570 matches
-
ani mai târziu, tot pe Dunăre, la Mohacs, în 1526 Ungaria va fi înfrântă și va fi transformată în pașalâc turcesc. După distrugerea definitivă a Cetății Severinului, părțile oltene ale Banatului de Severin au ajuns sub stăpânirea efemera a banilor craioveni, iar Banatul Severinului și-a delimitat hotarele între Orșova și Făget. Legat de istoria Cetății Severinului și de luptele de apărare purtate în Banatul Severinului și în regiunea Bulgariei și a Serbiei, este Ordinul Dragonului (în latină Societas Draconistrarum), un
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
Ca urmare a votului, PF Patriarh Miron Cristea a declarat ales ca arhiereu vicar pe P.C. Arhimandrit Galaction Cordun. După efectuarea examinării canonice din 27 martie 1935, a fost hirotonit întru arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului - Noul Severin cu titlul de "Craioveanul" în Biserica Domnița Bălașa din București în ziua de 31 martie 1935. Ceremonia hirotonirii a fost oficiată de către următorii trei episcopi: Vartolomeu Stănescu al Râmnicului - Noul Severin (hirotonit în 1912), Gherontie Nicolau al Constanței (hirotonit în 1923) și Policarp Morușca
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
anul 1837 la 400 lei pe lună. Barbu Theodorescu îi face o caracterizare remarcabilă în monografia pe care i-a dedicat-o: Deși era mai tânăr, pictorul Lecca a fost profesorul care avea cultura cea mai vastă dintre toți profesorii craioveni. A fost o fire îndrăzneață și muncitoare, similar negustorilor brașoveni din rândul cărora a făcut parte. Tributar formației sale transilvănene, conformă idealurilor lui Gheorghe Șincai și ale lui Petru Maior, entuziasmul său creator nu s-a rezumat doar la predarea
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
fire îndrăzneață și muncitoare, similar negustorilor brașoveni din rândul cărora a făcut parte. Tributar formației sale transilvănene, conformă idealurilor lui Gheorghe Șincai și ale lui Petru Maior, entuziasmul său creator nu s-a rezumat doar la predarea desenului în școala craioveană. El a făcut portrete boierimii locale, a pictat biserici, a făcut prima tipografie din Craiova și a condus o revistă. A tipărit operele literare ale prietenilor săi și a tradus piese de teatru. A fost pentru Craiova ceea ce Ion Heliade-Rădulescu
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
în bugetul acesteia. Prima lucrare tipărită a tipografiei a fost primul număr al revistei săptămânale "Mozaicul", fiind necesar aproape un an de zile pentru pregătirea primului număr al acesteia. Pe lângă tipărirea revistei, la tipografie s-au imprimat lucrări ale intelectualității craiovene, numeroase piese de teatru și manuale școlare. Ultima tipăritură pe care Lecca a făcut-o la tipografia sa a fost în anul 1846, moment în care aceasta și-a schimbat proprietarul - Asociații George Albeanu, Iosef "legătorul de cărți" și Iancu
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Dudu n-au rezistat timpului. Madona Dudu a fost demolată în anul 1913, fără ca cineva să facă vreo copie fotografică a picturilor. Picturile de la Biserica Sfântul Ilie au fost refăcute (repictate). Frumusețea picturii realizate de Lecca la cele două biserici craiovene a devenit legendară și a fost purtată peste generații prin viu grai. Activitatea pe tărâmul religios al picturii dusă de Lecca la Craiova, i-a adus acestuia o oarecare faimă, deoarece acesta a primit comenzi noi încă din anul 1845
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
terminată în 1701 de egumenul Popa Luca de la Sfetagora și de Petru Obedeanu care era mare armaș. Conform unei inscripții din 1731, tot atunci au fost zugrăvite tinda și chiliile. Alte reparații au fost făcute în 1812, de Arhimandritul Dorotei Craioveanul și 1856, când a fost restaurată și pictura despre care nu există alte date. După secularizarea averilor mănăstirilor din 1864, la Jitianu n-a mai fost viață monahală. Între anii 1864 - 1873 aici a funcționat o școală de agricultură, care
