1,476 matches
-
un colindSub cer toți îngerii se-adunăPrin orice suflet curge un izvorDe datini și de voie bunăSe cântă lerui-ler,florile dalbeLângă bradul cu cetina bogatăîmpodobit cu praf de steleși bucurie pentru lumea toatăPe umăr Moș Crăciun își duce saculMiros de cozonaci respiri abia-abiaChiar dacă, azi, lipsește zăpada cea pufoasăO-ntreagă sărbătoare se-ntinde-n fața ta !... XVIII. SFANTUL NICOLAE, de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 1800 din 05 decembrie 2015. SFÂNTUL NICOLAE Elevilor mei din clasele :aV-a A Bucșani
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
caut mamă-n amintiri pe prispă îți văd chipul umbrit și plâns de dor, Durerea ți-ai ascuns-o adesea-n batistă Când sufletul tău a fost umbrit de nor. Azi în cuptor nu mai miroase a pâine caldă și cozonacul nu are cine-l frământa, Macatele nu-și mai au locul de altădată țesute în război, cu trudă, de mâna ta. A nins ieri și ninge iar măicuță în mine ninge viscolit de două ierni, Cu tălpi de gând umblu
A NINS MĂICUŢĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382998_a_384327]
-
și vin, iar bărbații să aprindă focuri rituale în curți, în grădini, pe dealuri, pentru sufletele morților care se spune că se reîntorc la casele lor. Tot în această zi, trebuie să se vopsească ouăle, să se coacă pasca și cozonacii. Tradiția spune că este bine să păstrezi un ou roșu până la Paștele viitor, și nu este bine să dormi în această zi. Se crede că cine doarme în Joia Mare, va lenevi tot anul. În Joia Mare, când au avut
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină și se roagă la icoane, apoi pot termina toate treburile casei. Vasele în cuptor, trebuie puse doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soț, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează. Tot în această zi e bine să se pregătească mielul sacrificat, să se facă ultimele pregătiri pentru masă și să se pregătească hainele noi pentru
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
pot apărea necazuri în anul care urmează. Tot în această zi e bine să se pregătească mielul sacrificat, să se facă ultimele pregătiri pentru masă și să se pregătească hainele noi pentru Înviere și un coș cu oua roșii, pască, cozonac, sare, usturoi, friptură de miel. E bine să mergem la Deniile din fiecare zi ale Săptămânii Mari, unde pe lângă slujbele speciale, se țin predici pentru sufletele noastre și pentru iertare de păcate. Săptămâna Patimilor se încheie cu noaptea Învierii, când
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
granițelor perimetrului național românesc și basarabean. Veronica IVANOV: Se țin și în Australia tradițiile și obiceiurile românești - Paștele, Crăciunul? George ROCA: Desigur că se țin! Paștele... cu tradițiile pascale, cu slujbele religioase, cu ouă roșii, cu miel-friptură, miel-ciorbiță, miel-drob, sărmăluțe, cozonaci... Întruniri, întâlniri, mese, veselie... „Hristos a înviat!”. Crăciunul e mai ciudat! Atunci e miezul verii la noi. Cald, foarte cald. Nu zăpadă, nu sanie, nu Moș Crăciun cu nasul roșu! Nu piftie! Doar noi, în pantaloni scurți, adunați la un
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
Seară, lumea se duce la priveghi, la denie, toți în haine de doliu, făcute din pânză albă și cusute cu negru. Vopsitul ouălor în roșu se face în Joia Mare, urmând ca în Sâmbătă Mare să se coaca pasca și cozonacul ce vor fi aduse la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfințite. Patru lucruri sunt prăznuite în Joia Mare: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cină Domneasca la care s-a instituit Taină Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
trebuie să-ți între întâi în casa un băiat, ca să ai spor și bogăție, ca dacă-ți intra o fată, ti-aduce sărăcie și ghinion. La masa de Paști, la amiază, se adună cei ai casei, se mănâncă miel și cozonac și se petrece în liniște, fără muzică și gălăgie. Bătrânii ies apoi la porțile caselor și vorbesc, povestesc. În Maramureș și Bihor se fac vizite în sat la alte familii, a doua și a treia zi de Paști, când se
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
ești cu ei -, înseamnă că ești legionar. De ce acest «sindrom legionar» la bolșevici, mă întrebați? Fiindcă legionarii sunt singurii români care n-au avut în dicționar la litera G cuvântul glumă și, când îi prindeau pe comuniști, era vai de cozonacul lor. Dar, de fapt, nici comuniștii nu știu de glumă; ăsta-i punctul lor comun cu legionarii” (Petre Țuțea). Așa-i! Așadar, atenție la pietroaie, Herr Direktor! Mariana Cristescu
