1,106 matches
-
plânge toamna cu lacrimi din nori stoarse, Ori burnițează în ceață plumburie. Iar bătrâne răceli bat cu durerea în oase, Să-și caute remedii la farmacie. * Legumele îmbie cu aroma și gustul, Când Fortuna își varsă coșul în obor. La cramă, în butoaie, de zor spumegă mustul, Când ramuri plâng cu lacrimile frunzelor. * Adoarme cer cu stele în plapuma norilor, Iar vântul viscolește în amintire. Încărunțește natura de fumul sobelor, Când tinerii deapănă povești de iubire. * Toamna din suflet își scutură
ÎN LACRIMILE TOAMNEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381819_a_383148]
-
07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sfârșit de toamnă Miroase a gutui, a prune brumate, Culese din pomul rodit mai târziu; A struguri, a mere și pere bronzate, Purtând semnul toamnei ușor auriu. Un soare pe dealul de sus de la cramă Întors e din drum de-o umbră obscură, Privește în lături, pe zări se destramă, De parcă-ar pleca dar nu se îndură. Și parcă nu are de-acuma nici lege, Cu razele-n aer, ușor se-încălzește, Pe-o boare
POEME DE TOAMNA de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379458_a_380787]
-
nr. 2168 din 07 decembrie 2016. Sfârșit de toamnă Miroase a gutui, a prune brumate, Culese din pomul rodit mai tarziu; A struguri, a mere și pere bronzate, Purtând semnul toamnei ușor auriu. Un soare pe dealul de sus de la crama Întors e din drum de-o umbră obscură, Privește în lături, pe zări se destramă, De parcă-ar pleca dar nu se indura. Și parcă nu are de-acuma nici lege, Cu razele-n aer, ușor se-încălzește, Pe-o boare
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
universal: academicieni, cercetători științifici, profesori universitari, scriitori și publiciști, bibliotecari, toți purtați de aceeasi pasiune: istoria presei. Finalul volumului conține o bogată iconografie, surprinzând momente inedite și emoționante de la Congres: deschiderea lucrărilor în Aula Academiei Române, Filiala Timișoara, vizite documentare la „Cramele Recaș”, cel mai important sponsor al manifestării științifice, la Mănăstirea Timișeni-Șag, cu hramul „Tăierea Capului Sfanțului Ioan Botezătorul”, la Muzeul Presei „Sever Bocu” și Casa memoriala „Petre Stoica” din Jimbolia, la Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, în Sala
„TRADIŢII ALE PRESEI ŞTIINŢIFICE”, IOAN DAVID, VIVIANA MILIVOIEVICI (COORDONATORI) de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374473_a_375802]
-
frumoasă ești, Toamna, Femeie cu ochi de alună Cu buzele pline și coapte, Cu tâmple atinse de brumă. În trup ai sădit armonia Și vântul de seară, te-alinta Cu frunze de-arama, din vie Și mustul cel dulce din crama. Și ce frumoasă ești, Toamna Femeie cu trup de zeița, Cu-obrajii că merele coapte Și brațe de foc, sub altițe. Din flăcări, ai iia, țesuta, Cu flori de argint și arama. Podoabe, din boabe de struguri, Din frunze de
SI CE FRUMOASA ESTI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373918_a_375247]
-
intervenției Divine. Totuși, această interpretare istorică nu este sigură. De aceea am preferat să traduc textul într-o formă tradițională, interpretarea lui fiind diferită. Verbul „purah” poate fi tradus și „pogromizează”, dar și „rodește” ; A. S. Gold folosește expresia „tescuitor în cramă”. ȘIR HA-KAVOD (= CÂNTECUL DE SLAVĂ) De: Rabi Yehudah HaChasid (Traducere versificată: Lucian-Zeev Herșcovici) Doamne, îngăduie-mi să cânt imnuri de slavă și cântece să compun, ca să crească, Iar sufletul meu, ce către Tine se înalță, într-o cunună să le
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
veți sesiza că oamenii aceștia, se află în fața unei erori cu privire la părerea despre ei! Nu sunt decât stoluri de grauri, prăbușite pe o vie și ciugulind strugurii, cu lăcomie feroce! Eu unul nu gust struguri, eu beau vin bătrân din cramele de la Cotnari, și de aceea, cu atât mai puțin aș putea iubi apa țâfnoasă a izvoarelor minerale! Mi-am trăit toată viața mea pe două drumuri: drumul de sub picioare și drumul de sub frunte. Le-am mers, le-am dat anii
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
ca cel de la Murfatlar, dar te asigur că este original și bun. Are vechime și păstrează parfumul poamei culeasă la timp. - Noroc și bine v-am regăsit. Da, au vinuri bune pe acolo dacă bei un vin adus direct din cramă, neprelucrat pentru vânzare. Dar să știi că la gazda unde stăteam eu, o bătrână văduvă, beam un vin deosebit de aromat și bun. Era natural, fără nicio chimicală. Când am ajuns astă toamnă acolo, la puțin timp, au început culesul viilor
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