Mănăstirea Jitianu () [Corola-website/Science/312450_a_313779]
-
ce poartă hramul Sfinților Ioachim și Ana (9 septembrie), figurează pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica schitului Logrești, cu hramul Sfinții Ioachim și Ana, a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea de familiile craiovene Pandia, Obedianu și Oțetelișanu, împreună cu preotul Ion Tândălescu, din satul vecin Frunza. S-a zidit din cărămidă, în formă de cruce, în stil brâncovenesc, de meșteri necunoscuți. Nu se cunoaște exact data terminării. Se poate afirma sigur că în anul
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
fost hirotonit întru arhiereu la 17 octombrie 1936 și desemnat să conducă secția culturală a Consiliului arhiepiscopal. În această calitate, a fost desemnat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca locțiitor de episcop al Râmnicului-Noul Severin, cu titulatura de "Craioveanul" (1 noiembrie 1938 - 1 noiembrie 1939) și apoi ca locțiitor de mitropolit al Olteniei (1-29 noiembrie 1939). A fost ales la 29 noiembrie 1939 ca mitropolit al Moldovei și înscăunat în Catedrala Mitropolitană din Iași la 17 decembrie 1939. A
Irineu Mihălcescu () [Corola-website/Science/309498_a_310827]
-
Este numit apoi ca director la Internatului teologic din București (1886-1887), profesor suplinitor la Seminarul “Central" (1886-1887), profesor de Morală la Facultatea de Teologie din București (1887-1897), iconom stavrofor (1887). La 27 iunie 1895 este ales arhiereu titular cu titlul “Craioveanul", fiind călugărit la Mănăstirea Cernica sub numele Atanasie. Este hirotonit ca arhiereu la 5 februarie 1895. Din decembrie 1897 îndeplinește funcția de locțiitor de episcop al Râmnicului, apoi este ales episcop eparhiot tot acolo, la 12 martie 1898. La 5
Atanasie Mironescu () [Corola-website/Science/310818_a_312147]
-
39 de cărți diferite, din care unele în câte 2 volume, însemnând circa 17.000 pagini. Din acestea 12 volume sunt de versuri în care un volum în ediția bilingvă (română și engleză), 8 volume memorialistice(despre oameni și evenimente craiovene, activitatea de ambasador în Franța, de ministru de Finanțe etc.), un volum de 501 epigrame, un libret pentru operă în trei tablouri “Dramă la mănăstire”, o monografie sentimentală despre comuna sa natală, două volume despre scriitori și criticul de artă
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Eminescu-pururi tânăr. Dedicații lirice"” Editura „Litera - David”, 1988, și în volumul antologic „"Epigrame cu și despre femei"”, Editura „Grafit”, 1999, „"Interferențe spirituale oltene"”, Editura Sitech, 1999, Const. Păun, „Niște epigramiști”, Ed. M.J.M. (2002). 11. Volumul de memorii "„Oameni și evenimente craiovene”" (350 p.) este „"o carte-document”, o istorie vie și o enciclopedie a Craiovei ultimei jumătăți de veac, suplinind munca unui întreg colectiv de cercetători, un dar neprețuit făcut Cetății Banilor și oamenilor săi"”, așa cum a remarcat criticul literar Ovidiu Ghidirmic
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
unui întreg colectiv de cercetători, un dar neprețuit făcut Cetății Banilor și oamenilor săi"”, așa cum a remarcat criticul literar Ovidiu Ghidirmic. Cartea a primit Premiul „"Alexandru Piru"„, în decembrie 2001, juriul apreciind-o ca fiind „"monumentalul tom Oameni și evenimente craiovene"”. 12. Volumul de versuri "„Rondeluri” (260 p., 2001)" este structurat pe patru cicluri: "„Rondeluri pentru timpul cel etern”, „Rondeluri pentru lunile anului”, „Rondeluri de dragoste” și „Rondeluri pentru țara mea”." 13. Volumul de memorii "„Despre Craiova, cu dragoste”" (2 volume
