1,606 matches
-
are s-o vadă pe Maria. Acolo, în grajd, l-a născut Fecioara Maria pe Mesia... boii i-au făcut loc în iesle, unde să-l culce pe băiat. Într-un târziu, iată-l și pe Crăciun, întors de la moară pe la crâșmă. Fiind beat, Crăciuneasa i-a dat bărbatului de mâncare, l-a descălțat de ciubote, l-a dezbrăcat și l-a culcat ca pe-un copil. Crezând că doarme, Crăciuneasa a pus cazanul de fiert rufe, la foc. Doar se născuse
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
umplem grădina. Cu ciubote se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-o videa De departe mi-o-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-ai venit niciodată? Înălțate împărate Ieri când soarele-apunea Au intrat în crâșma mea Trei voinici ardelenești Cu papuci galbeni turcești. Este-acel maimariuliu Tot cu barba brâuliu Cu musteața spic de grâu. Are-o caciuliță-n cap De cincizeci de piei de țap Ca cincizeci mai trebuie La urechi tot n-ajunge. Iar acel
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nimica (cutare) (numele celui din mormânt) așa să nu bea, să nu știe A cere rachiu și vin (cutare) (numele omului bețivan) să-i piară gândul de beție, cum piere fumul, cum piere pâcla, cum se stinge focul. Să înconjoare crâșmele, Cum înconjoară pământul apele. Să-i pută vinul și rachiul, Cum pute scărna; Să nu dorească de el, Cum nu dorește moartea... Rețeta: descântătoarea merge la cimitir, cu femeia bețivanului viu. Și, îngroapă într-un mormânt puțin unt și trei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fantasticul se detașează de alte opere prin încercarea de transfigurare mitică a realului. Oamenii au o taină în una dintre povestirile din Hanu Ancuței, Județ al sărmanilor, au vedenii în compania babelor descântătoare și a solomonarilor care alungă grindina în Crâșma lui moș Precu, știu povești frumoase cu rădăcini în fabulosul popular, cunosc sensul tăcerilor și al simbolurilor ancestrale, sunt atrași de feeric sau miraculos. Magia apare și în romanul istoric Frații Jderi unde un călugăr traduce limbajul păsărilor, vietățile conversează
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
nu se poate vorbi de bidonviluri clasice, acestea sunt conținute măcar simbolic în arhitectura moștenită de la comunism (cartierele muncitorești) și locuită cu asupra de măsură. Există multe alte spații esențiale invadate de mahala: gara, de pildă, sau autogara, piețele alimentare... Crâșmele sordide nu sunt deloc pe cale de dispariție, ci riscă să se cronicizeze, năpădind zonele din preajma centrului. Atmosfera acestor micro-bidonviluri seamănă cu o lume a pușcăriei și a talciocului. Periurbanitatea pare să fie viitorul orașelor românești și pentru aceasta pledează dughenizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Mureșului, n-am putea trăi, mai mărturiseau oamenii locului. Dară cine e harnic a face plute și a purta plute pe apa Mureșului capătă bani de trăit. Se mai plângeau iobagii că n-au În sat nici târg și nici crâșmă, nici pădure cu ghindă pentru Îngrășat porcii. Iobagii altui baron, Bánffi: dau fiecare câte o plută Încărcată cu zece lanțuri, doisprezece corni, cinci sute pari pe care le duc până la Reghin. Dintre toți gospodarii satului doar unul, Zbârcea, avea cel
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
toate acestea, era suficient să meargă la prăvălia evreilor o dată pe săptămână. Duminica se Îmbrăcau În straie bune și mergeau la biserică. De multe ori aceasta le era singura ieșire pe săptămână, profitând și de faptul că duminica prăvăliile și crâșmele evreilor erau deschise. Iarna Măcinatul la moara din Ditrău era un privilegiu al celor care aveau cai. Ceilalți săteni, care erau majoritatea, măcinau grâul, secara și porumbul În Toplița și nu Întotdeauna se putea merge cu sania trasă de boi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fiice. De ce oare nu înțelege lumea că blestemul este de la diavol și Dumnezeu nu-l voiește?! Pentru că stă departe de Biserică și nesocotește poruncile dumnezeiești. 22. Nu te blestema! În anul 1901, un om bețiv stătea la o masă în crâșma satului în apropiere de Ploiești. După ce a băut vreo 6-7 pahare de „tărie”, bătu cu putere în masă cu pumnul și strigă să-l audă toți cei din jur: „Măcar că mă ia dracu, eu tot mai beau un pahar”. Cârciumarul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