frate cu Dracul!” - zice românul; așa am zis și eu, acceptând condiția, după ce m-am sfătuit și cu părinții mei. Cununia religioasă, cu mare alai, a avut loc la biserica “Adormirea Maicii Domnului” din centrul orașului, iar masa festivă, la crama restaurantului Continental din Constanța, unde concerta renumitul taraf “Continental”, completat cu muzicanți de la orchestra teatrului de estradă “Fantasio”, pentru partea de muzică ușoară. A fost o nuntă la care renumitul vin ghiurghiuliu și tămâios al lui tata curgea din oale
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1363 din 24 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Frunze ruginii Toamna pare-o ironie De ajungi în deal la vie Și vezi strugurii sub teasc, Când licorile se nasc. Apoi când ajungi la cramă Toamna parcă se destramă Și spre sfânta încălzire Bei din vechile potire. Toamna parcă ia culoare De la vinul din pahare Și de-l simți tare în picioare, N-o spune în gura mare! Toamna pare-o ironie Când se pune
FRUNZE RUGINII de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376362_a_377691]
-
bune cu această lungă diaree existențială de vreo 200 de pagini despre dragoste, singurătate și delir pe la începutul serii pe când mă apropiam încet de finalul romanului mi s-a aplecat de la prea multă cafea și a trebuit să cobor la cramă de unde m-am aprovizionat cu trei sticle de vin pentru a face față restului de lectură și ce mai rămăsese din zi dar e prima carte adevărată ... Citește mai mult poem recenziemi-a luat o după-amiază întreagăo bucată bună din seară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
ploi, Ciulini, rostogolindu-se-n câmpie, Ajunge iarăși, toamna, pe la noi, Cu mere și cu puf de păpădie. Ajunge iar... aroma grea de must Să stâmpere mirosul de pastramă, Dovlecul copt și plin de-atâta gust, Prin trestii, spânzurate peste cramă. Aceeași toamnă... totuși nu-i la fel... Și ne-a surprins, din nou, cu taina ei, Dar o cântăm cu glas de menestrel, Pe frunza, ruginită, de sub tei. Acolo, lângă toamnă, numărăm Bobocii vieții... bogăția muncii, Pentru răsplata ei ne
ACOLO, LÂNGĂ TOAMNĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375909_a_377238]
-
vis unde vrea el! Mere coapte-n scorțioșară Vor să plece iar pe-afară Să înroșească doi obraji, Când sosește un mic paj! Un butoi mai pântecos Stă de pază cam nervos, Vinul bun ar vrea să plece Chiar din cramă, că e rece! Nuci și prune brumării Dau de știre ca să știi, Că e Toamna mai bogată Cum n-a fost ea niciodată! Într-o sobă plină ochi, Baba spune de deochi Unei tarte cu dovleac Râului să-i dea
SEARĂ DE BASM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373099_a_374428]
-
în: Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017 Toate Articolele Autorului PARTEA A DOUA Chiolhanul s-a prelungit până seara târziu. Aperitivele și fripturile bogat garnisite au solicitat mai multe - decât se prevăzuse inițial - sticle cu vin Otonel adus de la crama Stațiunii Pomicole. Toată suflarea prezentă era bine dispusă, s-au făcut glume, s-au spus bancuri și, la aluziile organului de control, s-a stabilit că va merge cu propunerile de mărirea salariilor nimeni altul decât doamna Marieta. Acum nu
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
expoziție de fotografie și carte veche originală - atelier make up - proiecție filme documentare - atelier de creație pentru copii - atelier concurs creativ pentru adulți - tablouri vivante - atelier tesatorie - zaharicale și ceai - cafenea Exterior: - închiriere vestimentație la belle epoque - degustare de vinuri (cramă) - fotografie la minut - plimbări cu ponei și trăsuri - schițe portret - parada costumelor și statui vivante - atelier interactiv Roata olarului - limonadă, zaharicale și cafea INTRAREA LIBERĂ! Programul este în lucru și este posibil să intervină modificări! Cu drag, Gheorghe A. STROIA
CASTELUL MICLĂUŞENI VĂ INVITĂ ÎNTR-O „CĂLĂTORIE LA 1900” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372185_a_373514]
-
din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Doar Toamna și via e coaptă, Iar rodul așteaptă panerul, În teasc prin sită se scurge Belșugul cu lacrimi de sânge! Tu ține potirul aproape Și bea doar un strop din licoare, În cramă așteaptă să prindă Aromă dospită-n păstrare. Când Iarna colindul și-l cântă, Hai toarnă-i un vin în pahare, Dulceața din struguri să-i fie În ceru-i de gheață alinare. Toți brazii să-i știe povestea Culeasă cu
LA CULES de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362230_a_363559]
-
