711 matches
-
începutului de secol XXI și cum ar putea fi el interesat în lectură altfel decît prin miriade de adresări separate pieselor de mozaic din care e alcătuit. Romanele sale ilustrează ultimele lupte date de literatura ficțională cu anonimatul care o cotropește. Șansa literaturii nu este cadrul formalizat, nu este manualul, ci acela informal, aflat la îndemîna cititorului de rînd. De-aici pornesc două tipuri de vedete scriitoricești: cea a scriitorului instituționalizat (Cărtărescu la noi sau încet-încet Echenoz în Franța) și cealaltă
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
a patriarhilor sparie, vorba lui Arghezi, și litera, și gîndul, cîte-un final de elegie, aducînd o consolare care nu va dura, ține la valorile poeziei: "Vis alb voiu fi în somnul tău topit.../ Dar azi, cât încă nu m'ai cotropit,/ Ești noaptea scurtă din solstițiul verii." Aleg, iarăși, (aproape) un creion, Trup de fum - subsumat dedicației către Busuioceanu: "Dintr'o pânză străvezie/ De păianjen vreau să-ți fac/ Un aerian hamac,/ Plutitoare să te ție/ Între vârfuri de copac.// Somn
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
în octombrie 1838, au fost deschise școli primare în cele 82 de colonii bulgare din Basarabia și s-a copt ideea, pregătită cu multă atenție încă sub administrația țaristă a coloniilor, a unei Școli centrale medii bulgare, în afara ținuturilor bulgărești cotropite de către otomani. Prin strădania Comitetului coloniștilor bulgari și perseverența unor patrioți bulgari în emigrație în Principatele Române și în RusiaGheorghi Stoicov Racovski, Liuben Karavelov, Hristo Botev etc. această măreață idee s-a concretizat la 10 iunie 1858, prin semnarea la
Curierul „Ginta latină” by Feodor M. Nenov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2329]
-
nu aveam microfoane, amplificatoare. El îi fermeca propriu-zis pe oameni când pronunța: "Iar pe îngusta Peninsulă Arabică nu a mai rămas, Dumnezeule, loc liber pentru cimitir..."; în primul moment te vrăjea prin sunetul plăcut al vocii sale, unda sonoră te cotropea și te subjuga, dar chiar în momentul în care erai dispus să te eliberezi de acest aflux de puritate a versificației, un nou val te inunda și nu te mai lăsa să scapi de șuvoiul subtextului plin de semnificații. Una
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
-l iubește atât, fiecare parte anatomica se preschimba într-un element al cadrului natural: "Din capul lui Vasalie Ona răsare până la zi o mălăiște înaltă, pe mâna stângă îl năpădesc cireși pădureți, pe dreapta îi ies pruni, pe pântece îl cotropește un zmeuriș, iar pe spate îl îmbălsămează un afinet. Trupul lui miroase acum a semănătura, a pădure rasă, a oale și ulcele, în vecii vecilor, amin". Grigore Ona, alias Krekor Parabellum, ajuns inspector la Scotland Yard, moare la puțin timp
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
față de românii cărora „populația de politicieni ticăloși” le afectează Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). „În discursul său electoral din 12 noiembrie, Traian Băsescu și-a exprimat de vreo 10 ori compasiunea față de „românii” cărora populația de „politicieni” ticăloși le cotropește MCV-ul (atât de bine pregătit de Monica Macovei și de prietenii de la Bruxelles) și Schengen-ul care, spun unii, trebuia să fie gata de vreun an, dar populația de olandezi care transportă flori în România nu a fost de acord
Ghicitoarea lui Năstase: Băsescu este farmacist sau australian? by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/41192_a_42517]
-
a spune adio copilăriei...” Într-adevăr. Scriitorul a avut o nevoie vitală să se despartă de nostalgia copilăriei. Omul n-a putut s-o uite. La fel i s-a întâmplat și cu Dumnezeu. Un adevăr întrucâtva adevărat: „...Cioran era cotropit de o nefericire care nu putea decât să trezească pasiuni în acele femei care se cred investite cu misiunea de a salva un bărbat de el însuși și de a-l distruge apoi.” Cu câteva observații: Cioran nu era nefericit
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3875_a_5200]
-
vechi de o sută de ani, cu două și trei etaje - ziduri împînzite de iederă și viță sălbatică, terase umbrite de brazi și frunzișuri de platani seculari, cu trunchiuri pătate de hărți de coajă gri-verzulii, curți cu pajiști și fundături cotropite de buruieni viguroase, boscheți tunși în chip de gard viu, bănci și mese de lemn geluit, chioșcuri cu streșini traforate și pereți din rețele de șipci încrucișate. Nemișcarea susținută de uguitul guguștiucilor e animată în răstimpuri de figura fosilizată-străvezie a
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