ce, i-acasă? eu mă duc cu caii amu-ia! bicicleta la gară și vițelul și mînzul mai mici, eu mai mic și mai bălai, prins pe jucăria din mînă, cam 36-37 de grade, iacă Petrea, Petrea a lu' matale, în crîșmă! rîzi și te apropie mai cu curaj, scoate limba și vițelul tăvălit la soare, ăsta moare! coborîm zuos! rățustile, da' un-de? nu văd! acolo la deal îs? nu, vacile pe deal, e drept că mici de depărtare, rățuște ori fofoloci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
macină în gol, cîmpurile pieptoase la răsuciri de văi și văioage, în cap băiatul Două Vîrtecușuri, numai lăsat din sus pui locul pe trai pămîntesc, cimitirul Dumbrava, Cuca, românii în viață pe partide, Durbacă trecut la conservatori, Toader democrat cu crîșma, noaptea pustiei însorite în energia reliefului, trage la declarat dealuri Cîmpia Covurluiului, cf. Platoul Basarabiei de Nord, simetria Moldovei pe cumpănă NE SV, ploile din douăzeci de veacuri la Soroca umblă ape minerale la Nicolina-Iași, subducția platoului est-european și orogenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
zona Fălticenilor și Împrejurimile, În căutarea urmelor lui Creangă și a unor locuri rustice, cu garduri de nuiele, fără stâlpi de Înaltă tensiune. Liviu Rusu a fotografiat tot ce i-am indicat. Așa a ieșit „Albumul Creangă”. Dacă a lipsit crâșma unde beau catiheții În veacul trecut sau Crâșma lui Moș Precu, am găsit case primitoare, cu damigene care se goleau ca un blestem... Nu se Îmbăta nimeni, deși se cinstea al dracului... Era vin de casă, din strugurii care atârnau
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Creangă și a unor locuri rustice, cu garduri de nuiele, fără stâlpi de Înaltă tensiune. Liviu Rusu a fotografiat tot ce i-am indicat. Așa a ieșit „Albumul Creangă”. Dacă a lipsit crâșma unde beau catiheții În veacul trecut sau Crâșma lui Moș Precu, am găsit case primitoare, cu damigene care se goleau ca un blestem... Nu se Îmbăta nimeni, deși se cinstea al dracului... Era vin de casă, din strugurii care atârnau de streașină, ținând și umbră, pentru răcorirea capului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
proviziile în firidele tancului. L.M.: Populația a venit spre noi cu un entuziasm extraordinar. S.B.: Ați stat atât timp în oraș, mobilizați. Cum vă rezolvați nevoile firești? L.M.: Nu au fost probleme din acestea, căci puteam să oprim în fața unei crâșme și totul se rezolva. Pot să vă relatez o întâmplare legată de acest aspect. Am tras mașinile în fața unei crâșme pentru o astfel de nevoie și am început să ne plimbăm, că era cam frig. Soldații au acuzat frigul pătrunzător
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
oraș, mobilizați. Cum vă rezolvați nevoile firești? L.M.: Nu au fost probleme din acestea, căci puteam să oprim în fața unei crâșme și totul se rezolva. Pot să vă relatez o întâmplare legată de acest aspect. Am tras mașinile în fața unei crâșme pentru o astfel de nevoie și am început să ne plimbăm, că era cam frig. Soldații au acuzat frigul pătrunzător și au cerut voie să bea o vodcă. M-am dus să cumpăr o sticlă și când am ieșit am
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
și treceau înainte spre Pungești”. Din mărturia lui Ion V. Lache, am aflat că V. Enacache Tofan, cel bănuit de către autorități că ar fi unul din capii răzmeriței, era crâșmar în satul Gârceni. Iată ce scria declarantul poștaș: „...ajungând pe la crâșma lui V. Enacache Tofan, l’am găsit pe acesta cu șeaua pusă pe cal și m’a oprit puțin zicând că merge și el cu mine și (...) am plecat amândoi spunându-mi că se duce la Pungești să ia niște
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
județului Vaslui, a fost reiterat și în declarația țăranului însurat, de 54 de ani, Grigore Vrabie din Gârceni, care a declarat, de asemenea, sub prestare de jurământ, următoarele: „În ziua de 9 martie, aflându-mă cu mai mulți oameni în crâșma lui V. Enacache Tofan, acesta ne’a spus că vin 3 studienți (deci, iată că nu mai erau 300 de studenți ci numai 3!, n.a.) dela Băcești la Pungești, dar nu l’am auzit spunând ce caută acei studienți la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Gârceni, la data de 6 aprilie, 1907: „Sunt ajutor de primar în comuna Pungești. Sâmbătă dimineață la 10 martie a.c., vătăjelul Șt. Maxim zis și Profira Lache a venit la mine și mi-a spus că seara aflându-se în crâșma lui V. Enacache Tofan l’a auzit pe acesta spunând oamenilor ce erau adunați acolo că s’a stricat târgușorul Băcești și că pe Racova sunt niște studienți care au să vie să strice Pungeștii și îndemnă pe oameni să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
