1,458 matches
-
90-100 m și terasa de 130-140 m din Dealul Dumbrava Cotnari, cu altitudine absolută de 240 m. Cercetările și observațiile directe făcute de noi în teren, au dus la concluzia că în lungul acestei văi începând de la Pârcovaci și până la Cotnari, terasele de luncă și de versant sunt prezente pe ambele maluri ale râului Bahlui și păstrează un paralelism evident cu albia râului. Aluviul acestor terase, în special prundișurile și nisipurile, este deschis în numeroase puncte situate în largul cornișelor. Analizându
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din acest sector de vale a Bahluiului se constată existența unui număr de opt terase, dintre care două de luncă și șase de versant. Terasele de luncă În cadrul luncii Bahluiului, pe o distanță de aproximativ 16 km (între Pârcovaci și Cotnari) se observă existența a două trepte morfologice (terase de luncă), cu altitudini relative de 3-5 m și 6-10 m, prezentând fund de vale (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962) Terase de luncă de 3-5 m altitudine relativă se dezvoltă începând din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
altitudine relativă prezintă suprafețe extinse cu lățimi ce variază de la 600 m la 1000 m, în zona Bădeni și 1800 m la Ceplenița (acolo unde terasa de luncă a Bahluiului se unește cu terasa de luncă a Buhalniței), iar la Cotnari de la 2000 m la 2200 m (în special în zona unde se vărsa în Bahlui pârâul Buhalnița veche, captat). Depozitele aluviale din bază prezintă un orizont de 3-5 m, mai nisipos, conținând frecvent lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri, peste
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
chiar argiloase, de vârstă holocenă (C. Martiniuc, 1956). Terasele de versant T1-Terasa de 10-20 m altitudine relativă este cea mai tânără, exceptând terasele de luncă de 3-5 m și 6-10 m. Aceasta apare fragmentar de la sudul localității Pârcovaci și până la Cotnari. La nord-vest de Hârlău ea are o dezvoltare redusă și doar pe partea dreaptă a râului Bahlui. În zona orașului Hârlău terasa de 10 20 m are o suprafață mare (circa 2 km lungime, lațimea variind între 300-600 m) reprezentând
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pod aproape orizontal, cu lățimi variabile (câteva sute de metri). Ea se întâlnește în partea sudică a Dealului Morii, Dealului Baban, Dealului lui Baltă, Dealul Bălășoaia. De asemenea, se întâlnește fragmentar la vest de Hârlău, în zona satului Zlodica și Cotnari. În structura sa se remarcă un soclu argilo marnos și un complex aluvionar suprapus format din nisipuri cu structură încrucișată și lentile de prundișuri peste care apar luturi loessoide aluvio-coluviale. Nisipurile, prundișurile și luturile terasei de 20-30 m a Bahluiului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
20-30 m a Bahluiului sunt exploatate în multe puncte (Humăria, Bădeni, Bahlui-Armanu, Zlodica, Ceplenița etc.), fiind folosite pentru necesități locale (C. Martiniuc, 1959). T3-Terasa de 30-35 m altitudine relativă nu apare bine exprimată în morfologie. Forajele executate în căteva puncte (Cotnari Ceplenița) din zona cercetată au scos în evidență trepte aluvionare îngropate sub glacisul care parazitează țâțâna terasei de 20-30 m, cu orizonturi de nisipuri și pietrișuri, formate din gresii, cuarțite, marne dure, întâlnite și astăzi în cornișa de pe flancul vestic
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
produs pe latura de vest a bazinului hidrografic al râului Bahlui, în zona Ceplenița-Cotnari. Astfel, pârâul Buhalnița, care curgea în holocenul inferior prin regiunea joasă dintre Dealul Țiglaele lui Baltă și Dealul Babanului ajungând în Bahlui la sud de gara Cotnari, a fost captat . Valea decapitată, lipsită de o scurgere permanentă, păstrează încă caracteristicile unei văi formate de un râu permanent. În acest sector, între satele Buhalnița și Zlodica, Dealul Babanului și Dealul lui Vodă există toate elementele morfologice proprii unei
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de captare. Un fenomen similar de captare, de proporții mai mici, s-a petrecut în holocen, ceva mai la sud, cu pârâul Graurului. Acesta, anterior captării, curgea prin partea de nord-vest a Dealului Furcilor-Cotnari și după confluența cu valea Ungurilor (Cotnari) se îndrepta spre est (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Glacisurile În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, glacisurile de acumulare ocupă suprafețe apreciabile și sunt rezultatul acțiunii proceselor denudaționale de pe versanți. Acolo unde apar, suprafețele de glacis