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
structurat pe patru cicluri: "„Rondeluri pentru timpul cel etern”, „Rondeluri pentru lunile anului”, „Rondeluri de dragoste” și „Rondeluri pentru țara mea”." 13. Volumul de memorii "„Despre Craiova, cu dragoste”" (2 volume, 760 p.) este continuarea volumului anterior "„Oameni și evenimente craiovene”." După cum afirmă criticul și istoricul literar Ovidiu Ghidirmic: "„Bibliofil, pasionat de cărți, Petre Gigea-Gorun este și un scriitor remarcabil și, în primul rând, poet”." 14. În cartea „"Din însemnările unui ambasador român la Paris”" (2 volume, 878 p.), autorul înmănunchiază
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
perioada când a îndeplinit funcția de ministru de Finanțe al României. 22. Volumul “"Din amintirile Craiovei"” (568 p.), este după cum susține prof. dr. Tudor Nedelcea în cuvântul său înainte “"cea de-a treia lucrare despre Craiova"” ("după oameni și evenimente craiovene, 2001); despre Craiova, cu dragoste (2001), vorbește fără tăgadă, că Cetatea Banilor și a găsit memorialistul pe măsură. Petre Gigea-Gorun este un devotat și harnic craiovean al vremii sale, un memorialist de invidiat, care dă viață faptelor și evenimentelor la
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
cuvântul său înainte “"cea de-a treia lucrare despre Craiova"” ("după oameni și evenimente craiovene, 2001); despre Craiova, cu dragoste (2001), vorbește fără tăgadă, că Cetatea Banilor și a găsit memorialistul pe măsură. Petre Gigea-Gorun este un devotat și harnic craiovean al vremii sale, un memorialist de invidiat, care dă viață faptelor și evenimentelor la care a participat, le-a inițiat și realizat”." 23. Volumul “"Sub sabia timpului"” (208 pg.), versuri alese, cuprinde patru cicluri: “"Glossă"”, “"Așteptările... despărțirile"”, “"Dulcele păcat"” și
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
162; · Ovidiu Ghidirmic, Cuvânt înainte, la volumul de versuri „"La poarta vremii"”, Editura Sava, Craiova, 1998, pag. 7 - 10; · Teofil Moreta, „"Unde ești, Adolescență”", „"Oltenia azi"”, Anul VII, 69, septembrie 1998, pag. 3; · Adrian Badea, Sava Ionescu, „"Justiție și boemă craioveană”," Editura Sava, 1998, pag. 156 - 157, · Simona Lica: „"Un dar neprețuit pentru Cetatea Banilor:" cartea „"Oameni și evenimente craiovene"”, Cuvântul Libertății, 1 iunie 2001; · Nicolae Coande: „"Au și cărțile soarta lor"” pentru volumul „"Rondeluri"”, Cuvântul Libertății, 6 decembrie 2001; · Magda
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Teofil Moreta, „"Unde ești, Adolescență”", „"Oltenia azi"”, Anul VII, 69, septembrie 1998, pag. 3; · Adrian Badea, Sava Ionescu, „"Justiție și boemă craioveană”," Editura Sava, 1998, pag. 156 - 157, · Simona Lica: „"Un dar neprețuit pentru Cetatea Banilor:" cartea „"Oameni și evenimente craiovene"”, Cuvântul Libertății, 1 iunie 2001; · Nicolae Coande: „"Au și cărțile soarta lor"” pentru volumul „"Rondeluri"”, Cuvântul Libertății, 6 decembrie 2001; · Magda Bratu: „"Despre Craiova, cu dragoste"”, Cuvântul Libertății, 28 ianuarie 2002; · Adrian Porcescu : „Un om între oameni și pentru oameni
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Adrian Porcescu: „"Viața culturală a orașului Craiova"”, scriitorul Petre Gigea-Gorun: "Sonete Sentimentale", Mesagerul Olteniei, anul VIII, nr. 119/septembrie 2003; · Ovidiu Ghidirmic, cuvânt înainte, la volumul “"Sonete sentimentale"”, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2002, pag. 5-9; · Nicolae Mareș: „"Imnurile unui cronicar craiovean transformate în Sonete sentimentale"”, Ecart, nr.210 din 16 ianuarie 2003, · Elisabeta Polihroniade: "Pe șahiști încă îi mai iubesc cu pasiune"- Din însemnările unui ambasador român la Paris;Revista „"Gambit"”, anul x, pag. 21; · Dumitru Preda, Cuvânt înainte - „"Din însemnările
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
