1,093 matches
-
construcție se izbea de refuzul marxiștilor, care nu vedeau în ea, spune el, decît "o suprafortăreață a capitalismului, care mai mult trădează decît ascunde dulcegăria mistică social-democrată și creștin-democrată". Pionierii, de la Richard Coudenhove- Kalergi la Aristide Briand, nu aparțineau ariei creștin-democrate și trebuie să remarcăm faptul că Robert Schuman, ca și Alcide De Gasperi, pentru a ne limita doar la două exemple, erau miniștri sau se aflau la conducerea guvernelor de coaliție și acționau în interiorul sistemelor politice fondate pe democrația parlamentară
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la necesitatea de a convinge aliați și parteneri. După cum remarca Edgar Morin, social-democrații au jucat și ei un rol important, cunoscută fiind acțiunea profetică a lui Jean Monnet 11. Mai mult, unanimitatea și absența dezbaterilor nu sînt caracteristici ale partidelor creștin-democrate. În Franța, în cadrul Mișcării Republicane Populare (MRP), curentele erau diverse. Dacă procesele verbale scrise la întrunirile secrete de la Geneva între conducătorii partidelor creștin-democrate europene 12 dezvăluie un Georges Bidault mai favorabil Europei decît s-a spus vreodată, acțiunea lui Robert
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
profetică a lui Jean Monnet 11. Mai mult, unanimitatea și absența dezbaterilor nu sînt caracteristici ale partidelor creștin-democrate. În Franța, în cadrul Mișcării Republicane Populare (MRP), curentele erau diverse. Dacă procesele verbale scrise la întrunirile secrete de la Geneva între conducătorii partidelor creștin-democrate europene 12 dezvăluie un Georges Bidault mai favorabil Europei decît s-a spus vreodată, acțiunea lui Robert Schuman a fost, fără îndoială, esențială în angajarea partidului său: "Doar lui Robert Schuman i se datorează convertirea totală a MRP-ului la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o adevărată politică de integrare. După 1950, discursul european a cîștigat calități identitare și integratoare pentru aceste partide, dar nu trebuie să cedăm mitului umanismului și nici aceluia al "Europei vaticane", partidele de inspirație creștină neconstituind ramificațiile unei organizații unitare. Creștin-democrații nu constituie un bloc monolitic. Ei nu reprezentau ansamblul catolicilor, printre care, cel puțin în Franța, ideea europeană a întîmpinat multe opoziții. Dacă în Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, unitatea europeană i-a putut strînge pe marea majoritate a catolicilor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
un bloc monolitic. Ei nu reprezentau ansamblul catolicilor, printre care, cel puțin în Franța, ideea europeană a întîmpinat multe opoziții. Dacă în Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, unitatea europeană i-a putut strînge pe marea majoritate a catolicilor în jurul concepțiilor creștin-democrate, nu același lucru s-a întîmplat în Franța, unde MRP-ul cîștigase doar o parte din electoratul catolic. În timp ce François Perroux dorea, prin opoziție cu mica Europă a celor Șase, o "Europă fără granițe"15, partidul francez întîmpina un triplu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
felul acesta, la lansarea mitului unei Europe clericale și germanice în același timp, a unei Europe Vaticane dominate de Germania. El insistă pe "formația total germanică" a lui Robert Schuman 17. Aceste idei nu au rezistat nici realității unei familii creștin-democrate în fază embrionară, nici examenului relațiilor dintre Sacerdoțiu și Imperiu. La puțin timp după moartea lui De Gasperi (19 august 1954), Étienne Borne a răspuns cu asprime la omagiul omului de Stat italian dispărut: "Trinitatea Adenauer, Schuman, De Gasperi, toți
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și Imperiu. La puțin timp după moartea lui De Gasperi (19 august 1954), Étienne Borne a răspuns cu asprime la omagiul omului de Stat italian dispărut: "Trinitatea Adenauer, Schuman, De Gasperi, toți trei la putere în același timp, toți trei creștin-democrați, au făcut să se protesteze împotriva Internaționalei negre, o fabulație ridicolă; dar se mai spunea, că cei trei mari europeni, suferind insurmontabilul destin al originilor lor lotharingiene, lucrau la reconstituirea Sfîntului Imperiu roman germanic, ceea ce reprezenta cea mai odioasă și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
să privească prezentul în noutatea sa, Gasperi era opusul unui ghibelin, el aparținea tradiției guelfe, preluînd deviza "Libertas" a comunelor italiene răsculate împotriva imperialismului lui Frederic Barbarossa, pentru a o înscrie pe drapelul partidului său"18. Conștientizarea ideii europene de către creștin-democrați este de dată relativ recentă. Dacă în 1830, Félicité de Lamennais se declara, în L'Avenir, crainicul unificării europene, el apare, ca și în alte domenii, ca un profet izolat. Dacă în aceeași perioadă, Philippe Buchez, socialist creștin, precursor al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din motive de politică europeană, după conferința de presă cunoscută sub numele de "Volapück". Europa justifică candidatura lui Jean Lecanuet din 1965, care a contribuit atît de mult la situarea președintelui Republicii în balotaj în timpul alegerilor prezidențiale. Din ce motive creștin-democrații luptă în favoarea unei Europe unite? Europa lor se sprijină pe trei valori fundamentale creștinismul, pacea, democrația pentru a atinge două obiective: o Europă comunitară, o Europă federală. Dacă creștin-democrații, discipoli ai lui Jacques Maritain, acționînd după modelul creștin, dar nu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