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu pârâul Graurului. Acesta, anterior captării, curgea prin partea de nord-vest a Dealului Furcilor-Cotnari și după confluența cu valea Ungurilor (Cotnari) se îndrepta spre est (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Glacisurile În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, glacisurile de acumulare ocupă suprafețe apreciabile și sunt rezultatul acțiunii proceselor denudaționale de pe versanți. Acolo unde apar, suprafețele de glacis sunt slab înclinate de la orizontală până la 5°-8° și fac racordul dintre relieful mai înalt din spate cu cel relativ
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de la orizontală până la 5°-8° și fac racordul dintre relieful mai înalt din spate cu cel relativ plan din față pe care-l parazitează atunci când sunt acumulative. Acumulările proluviale și proluvio-coluviale se întâlnesc în lungul șesului Bahluiului între Hârlău și Cotnari. Astfel, șesul Bahluiului este flancat de numeroase conuri de dejecție, ca cel al Buhalniței, al văii Scobinți, Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău (V. Băcăuanu, 1968). O situație deosebită se întâlnește la contactul dintre rama înaltă din vest cu pante accentuate (10°-15
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în jumătatea inferioară a cuestelor prezentându-se ca niște “contraforturi” cu caracter sculptural la partea superioară și de acumulare la bază, ca în cazul văii Sărata, Graur, Buhălnicioara. Prezența unei văi orientate în lungul zonei (valea Bahluiului între Hârlău și Cotnari), ca și pătrunderea afluenților Bahluiului în interiorul regiunii înalte de la vest, a contribuit la fragmentarea glacisului și chiar la înlocuirea sa cu alte forme de relief (C. Martiniu, V. Băcăuanu, 1962). Retragerea treptată a ramei înalte în favoarea depresiunii de contact Hârlău
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ca și pătrunderea afluenților Bahluiului în interiorul regiunii înalte de la vest, a contribuit la fragmentarea glacisului și chiar la înlocuirea sa cu alte forme de relief (C. Martiniu, V. Băcăuanu, 1962). Retragerea treptată a ramei înalte în favoarea depresiunii de contact Hârlău Cotnari s-a făcut, în principal, datorită proceselor deluviale, fără să neglijăm nici rolul rețelei hidrografice torențiale. Cele mai vechi acumulări din zona glacisului de contact pot fi paralelizate cu terasele superioare ale râului Bahlui. Deci, acestea s-au format încă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
superioare ale râului Bahlui. Deci, acestea s-au format încă de la sfârșitul pliocenului și începutul cuaternarului (V. Băcăuanu, C. Martiniuc, 1965). Ele se găsesc la partea superioară a unor dealuri, coline sau platouri din apropierea zonei înalte (Dl. Babanului, Dl. Furcilor Cotnari, Dl. Cătălina). În unele cazuri, aceste forme se sprijină direct pe rama înaltă; alteori însă, ele au fost detașate datorită proceselor de denudație. Suprafața acestor “martori” detașați din rama înaltă au pante domoale spre est și sud-est și versanți abrupți
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
bine rulate, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci) de gresii care arată că au fost aduse din apropiere de către procesele de transport în masă (deluvială), fără a fi rostogolite prea mult. Toți pintenii din zona localităților Hârlău, Deleni, Cotnari, Scobinți, ce coboară din rama înaltă, spre est și sud-est, au aspectul unor mici “doaburi” (V. Băcăuanu, 1968), acoperite cu depozite deluviale, în constituția cărora intră prundișuri, nisipuri, argile, fragmente de gresii și microconglomerate. Acestea au fost aduse aici prin
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
exploatări locale de materiale de construcție (prundișuri, nisipuri, gresii și microconglomerate) fiind favorabilă pentru livezi și vii, care de altfel se plantează pe suprafețe mari. IV. CLIMA Prin așezarea geografică în cadrul țării, bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, are un climat temperat continental ce rezultă din interacțiunea factorilor climatogeni, cu trăsături specifice pentru această regiune. Astfel, suprafața subiacentă activă, reprezentată prin unități fizico-geografice de tipul dealurilor înalte (Dealul Mare și Dealul Holm), situate la peste 400 m altitudine
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai joasă (depresiunea de contact Hârlău-Cotnari), drenată de râul Bahlui, influențează diferit regimul elementelor climatice (E. Erhan, 1971). Regiunea cercetată se desfășoară pe o distanță de aproximativ 35 km, de al izvoarele Bahluiului, în zona Dealul Mare Tudora și până la Cotnari. Radiația solară totală anuală are la stația meteorologică Cotnari, situată la 321 m altitudine și la 10 km sud de orașul Hârlău, 118,8 kcal/cm2 (în luna iulie 17,04 kcal/cm2, în luna decembrie 3,34 kcal/cm2