nota 10. Adresat publicului larg, magazinul cuprinde materiale variate și incitante, expuse de specialiști într-un mod atrăgător, dar riguros argumentat, căci scopul noii publicații este, după cum se spune în editorialul numărului inaugural „să contribuie la recuperarea simțului istoric, acutualmente cotropit de oportunismul invaziv din cotidianul economic, politic, social și moral". Sumarul debutează cu trei articole ce vizează latura așazicînd yin a istoriei: Cornel Constantin Ilie, sub titlul Matriarhatul, mit sau realitate?ne aduce la cunoștință noi cercetări antropologice și istorice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6816_a_8141]
-
adesea tineri purtând tricouri cu chipul lui Che Guevara, dar nu țin minte să fi văzut vreunul cu moacele lui Goebbels ori Goering. Până și bărboiul lui Fidel Castro e destul de bine reprezentat în noua civilizație "T-shirt" care ne-a cotropit, dar există încă reticențe în a reprezenta iconic mustața lui Hitler. Oare de ce?! Nu e limpede că în termeni de cruzime, nebunie și minciună acești monștri sunt perfect echivalenți?! Lucrurile au devenit limpezi ca lumina zilei în situații ce ilustrau
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
al piticei opoziții de dreapta? Am căzut, pentru o clipă, dar nu mai mult, în această ademenitoare capcană. Spun "capcană" pentru că, de regulă, realitatea urmează evenimentele, și nu invers. Va trece multă apă pe malurile Someșului și Dâmboviței până când guriștii cotropiți de ură își vor pierde auditoriul. Un auditoriu nu întotdeauna naiv. Adesea e și ticălos, și bolnav, și intoxicat de cucuta xenofobiei și de balele nesimțirii. Așa cum liderii extrem-naționaliști sunt o combinație de ură sinceră, dezaxare psihică și interes politic
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
la 35 de ani și deci suspectă, nu are de-a face nici cu mediul profesional, criticat de ea cu vehemență, nici cu concitadinii săi care ,știu totul, înaintea tuturor, tot timpul" (p. 109), nici cu ,ciuma verde", Islamul, care cotropește încet, dar sigur o lume a creierelor spălate. Să fie oare Lamia o rebelă? Ar fi putut fi, dacă nu i-ar fi revenit, încă din primele momente ale poveștii, rolul aproape imposibil de soră mai mare sau de mamă
Un scriitor incomod by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/10853_a_12178]
-
lecții școlare debile și politizate) despre Mihai Viteazul: “Mihai Viteazul. Mihai Viteazul a izbîndit în multe lupte. El ținea cu poporul, iar poporul îl ascundea cînd veneau să-l prindă turcii. ș...ț Cînd vedea că turcii vin să ne cotropească, el se enerva, smulgea armele din mîna soldaților și începea să-i măcelărească. Cel mai mult și mai mult îi plăcea să se lupte în mlaștini.” (pp. 119-120) Descrierea deopotrivă trivializată juvenil și ideologizată politic a unui domnitor iubitor de
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
și infrastructura matematică: "pe cristalinul lanternei/ ploșnița grasă -/ pute lumina prin litera ei// robesc la un zar infinit/ înfipt în ochiul lui Dumnezeu/ nimic nu iese/ nimic se arată/ cifrele universului putrezesc/ asurzitor" (Ritual șrictusț). Altfel spus, materia asediază abstracțiunile, cotropește transcendența ca instrument al unui absolut ŕ rebours. Oscilația între lumină și beznă a unor Blake, Poe, Baudelaire, Arghezi capotează printr-o fixare a materiei ce preia prerogativele spiritului, umplîndu-i rînd pe rînd receptacolele. Uneori procesul este insidios, de pildă
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
a vorbit și despre patriotism și despre cotele extrem de mici pe care le-a atins în rândul românilor. "Una peste alta sunt uimit de patriotismul generației mele. Pe forumuri, românii spun că sunt dispuși să învețe rusa în caz că ar fi cotropiți. Foarte, foarte puțini au chef de o scărmăneală cu rușii. Unii se jură că fug cât îi țin picioarele dacă li se pune o armă în mâini. Așadar, patriotismul a atins cote impresionant... de mici. Apropo de mici: micii de pe
''România se pregătește de un război cu Rusia, iar autoritățile fac asta în secret" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30762_a_32087]
-
în același timp iubitori de literatură, de istorie, de urbanism. Cel mai cunoscut dintre autorii discutați, G.M.Zamfirescu este preferat în analizele sale, căci Maidanul cu dragoste „e romanul periferiei industriale prefigurând mahalaua pe verticală”, cu cartierele mărginașe ale orașului cotropite de fabrici, cocioabe și maidane: „spre bariera Regiei... o cârciumă, o fabrică de mezeluri, un depozit de cărbuni... un maidan cu basculă publică, bariera drumului de fier și, peste barieră, magaziile și atelierele uriașe ale manufacturii de tutun”. Mai stăruitor
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
pentru că alte merite nu le văd acestor ucenici ai lui Moș Teacă, ruginiți în jocuri politice funeste. Noua configurație mondială pare să anunțe un rol mai accentuat al uniformelor. Să stăm liniștiți: nu e vorba de uniformele alor noștri. Gradați cotropiți de grăsimi, măgădani împleticiți la limbă și gândire, ei nu vor avea, nici de data aceasta, de jucat absolut nici un rol. Deocamdată, la marile conflicte internaționale participă doar văzduhul nostru strămoșesc. Tocmai de aceea, ar trebui să ne gândim la