situarea președintelui Republicii în balotaj în timpul alegerilor prezidențiale. Din ce motive creștin-democrații luptă în favoarea unei Europe unite? Europa lor se sprijină pe trei valori fundamentale creștinismul, pacea, democrația pentru a atinge două obiective: o Europă comunitară, o Europă federală. Dacă creștin-democrații, discipoli ai lui Jacques Maritain, acționînd după modelul creștin, dar nu ca niște creștini, au refuzat să identifice Europa cu credința creștină și să asocieze creștinismul cu Occidentul, ei nu și-au dorit mai puțin să insufle principiile creștinismului în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de sinteză, prin capacitatea de a aduce laolaltă Orientul și Occidentul, de a rezista forțelor de divizare și de a face opera de integrare, de a instaura un adevărat spirit de solidaritate între oameni și popoare". Încurajați de discursul pontifical, creștin-democrații, în numele apărării valorilor creștine, au ținut un discurs complementar prin intermediul anticomunismului: fără nici o îndoială, frica față de puterea sovietică, expansiunea comunismului care a pus stăpînire pe Cehoslovacia în februarie 1948, sensibilitatea față de destinul tragic al partidelor de inspirație creștină și a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
centrul problemelor și durerilor continentului nostru: fără aportul și cooperarea germanilor nu există nici pace, nici civilizație europeană și nici nu va fi, cu o Germanie dominată și dezaxată de instinctul pangermanic și imperialismul prusac"25. Ca și alții, familia creștin-democrată a conștientizat rapid această realitate și a știut să promoveze ideea reconcilierii franco-germane, pregătită de contactele stabilite în anii 1920. Aceasta a constituit o temă majoră de discuție în cadrul reuniunilor secrete de la Geneva, care au constituit în această afacere o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de Menthon în 1953, pe atunci președintele Adunării Consiliului Europei". "Acțiunea noastră este pașnică prin natura sa", mai adăuga el26. Pentru a feri Europa de orice nouă aventură totalitară, realizarea unificării ei era o a treia condiție intrinsecă a demersului creștin-democrat. Europa constituia pentru Robert Schuman forma cea mai desăvîrșită a modelului democratic. De Gasperi scotea în față valorile umaniste, pluralismul, laicitatea, drepturile omului, într-o formă lipsită de orice nostalgie pentru creștinătate, deschisă tuturor curentelor ideologice democratice, ceea ce a permis
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
căror lipsuri fuseseră observate; el se opunea noțiunii de "concert european", în stilul Metternich și al Congresului de la Viena, care n-a putut să împiedice dezvoltarea naționalismului. Se opunea ideii de simplă libertate comercială. Făurirea Europei se justifică în ochii creștin-democraților prin idealul de comunitate solidară. Acest ideal era fondat pe noțiunea de persoană, alt element cheie al doctrinei creștin-democrate. Personalismul, adică solidaritatea și responsabilitatea, în acest caz: Europa presupune un efort de dialog, de solidaritate și de cooperare, care nu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care n-a putut să împiedice dezvoltarea naționalismului. Se opunea ideii de simplă libertate comercială. Făurirea Europei se justifică în ochii creștin-democraților prin idealul de comunitate solidară. Acest ideal era fondat pe noțiunea de persoană, alt element cheie al doctrinei creștin-democrate. Personalismul, adică solidaritatea și responsabilitatea, în acest caz: Europa presupune un efort de dialog, de solidaritate și de cooperare, care nu poate decît să depășească egoismele naționale și logica confruntărilor. Acest demers reprezenta o ruptură de trecutul statelor europene: dorea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
să realizeze unificarea în timp de pace, prin consimțămînt mutual și pe etape, antiteză a cuceririlor, prin dorința de a transcede tragismul istoriei. Aici este atins domeniul misiunii și se înțelege mai bine ideea de credință europeană avansată de anumiți creștin-democrați. Manifestul Uniunii Europene a Democrației Creștine (UEDC) proclamă: "Obiectivul nostru este realizarea unei uniuni politice, democrate și supranaționale a Europei. Guvernul european trebuie să fie investit cu competențe autonome față de guvernele naționale și să fie responsabil în fața parlamentului european: acesta
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