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Bahlui, influențează diferit regimul elementelor climatice (E. Erhan, 1971). Regiunea cercetată se desfășoară pe o distanță de aproximativ 35 km, de al izvoarele Bahluiului, în zona Dealul Mare Tudora și până la Cotnari. Radiația solară totală anuală are la stația meteorologică Cotnari, situată la 321 m altitudine și la 10 km sud de orașul Hârlău, 118,8 kcal/cm2 (în luna iulie 17,04 kcal/cm2, în luna decembrie 3,34 kcal/cm2), durata anuală de strălucire a soarelui fiind de 1900
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în dezvoltarea proceselor și fenomenelor meteorologice din cadrul acestei regiuni o are dinamica atmosferei influențată de cei patru centri barici: depresiunea islandeză, anticiclonul azoric, anticiclonul siberian și depresiunea mediteraneană (Gh. Slavic, 1977). 1.TEMPERATURA AERULUI Temperatura medie anuală a aerului la Cotnari este de 9°C. În decursul timpului de când se fac observații, temperatura medie anuală cea mai scăzută a fost de 6,8°C în 1942, iar cea mai ridicată a fost de 10,2°C în 1936. Urmărind izotermele anuale
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
coastei, în zona de contact a Câmpiei Moldovei cu dealurile înalte din vest. Temperatura maximă absolută a fost înregistrată în luna iulie 1936, de 37,5°C, iar temperatura minimă absolută în februarie 1954, de -33,2°C (Stația meteo. Cotnari, 1998). Amplitudinea maximă absolută de aproape 70°C, pune în evidență continentalismul accentuat al climei. Suma anuală a temperaturilor medii de peste 10 °C este de 3103°C. În medie, anual, se înregistrează 92 zile cu îngheț în aer și 112
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zona Dealul Mare, de 1259 mm/m2, în 1932, minima fiind de 290 mm/m2 în 1905 (Stația meteorologică Tudora, 1994). Pentru partea sudică a regiunii studiate, valorile arată astfel: maxima - 901mm/m2, minima de 317 mm/m2 (Stația meteorologică Cotnari). Repartiția pe anotimpuri (la Stația Cotnari) a fost următoarea: vara 210 mm (39%); primăvara 156 mm (25%); toamna 115,5 mm (21%) și iarna 90 mm (15%). Cantitățile lunare indică perioadele cu precipitații abundente (mai - 80 mm, iunie 90 mm
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m2, în 1932, minima fiind de 290 mm/m2 în 1905 (Stația meteorologică Tudora, 1994). Pentru partea sudică a regiunii studiate, valorile arată astfel: maxima - 901mm/m2, minima de 317 mm/m2 (Stația meteorologică Cotnari). Repartiția pe anotimpuri (la Stația Cotnari) a fost următoarea: vara 210 mm (39%); primăvara 156 mm (25%); toamna 115,5 mm (21%) și iarna 90 mm (15%). Cantitățile lunare indică perioadele cu precipitații abundente (mai - 80 mm, iunie 90 mm) și reduse (ianuarie - 30 mm, februarie
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
toamna 115,5 mm (21%) și iarna 90 mm (15%). Cantitățile lunare indică perioadele cu precipitații abundente (mai - 80 mm, iunie 90 mm) și reduse (ianuarie - 30 mm, februarie - 30 mm). Cantitatea maximă de precipitații înregistrată în 24 ore, la Cotnari, a fost de 97,3 mm la 21 iunie 1932. Numărul mediu anual al zilelor cu precipitații mai mari de 1 mm este de 87,3 (iunie - 9,9, octombrie - 4,7). Stratul de zăpadă se instalează la sfârșitul lui
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
astfel: 1 cm - în noiembrie, 17 cm - în decembrie, 20 cm - în ianuarie, 19 cm - în februarie și 4 cm în martie. Regimul eolian este determinat de evoluția maselor de aer în timpul anului și de orientarea formelor de relief. La Cotnari, frecvența cea mai mare o au vânturile de nord-vest (33%), urmate de cele de sud-vest (11%) și sud-est (10%). Calmul atmosferic prezintă o valoare de 18 %. Prezența vegetației (mai ales pădurea), orientarea culmilor deluroase, a lacului de acumulare Pârcovaci și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fenomene se caracterizează prin discontinuitate în timp și prin repartiție neuniformă în spațiu, manifestându-se sub formă de grindină, rouă, ceață, brumă, polei, chiciură, viscol etc. Grindina, împreună cu orajele, pot să însoțească ploile torențiale. Din datele obținute de la Stația meteorologică Cotnari, se constată că în zona bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, grindina cade în 1-2 zile pe lună, cu o frecvență mai mare în partea estică a depresiunii de contact. Ceața, în regim diurn, are o densitate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
-se sub formă de grindină, rouă, ceață, brumă, polei, chiciură, viscol etc. Grindina, împreună cu orajele, pot să însoțească ploile torențiale. Din datele obținute de la Stația meteorologică Cotnari, se constată că în zona bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, grindina cade în 1-2 zile pe lună, cu o frecvență mai mare în partea estică a depresiunii de contact. Ceața, în regim diurn, are o densitate mai mare noaptea, iar în timpul anului prezintă o frecvență mare în sezonul rece, și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]