Istoria se repetă sau… cât de mică-i lumea mare!?! [Corola-blog/BlogPost/93292_a_94584]
-
punând la cale un program pentru viitorul apropiat. Ambiția ei cea mare este să-i adune pe cei câțiva români din Cartagena la un eveniment de promovare, o „Seară românească” unde să miroasă a sărmăluțe în foi de varză, a cozonaci cu mac și cu nucă, gustoși așa „ca la mama acasă” și unde să se audă vorbă și muzică românească. Viitorul sună bine, nu-i așa ? Adriana Baghiu, Spania, membru al UZPR ,
Se spune că „nu aduce anul, ce aduce ceasul” [Corola-blog/BlogPost/93383_a_94675]
-
al pereților care se dărîmă scot la lumină secretele cărnii, o vulvă deschisă, sîngerîndă ca după un viol. Fața lui la lumina lumînării e parcă Îmbrăcată În celofan. Cuptorul aragazului arde. Din amintire sau din reflex vine un miros de cozonac. Copilul chinuit, terorizat de frică În așteptarea moșului care vine cu o sanie trasă de reni din ținuturi polare. Primul rol, prima apariție pe scenă. Să nu uit poezia, să nu mă fac de rîs! Orgoliul lui funcționează ca orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ale țării, însă eu o știu de la Mama Boghioia și de la sora tatei, Aneta Breahnă. Prăjituri țărănești. Precizăm că erau puține prăjituri, dulciuri, în gospodăria rănească. Trebuiau trei ingrediente: timp, cunoștințe și multe altele. În Moldova, prăjitura universală a fost cozonacul. Multe femei știau să-l facă în diferite forme și cu umpluturi. De asemenea, știau să facă pasca, care nu-i nimică altceva decât o plăcintă cu brânză mult îmbunătățită. Se făcea la Paști, se mai făcea de înălțare. Acum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trecerea, an de an, a românilor de la munte și de peste munți, din Ardeal, în Moldova, unde s-au așezat în satele răzeșilor sau au format sate noi. Sărbătoarea Paștelui, pe lângă semnificația religioasă majoră, este și un prilej de petrecere cu cozonac, pască, ouă roșii, miel fript (nu toate familiile de răzeși, în special, acceptau să consume carne de miel), cu vin din coastă, cu muzică, horă și bal. Era și un prilej de strângere a legăturilor de familie, când se întorceau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu se producea în gospodărie. Se pregăteau multe bucate, deoarece la masa de hram participau familia, rudele și toți cei chemați și nechemați, veniți de prin alte sate. Se tăiau multe păsări pentru răcituri și friptură, se cocea pâine și cozonac. Deși făceau parte din aceeași comună, răzeșii din Fruntești nu mergeau la hramul „clăcașilor”, se ineau rezervați, primeau doar rudele din Oțelești, Oncești, Antohești, Mărăști etc., dar nici clăcașii nu mergeau la hramul răzeșilor, ca să nu se zică că primeau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
muzică, vorbe de duh se ajungea la casa mirelui unde începea jocul pentru cei veniți cu „jocul”, iar gazda continua pregătirile pentru masa nuntașilor cei mari. Bucatele erau cele cunoscute, tradiționale, cu sarmale, friptură cu garnitură de orez sau cartofi, cozonac, un borș acru „de potroace”, dat spre dimineață, să se trezească lumea, fiindcă toată petrecerea era apreciată după câtă băutură dădea gazda. Mesenii dădeau daruri mirilor: obiecte de gospodărie, cereale, vite, apoi totul sau aproape totul, s-a convertit în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mitocanul ăla al ei. Am făcut o petrecere de Paște, că n-a mai dormit nimeni până a doua zi... * Toată casa celor doi actori miroase a sărbătoare, e Paștele 2005, Loredana și Frumoasa Neli gătiseră mâncăruri tradiționale, miel, pește, cozonaci, pască, de toate găseai la ei. În living, masa mare, de douăsprezece persoane, e plină de platouri, aperitive de tot felul, ouă roșii peste ouă roșii, drob de miel tăiat felii, peste care Loredana presărase verdeață, icre, piftii, mizilicuri, bunătăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
având tendința de a se pierde în favoarea zilelor de odihnă care încep cu Vinerea Mare și se încheie cu Lunea Paștelui. Deja cu o lună înainte de Paști, vitrinele magazinelor și rafturile supermarketurilor sunt decorate cu iepuri de ciocolată, ouă colorate și cozonaci, astfel încât nu doar copiii sunt cei care se bucură de venirea Paștelui, dar și adulții. Prima zi de Paște începe în multe localități cu căutarea ouălor de Paște, ascunse într-un mod miraculos de iepuraș cu o noapte înainte. Lunea