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
tratativele pentru încheierea războiului rece. Faptul că Uniunea Sovietică nu a fost silită la capitulare necondiționată se datorează exclusiv oportunității intervenției lui Gorbaciov. Moscova a trebuit să cedeze și să se retragă parțial sau total din țările pe care le cotropise manu militari. Replierea s-a făcut pas cu pas: imperiul a căutat să-și păstreze cât mai mult din poziții. “Revoluțiile” din țările socialiste au izbucnit la inițiativa și sub controlul cât mai atent posibil al Kremlinului care urmărea să
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
azi și el poate produce o stare de inconfort fiecăruia dintre noi. În descrierea paradisului copilăriei se simte din plin mîna poetei Mariana Codruț. Atmosfera idilică seamănă izbitor cu cea din celebrul poem eminescian Sara pe deal: Noaptea cobora încet, cotropind copacii încordați sub povara frunzișului și a fructelor, oamenii abia își mai zăreau unul altuia fețele și mîinile ducînd lingura la gură. Apoi toți se ridicau, mulțumeau pentru masă cu o cruce grăbită și o ștergeau la culcare. Numai mama
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
Acum când pe caldarâm/ stă lăbărțat Adevărul/ și din rigole se bulbucă Teoria/ în splendoarea ei subțire/ și nici extratereștrii nu mai/ caută piesele pierdute/ în răsadul de ridichi./ Și chiar farul/ de la Obs/ e împotmolit în stufărișul/ ce a cotropit rezerva- ția -/ Acum - deci -/ un fel de bumb fără petale/ ceva ca o plantă improbabilă/ irosită în defrișa lazaretului/ un nod în goblenul obscenei biologii -/se sparge și își suflă pulberea/ cât mai departe/ înspre toate colțurile imensității afânate/ Pentru
Licențiozități metafizice by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4290_a_5615]
-
trebui să distrug singur ceea ce am iubit împreună/ și mai ales va trebui să te miști liberă/ când voi traversa orașul acesta pustiu/ în frumosul meu costum de scafandru." (Singură și imobilă). Paradoxala mobilitate a perechii. Iată obiectele, rău-voitoarele obiecte, cotropind spațiul visului, acele obiecte care, în somn, ne rup spinările și ne străpung privirile, desfăcîndu-le în jerbe de viziuni colorate: "Legat de toate aceste insistente fantome/ de somnambulica ta plimbare prin mine/ prin mijlocul crăpat al retinei/ prin rochiile care
Ce-am mai putea visa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7051_a_8376]
-
coborît în Infern. Un laitmotiv obsedant al volumului este prima lui frază: „Cînd te apucă lehamitea de ficțiune, fii sigur că taman atunci ficțiunea se năpustește asupra ta”, devenită la final „Cînd vrei să scapi de ficțiune, sigur te va cotropi!”. Deși exhibate, asemenea simetrii fac parte din regula jocului, ca și analogiile multiple, ca și mistica cifrei patru, reluată din emblema Crailor de Curtea- Veche. În plus, tot ce ține de istoriile „realiste” ale eroilor, inclusiv reconstituirea mediilor gazetărești și
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
oglinzii ași spun ele prevestirile către un om care știe foarte bine că pentru a ajunge rege va trebui să-i facă să dispară pe toți cei care pretind la acest titlu, dar și pe martorii ascensiunii sale. Aburul care cotropește scenă șterge din când an când distanță ăntre ceea ce se ăntămplă cu adevărat și ceea ce oamenii așteaptă sau ar dori să se ăntămple. al ămping vrăjitoarele cu adevărat pe Macbeth la crimă? Nimic nu este mai puțin sigur. an spectacol
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
și dor. Urcând spre final, generalizând, parcă nu ne mai putem îngădui starea de plural dintr-o succesiune de mărunțiri de sine de la o clipă la alta, de la un an la altul: "Inima copilului meu -/ O herghelie/ De cai tineri,/ Cotropindu-mi duios/ Trecutul,/ Nesomnurile...// Toamna de-afară,/ Tremurând prin geam,/ Picură miere și doruri/ Pe tâmplele mele/ Albite,/ Iar eu,/ Eu îmi aștept copilul/ Ca pe cea mai adevărată,/ Mai luminoasă cărare/ Spre mine însămi. Un buchet de pasteluri vădind
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]
-
dar cu caracter profund simbolic, chiar profetic, să nu se fi petrecut de-adevăratelea, la sfârșitul anilor '40, într-o Românie pe care o așteptau cumplite încercări? Părerea mea e că asemenea nașteri monstruoase au avut loc în fiecare țară cotropită de totalitarism, fie el comunist sau nazist. Și în Germania lui Hitler cred că s-a născut un copil cu cap de măgar, ca să nu mai vorbim de Rusia ancestrală și de China nu mai puțin străveche! Ca să se exprime
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]