, "Monica Lovinescu trăiește într-un fel de ipostază impersonală a sa, care - mai presus parcă de controlul propriei conștiințe, dar nu și dincolo de un mod anume de a trăi cotidianul - este supusă unor principii ce îi instituie statura morală". Confruntându-se, în dialoguri ce ar parodia paradigma socratică, cu o suită de personaje hilar modelate, Luca Pițu se înfățișează ca și cum "ar trăi cu fantasma eroismului cavaleresc, fundat pe dorința confirmării
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
lui Gabriel Liiceanu într-un talk-show la Realitatea Tv: - Și tu, Antohi, fiul meu? A, nu - scuze! De fapt e un fragmențel din bocetul GDS-ului învățat de la strămoșul Cezar... Iar crainicul Jurnalului, cu voce egal-imperturbabilă, continuă citând din ziarul "Cotidianul" spusele gedesistului: "Am turnat la Securitate..." Însă tot prietenul zice: - Ai văzut, bădiuțule, ce înseamnă un adevărat cărturar? Socră-sa, crezând că se schimbă Guvernul, începe să plângă de teamă că i se va tăia din pensie, fiindcă o pârâse pe
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
desțărării, iar mai apoi luptător și Îndurător pentru românismul din nordul țării. La Izvorul Mureșului, la ediția din 2004 a Universității de Vară, organizate de către Fundația Națională pentru Romanii de Pretutindeni, cuvântul, intervențiile lui Vasile Tarateanu ne-au dezmorțit din cotidianul pe care-l trăiam (trăim) mulți În România. “După cum sună noile legi, eu dacă vreau să vin În vizită la mama [România] nu pot decât dacă plătesc o sumă fabuloasă. Deci, mama nu poate să mă ție, nu pot s-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
imaginea: "Scara bate semne din far/ peste goarnele vagi de apă/ cînd se întorc pescarii cu stele pe mîini/ și trec vapoarele și planetele." (Tuzla) Repusă în drepturi, după sfumato-uri care-i destrămaseră consistența, "pictura" lui Vinea e portretul cotidianului tăvălit prin simboluri. Modernismul greu, ca al lui Blaga, declină în mici șocuri ale întîlnirii, triste, mai totdeauna triste, cu banalul: "Treaz gînd mă-ntîrzie la proră/ înainte, unde nu sînt urme,/ vis întrerupt luna trece vămile./ - De ce ți-s ochii
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
contestata credibilitate a analizelor semnate de Vladimir Tismăneanu. Democrație și memorie este o carte care reunește articolele publicate de autor în presa din România, în ultimii doi ani. Cele mai multe au apărut în rubrica săptămânală din "Jurnalul Național", transferată, ulterior, la "Cotidianul", dar și în unele reviste precum "22", "Idei în dialog", "Orizont". Ordonarea cronologică a articolelor face ca întregul volum să poată fi citit ca o istorie în derulare sau ca un breviar al ideilor aflate în dezbatere publică într-o
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
Constantin Țoiu În Cotidianul, pe șapte august ce trecu, domnul Andrei Pleșu semna articolul Constantin Noica a fost urmărit ca un obiectiv militar. Senzațional, din partea redacției, cum se scrie acum. Vreun ziarist, nu numai foarte, - foarte inteligent, dar și dat naibii de citit, ar
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
Un sentiment paraguayan al ființei! Am scris în Memoriile mele vechi, apărute. Nu știu cum, dar cred că nimeni nu a avut norocul să se afle în posesia acestei verbalități enorme a filosofului român, - cestălalt, nu românul. Păcat. Altfel, articolul pe care Cotidianul a avut onoarea să-l publice, este tot ce poate da, ca noblețe, un intelectual autohton despre un alt intelectual autohton, cel puțin la fel de valoros. Despre sinceritatea acestui... Idiot, vasăzică, eminamente valah, pălmuit în primul an de pușcărie la Jilava
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
cea care se corelează cu perspectiva divorțului de lume asumat speculativ, cu vizionarismul de factură anticolectivistă (Baudelaire: "când voi izbuti să trezesc sila și oroarea unanimă, voi cuceri singurătatea") și singurătatea economiei existențiale, ca o cerință concretă a ființei în cotidian. Ultima e "mai simplă", neconstituind neapărat premisa celei de-a doua, dar e, în ordinea ireductibilă a vieții, mai imperioasă. Dostoievski socotea, în Casa morților, că neputința de a fi singur în răstimp de ani reprezintă suferința cea mai greu
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
cu oamenii: limbajul tehnic - "Socializează-ți câinele! a este foarte importantă și se face încă din primele luni de viață ale cățelului" (animalutze.com) - alunecă uneori în comedie: "Normele UE se preocupă și de modul în care se socializează porcii" (cotidianul.ro).
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
în același timp vii și încremenite. Imaginația Danielei Făiniș, atît cea narativă, cît și cea plastică, este absolut prodigioasă și perfect coerentă în expresie, în limbaj și în forma finită. în afara oricărei agresivități și total eliberată de obsesiile traumatizante ale cotidianului, arta sa este puternică și copleșitoare prin ea însăși; prin consecvența gîndirii, prin claritatea proiectului, prin cunoașterea impecabilă a materialului și a tehnicii și, mai ales, prin imponderabila care le unește pe toate și pe care privitorul are libertatea să
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
Rodica Zafiu Sensul de bază și foarte stabil al cuvîntului argotic caraiman este "buzunar". Îl găsim glosat din cînd în cînd cu particularizări - de exemplu "buzunar ascuns" (Cotidianul, 5.02.2006) -, dar acest lucru se întîmplă mai ales pentru că "traducerea" și definirea argotismelor sunt operații adesea contextuale și imperfecte (în Dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche, în 1996, se înregistrează o altă specializare semantică - "buzunarul pantalonului", la
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]