În librării, o carte ca un pocnet de șampanie: Rațiunea gurmandă. Și cine putea s-o scrie mai dezinvolt-calificat decît un francez: Michel Onfray! Capitolul, printre atîtea, despre deja pomenita șampanie, balansează între fine asociații savante și manopere concrete de cramă. Cîteva fraze: Șampania iubește aerul, în vreme ce alte vinuri îndrăgesc pămîntul; ea venerează ceea ce e aerian, eterat, ajungînd să-și facă din gaz un aliat; este mai degrabă complicea timpului decît a spațiului, căci nu pămîntul este domeniul ei de predilecție
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spirit pe acrul Ciucurencu, ar trebui să văd în termenul de școală (Școală ieșeană de pictură) aproximarea unei însumări întîmplătoare de personalități, fiecare urmărindu-și propriul traseu. Comuniunea spiritual-stilistică consumîndu-se, de fapt, doar la un pahar de vorbă, în bătrînele crame sau în cafebaruri. Școala presupune, înainte de toate, nivelarea, anonimizarea celor ce o compun. Personalitatea viguroasă, geniul nu se lasă substituite școlii, cerîndu-le mediocrilor s-o facă. Din ce școală, dacă e să extrapolez hîtru, face parte Hugo? dar Shakespeare? dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al preparării ei. Cu distincție, meticulos, prelungit. Patru ore. Nu-mi aduc aminte să mă fi ridicat, cîndva, de la vreo altă masă cu o digestie atît de ușoară. Să fii în Touraine și să nu intri într-o cavă (/pivniță/ cramă) înseamnă să nu știi ce-i vinul roșu pe lumea asta. O facem la faimosul Bourgueil, sinonim cu chiar vinul roșu. În două mizanscene. Întîi, la domnul Omason, gospodar cu acareturi complete, dar modeste, în grota căruia găsim butoaie cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și farmecul celui care nu se sfia, îndeobște, să se autoironizeze spre deliciul interlocutorilor. Același memorialist mai nota, perfect îndreptățit, că în numeroase alte împrejurări, cumva asemănătoare, petrecute împreună, „fie la colocviile ocazionale în jurul unei sticle de Cotnari, fie în «crama» primitoare a prietenului comun Petrișor Cazacu, trecut și el prea devreme în lumea umbrelor”, avusese prilejul de a descifra, cu sporul de limpezime asigurat de licoarea și duhul lui Păstorel, trăsăturile de caracter ale omului Leonid Boicu: „La amintitele mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de stat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pref. Mircea Iorgulescu, București, 1984; Singurătatea din urmă, București, 1986; Intrarea în legendă, introd. M.N. Rusu, București, 1990; Copil la Curțile Române, București, 1995; Cina cea mare, București, 1998. Repere bibliografice: Negoițescu, Scriitori, 388-392; Piru, Panorama, 179-182; Ilie Constantin, Mihail Crama, „Determinări”, RL, 1970, 31; Haralambie Țugui, „Determinări”, CRC, 1971, 11; Negoițescu, Duelul, 31-37; Lucian Alexiu, „Codice”, O, 1974, 14; Piru, Poezia, I, 349-351; Magda Cârneci, „Ianuarii”, VST, 1977, 7; Mircea Ivănescu, Noblețea conciziei, T, 1977, 4; Raicu, Practica scrisului, 289-291
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
Raicu, Practica scrisului, 289-291; M.N. Rusu, „Împărăția de seară”, AFT, 1980, 1; Simion, Scriitori, III, 114-120; Iorgulescu, Prezent, 176-179; Dana Dimitriu, Cum ajunge viața un roman, RL, 1987, 8; Dimisianu, Subiecte, 146-151; Dicț. scriit. rom., I, 698-701; Gheorghe Grigurcu, Mihail Crama sau Miturile biologiei, RL, 1996, 8; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 300; Dicț. analitic, II, 208-210; Milea, Sub semnul, 9-12; Dimisianu, Lumea, 550-552. T.V.
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
mărci recunoscute la nivel internațional. Cel care a deschis piața a fost producătorul britanic de vinuri Halewood International, care a lansat în anul 2000 mărcile importate Carribean Twist, Red Square Reloaded și Red Square Ice, prin filiala sa din România, Cramele Prahova. Maria Constantin menționează că, în ultimii doi ani, producătorul britanic a trecut treptat la producția mărcilor sale în Romania, iar în 2004 are 50% din numărul de produse existente pe piața românească de băuturi ready-to-drink (RTD). În vara anului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
scriitori brăileni, dar și din alte orașe ale țării: Ilie Scarlat (R. I. Stelică), Vasile Urbanu, iar începând cu numărul 99/1945, în pagina de artă și literatură sunt prezenți Dimitrie Stelaru, Ion Th. Ilea, Const. Galitza, Petru Vintilă, Mihail Crama (La moartea lui Pompiliu Constantinescu, 126/1946), Ștefan Cazimir, Mihu Dragomir, George Dan. Sunt inserate și traduceri din Tristan Tzara (Le Marin) și din poezia rezistenței franceze, realizate de Sașa Pană. I.H.
FACLA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286931_a_288260]