carte în slujba adevărului"”, revista „"Flacăra lui Adrian Păunescu"”, nr. 38 (54), 26 septembrie 2002; · Magda Bratu:”"Din însemnările unui ambasador român la Paris"”, "Cuvântul Libertății", nr. 3932, 26 septembrie 2002; · Tudor Nedelcea, cuvânt înainte la volumul „"Oameni și evenimente craiovene"” Fundația „Scrisul Românesc” Craiova, 2000; · Tudor Nedelcea, Cuvânt înainte la volumul „"Despre Craiova, cu dragoste"” Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2001; · Tudor Nedelcea, prefață la volumul „"Amintiri despre scriitori și alți oameni de cultură"”, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; · "Veridicitatea și
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Porcescu : "Curajul de a iubi “Cu floreta în arenă”" , “Mesagerul Olteniei“, Anul IX, nr.136, iulie 2004; · Tudor Nedelcea: “"Despre Petre Gigea-Gorun cu dragoste”, cuvânt înainte la volumul “"Din amintirile Craiovei"”; · Andrei Potcoavă, Maria Cristianu Dan: “"Dramă la mănăstire, operă craioveană în premieră"”, Rațiunea, anul VI, pg. 77-79, 2004; · Nicolae Marinescu: “"O cronică onestă, un cronicar cumsecade"”, Mozaicul, serie nouă, anul VIII, 1-2 (75-76) februarie 2005; · Nicolae Mareș: „"Petre Gigea -Gorun: un scriitor care sfințește Craiova"”, Economistul-Ecart nr.331/9 iunie
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
250 din Craiova și 155 din alte localități). După înfrângerea Revoluției de la 1848, școala se închide pentru că nu are dascălii necesari. Clădirea devine cazarmă, spital, bucătărie. După revoluție pe tronul Țării Românești urcă Barbu Știrbei care cumpărase terenul pentru școala craioveană. În 1852 școala s-a închis din nou și clădirea sa devine comandament țarist și spital. Gheorghe Marin Fontanin protestează, este arestat, alungat, dar se întoarce și în 1854 deschide iar școala (acum gimnaziu). În 1860 i se adaugă un
Colegiul Național Carol I din Craiova () [Corola-website/Science/304748_a_306077]
-
argint și argint aurit, atribuite unui mormînt princiar iar la mică distanță, un tezaur de piese thassiene si ale Macedoniei Prima din secolul al-II-lea î.H. Dimensiunile apreciabile ale cetăților, precum și multitudinea vetrelor și obiectelor descoperite, demonstrează că în zona craioveană populația se înmulțise considerabil, așezarea fiind una tipică democrațiilor militare; funcția cetăților evoluând spre forme statale, fiind un loc de refugiu și apărare dar reprezentau și locuințe permanente ale unor căpetenii și a soldaților. În jurul cetăților gravitau sate care au
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de Constantin a fost denumit popular Brazda lui Novac și trece prin extremitatea de nord a Craiovei. Paradoxal, deși în această perioadă documentele imperiale susțin retragerea romană, deci existau premisele unei reveniri, cel puțin parțiale, a culturii geto-dace, descoperirile arheologice craiovene demonstrează contrariul; o romanizare extrem de accentuată, aproape completă. Cele două așezări, romană și geto-dacă, fuzionează, dar cultura rezultată este una aproape în totalitate de sorginte latină. Formele de tradiție romană reprezintă peste 90% din ceramică, uneltele, armele și ustensilele de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
pe Diploma cavalerilor Ioaniți , cnezat înghițit apoi de voievodatul lui Litovoi. Există și o altă legendă locală potrivit căreia, în dealul Sfântul Dumitru, un oarecare Iovan a descoperit în timp ce săpa o fântână, un mare tezaur și a devenit rege peste craioveni. S-a păstrat până în zilele noastre, în satele din jurul Craiovei, (pe dealul Bucovățului și Palilula) expresia "norocos ca Iovan". Sub acest nume, așezarea Craiovei apare mai întâi în inscripția de pe mormântul lui Vladislav I, apoi la 1 iunie 1475, într-
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]