tip federal" este declarată de PPE în Programul său de la Atena din 1992 ca "un obiectiv politic necesar și realist". Pierre Méhaignerie, președinte al CDS-ului, a rezumat într-o dezbatere, publicată de Le Monde în 22 mai 1991, poziția creștin-democrată astfel: În fața complexității crescînde și a tehnicilor și a economiei, sînt convins că țările care vor reuși cel mai bine vor fi cele care vor accepta un dublu transfer de puteri sau o împărțire a suveranității: a Statului central spre
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și a păcii". În Italia, De Gasperi, care vorbea de "patria noastră Europa", apăra necesitatea unei "autorități politice centrale" și făcea referire la Elveția ca model de organizare pentru noua Europă. El a știut să-i convingă pe partenerii săi creștin-democrați de necesitatea, după opinia sa, a promovării unei federații 29. Foarte importantă a fost întîlnirea sa cu Robert Schuman, la Santa Margherita Ligure în 12 și 13 februarie 195130. Șeful guvernului italian a știut să-l convingă pe interlocutorul său
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
adus o dinamică, "o dinamică constructivă exigentă", conform expresiei lui Philippe Chenaux 31, reușind să introducă în proiectul tratatului de creare a CED faimosul articol 38 care prevedea explicit dezvoltarea instituțiilor federale. Problema CED-ului a fost esențială în evoluția creștin-democraților spre ideea unei soluții federale, dar și ca temă de dezbatere între și în partide. Se cunosc, în Belgia, reticențele lui Van Zeeland și intervenția sa la reuniunea miniștrilor Afacerilor Externe a celor Șase de la Baden-Baden, între 7-8 august 1953
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Il Popolo, din 14 mai, un articol entuziast despre "cadrilaterul DC" alcătuit din De Gasperi, Adenauer, Bidault, Van Zeeland; idealul federalist apărat în Italia nu era împărtășit și de Franța. Eșecul CED-ului la Paris i-a șocat puternic pe creștin-democrații italieni: "Parlamentul francez a respins într-un mod dramatic CED-ul" scria în 14 septembrie 1954 La discussione, săptămînalul fondat de De Gasperi; era "carta fundamentală a europenismului". Peripețiile construcției europene dezvăluie dificultățile, ezitările, dezbaterile pe marginea unui curent diferit
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
fondat de De Gasperi; era "carta fundamentală a europenismului". Peripețiile construcției europene dezvăluie dificultățile, ezitările, dezbaterile pe marginea unui curent diferit, dar și determinarea unui curent dominant, pentru care, de acum încolo, proiectul federalist va fi, în ciuda eșecului CED, proiectul creștin-democraților, așa cum arată Manifestul UEDC-ului, programul PPE, programele deferitelor partide. În programul CDS din 1977, spre exemplu, putem citi: "Pentru urmașii lui Robert Schuman, unificarea Europei este axa politicii Franței", și "o federație a statelor, de un tip nou, va
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din doctrina socială a Bisericii catolice, trebuie să păstreze autonomia statelor într-un număr mare de domenii. Este vorba de a împăca supranaționalitatea cu respectarea particularităților naționale, sarcină delicată, plină de o contradicție greu de depășit. "Visul european, aportul politicii creștin-democrate în acest secol", a exclamat Étienne Borne în omagiul adus lui Alcide De Gasperi în 1954. Acest raționament este acela al unui militant. Se știe că "visul european" nu este specificitatea democrației creștine, așa după cum europenismul acesteia nu a fost
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în istoria construcției europene. Desigur, bilanțul strict instituțional poate părea nesatisfăcător, mai ales dacă se ține cont de eșecul răsunător al Comunității Europene de Apărare și al programului adiacent al Comunității Politice Europene (CPE): genealogia lor era în mare parte creștin-democrată, în timp ce celelalte realizări, cum ar fi CECA, CEE, au fost rezultatul unor aporturi mai diverse. De fapt, aportul creștin-democrat se raportează mai ales la un anumit tip de politică, la o metodă, la concepte extrase din viziunea asupra lumii, din
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
răsunător al Comunității Europene de Apărare și al programului adiacent al Comunității Politice Europene (CPE): genealogia lor era în mare parte creștin-democrată, în timp ce celelalte realizări, cum ar fi CECA, CEE, au fost rezultatul unor aporturi mai diverse. De fapt, aportul creștin-democrat se raportează mai ales la un anumit tip de politică, la o metodă, la concepte extrase din viziunea asupra lumii, din Weltanschauung-ul creștin-democrat. Acest aport se limitează la trei aspecte. Primul este definiția și punerea în aplicare a unei
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
realizări, cum ar fi CECA, CEE, au fost rezultatul unor aporturi mai diverse. De fapt, aportul creștin-democrat se raportează mai ales la un anumit tip de politică, la o metodă, la concepte extrase din viziunea asupra lumii, din Weltanschauung-ul creștin-democrat. Acest aport se limitează la trei aspecte. Primul este definiția și punerea în aplicare a unei politici inedite, rezumată prin declarația de la 9 mai 1950, bazată pe libera adeziune, pe democrație, pe prudența etapelor, pentru a doborî trinomul ucigător și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]