TRADIŢII EUROPENE – PAŞTELE ÎN ELVEŢIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364475_a_365804]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Scriitori > JOCUL DE TABLE Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 333 din 29 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului JOCUL DE TABLE Din când în când, inima Bunului Prinț creștea ca un cozonac. Intrau atunci în ea raze de soare, miros de ploaie și pământ umed, arome de gard putred și rufe proaspăt spălate, întinse pe sârmă, și atâtea și atâtea elanuri și chemări nedeslușite, încât Bunul Prinț devenea bun, tot mai bun
JOCUL DE TABLE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364565_a_365894]
-
fost îmbăiați? Oare a ce mirosea troaca în care se spălău, pentru că săpunuri roz, cadă de baie cu jacuzzi și parfumuri cu mirosuri exotice sigur nu aveau. Sau câte mirosuri de pâine aburinda, de gutui coapte în geam sau de cozonaci scoși din cuptor, de ouă roșii sau de lumânări s-au simțit acolo? De câte ori a venit "popa cu Iordanu' "sau cum erau diminețile de duminică, când se găteau cu cele mai bune haine ca să meargă la biserică? Câtă dragoste, milostenie
CE RAMANE DUPA NOI? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364576_a_365905]
-
se ridică precum "fuioare" din pământul reavăn, olfacția e și ea incitată de parfumul liliacului, al florilor de prun, de câmp, în timp ce auzul surprinde ciripitul păsărilor și murmurul frunzelor. Tatiana Scurtu adaugă și senzația tactilă, căci "pământul cu miros de cozonac" rodește "petale de catifea și ruj". De altfel, poeta realizează peisaje picturale chiar dacă în esență se simt frământări lăuntrice (Norii cresc în pântecele serii). Realizarea acestor sinestezii la care se adugă și prezența refrenului, a laitmotiv-uluice dă muzicalitate textului, mai
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
cât i-ar trebui să iasă din starea aceea de nebunie autoimpusă - și-ar imagina că este lângă Liviu și poate i-ar percepe în nări mirosul, parfumul pielii lui ce-i amintește întotdeauna de dimineața de Paște, când mirosul cozonacilor proaspăt copți se amestecă măiestrit cu cel al vopselei de ouă. - Câți ani ai, Alin?, revine cu picioarele pe pământ. Știe foarte bine câți ani are, așa cum știe un milion de lucruri despre el și despre mama lui, deși este
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]
-
-o din nou pe uliță, cu avânt de urat și mai mare. S-au ținut de promisiuni. Au venit acasă puțin după miezul nopții. Pădurarul și invitații lui se cinsteau într-una, mai cu țuiculiță, mai cu sărmăluțe, mai cu cozonac. S-au și apucat să joace remmy. Timpul nu mai era pentru ei. Și-ar fi stat toată noaptea așa, de n-ar fi venit ceata gălăgioasa a băieților mari, îmbrăcați în capră, urs și alte roluri comice. După ce și-
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
Ca să nu se trezească clientul, hodoronc-tronc, așa ca în marketurile de duzină, cu colac peste pupăză, aici le va găsi, tot așa, separat : pupăza la un loc cu pupezele, la raionul Pupeze, și colacul la un loc cu colacii, cu cozonacii și cu tot felul de chifle și cornuri, la raionul Cozonaci. Mare descoperire a fost aceasta, cu raioanele, cu semiraioanele, cu sferturile de raioane, cu colțurile de raioane și cu colțișoarele colțurilor de raioane... Până și dopurile, oricine le va
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
duzină, cu colac peste pupăză, aici le va găsi, tot așa, separat : pupăza la un loc cu pupezele, la raionul Pupeze, și colacul la un loc cu colacii, cu cozonacii și cu tot felul de chifle și cornuri, la raionul Cozonaci. Mare descoperire a fost aceasta, cu raioanele, cu semiraioanele, cu sferturile de raioane, cu colțurile de raioane și cu colțișoarele colțurilor de raioane... Până și dopurile, oricine le va putea găsi la dopuri de plasitc, la dopuri cu filet sau
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
minte că va fi primul Crăciun petrecut fără spovedanie și împărtășire. Cioban o aștepta în poartă, alergând încă după fulgii strălucitori. I se lipi de picioare, cu ochii mari, nerăbdători. - Vino, chiar dacă suntem numai noi doi, Crăciunul înseamnă sarmale și cozonac. O să facem așa cum îi place lui Mihăiță. Cozonac cu mult rahat și sarmale cât pumnul de mari, ce zici? Poate vine Petrică la colindat dacă îi mai trece gâtul... În scurt timp, mirosurile începură să dea năvală prin casă, aburind
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]