primar Oatu a luat câteva măsuri, scrise în declarația sa: „Auzind acestea am trimis pe vătăjel să oprească lumea de a se duce la Pungești și îndată am eșit și eu în sat și văzând mai mulți oameni adunați în dreptul crâșmei lui V. En. Tofan, ma’m dus între acei oameni și i’am sfătuit să stea pe la casele lor, să nu se ducă în Pungești”. În urma apelului ajutorului de primar, pare-se că o parte dintre oameni s-au liniștit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să o apere”. i. „...se spune că în Târgu Frumos și Podu Iloaie sunt răscoale” Cunoscătorul de carte de 48 de ani Constantin Drăgoi, domiciliat în satul Gârceni, povestea în scris judelui instructor T. Grigoriu despre o discuție avută la crâșma lui N. Toescu din Pungești cu Constantin Holtea care, analfabet fiind, l-a rugat să-i citească o scrisoare primită de la fratele său, soldat la arma „vânători”. Din misivă a aflat și i-a informat pe cei de față la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Pungeștilor, următoarele lucrușoare: „...5 păpuși tiriplic și una păpușă bumbac ce s’au găsit la mine, le-am găsit la poarta mea în ziua de Sf. Toader”. Anica Zlati de 18 ani din Slobozia, nemăritată, a declarat: „...ducându’mă la crâșma din satul nostru, am găsit pe drum o prostire de horbotă, o bluză, o față de pernă, o cioboțică și o pereche de pantaloni pe care le’am dus la mine acasă”. Costică Boancă de 45 de ani din satul Racova
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Cum să-i spună domnului Vrăbiescu, care își pusese atâta încredere în el, că toate cursurile sale și toată dragostea de profesor pe care acesta și-o dăruise ucenicului său vor folosi pentru a încălzi inimile înflăcărate ale petrecăreților din crâșme ? Și cum se simte taică-su, acolo sus, în raiul eroilor căzuți în Războiul cel Mare, a cărui veghere o simțea în fiecare secundă, în călătoria lui spre a deveni bărbat ? Oare este mâhnit pentru escapada lui, încât afară nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
aseară, de te-ai distrat așa bine ? Poate mergem și noi, că doar nu ne-om fi pocăit peste noapte. — E, cu niște colegi, cu niște prieteni... Am stat un pic. — Unde adică, fiindcă tot n-am înțeles ? — La o crâșmă, domnule. Păi, și ce crâșmă, dragule ? Ce trebuie să te trag atâta de limbă ? — La Răcaru ! — Aaa, la Răcaru ! Păi, spune așa, domnule... Un pic, zici ? — Un pic mai mult. — Toată noaptea ? — Aproape. Și ce ți-a trebuit să cânți
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
așa bine ? Poate mergem și noi, că doar nu ne-om fi pocăit peste noapte. — E, cu niște colegi, cu niște prieteni... Am stat un pic. — Unde adică, fiindcă tot n-am înțeles ? — La o crâșmă, domnule. Păi, și ce crâșmă, dragule ? Ce trebuie să te trag atâta de limbă ? — La Răcaru ! — Aaa, la Răcaru ! Păi, spune așa, domnule... Un pic, zici ? — Un pic mai mult. — Toată noaptea ? — Aproape. Și ce ți-a trebuit să cânți ? ! țipă deodată domnul Vrăbiescu. — Să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Și ce ți-a trebuit să cânți ? ! țipă deodată domnul Vrăbiescu. — Să cânt ? ! — Nu mă duce pe mine cu vorba, Cristian, răgetele tale de măgar nu sunt nici de la amor, nici de la un pic de băutură cu amicii într-o crâșmă. Și orașul ăsta nu e atât de mare pe cât pare, să știi, zvonurile circulă cum nici nu te-ai aștepta de repede. Cristi se uită la colegii lui, încercând să-l prindă pe cel care l-a dat de gol
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
și mâna în buzunar, și pentru ei, dar mai ales pentru Cristi, care a cântat până dimineața, ovaționat după fiecare melodie. Ion Vasilescu, rușinat de o voce atât de clară și puternică, și-a înghițit glumele și a fugit din crâșmă pe ascuns, să nu-l vadă nimeni și să-l ia la rost. Iar domnișoara frumoasă fără nume a dispărut și ea în noapte, alături de însoțitorul ei străin, pierdută poate pentru totdeauna, a gândit cu amar Cristi, când a observat
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]