857 matches
-
teleologice care își urmăresc binele propriu, fiecare în felul său; • ființele umane nu sunt superioare celorlalte ființe vii, nici în privința meritelor, nici în privința valorii lor inerente. Dar anumite concepții filosofice, așa cum ar fi umanismul vechilor greci, metafizica de inspirație monoteist creștină sau dualismul cartesian, afirmă superioritatea ființei umane asupra celorlalte ființe vii. Din perspectivă biocentrică se poate argumenta că apartenența tuturor ființelor vii la aceeași comunitate universală a vieții duce la aplicarea aceluiași concept de libertate asupra tuturor ființelor vii. Din
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în fapte, în vorbe,/ sau, dacă nu în vorbe, în voința mea?/ Dar Tu, Doamne, ești bun și milostiv / Tu ai văzut adâncul morții mele/ și cu dreapta ta ai golit prăpastia stricăciunii/ din străfundurile inimii mele." Înainte de a se creștina, a fost adeptul mai multor culte și orientări filozofice, în special al maniheismului. În anii 373383 Sf. Augustin este profesor de retorică, întâi la Tagaste și apoi la Cartagina. Pleacă la Roma pentru a întemeia o școală de retorică, dar
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
aspectelor esențiale ale vieții sociale. * Orientarea cercetării este exclusiv teoretică, speculativă. Vizează construirea unei lumi în care pilonul de susținere este biserica. Se dezvoltă tot mai mult germenii unei conștiințe teoretice despre viața socială absolut necesară în apariția sociologiei. * Credința creștină, ca adevăr unanim acceptat, este baza cunoașterii, dar nu de puține ori apare și ideea încrederii în virtuțile rațiunii. Politica, legislația, etosul public și privat sunt strâns dependente de religie, având un pronunțat caracter creștin-bisericesc; supremația bisericii este incontestabilă, spiritul
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
unor texte redactate la concilii și ale unor opere grecești referitoare la controversele cristologice din acea epocă. Bibliografie. Ediții: PL 45. Studii: S. Prete, Mario Mercatore, polemista antipelagiano, Mariett; Torino 1958. 3. Quodvultdeus Acest nume era destul de răspândit în Africa creștină din secolele al cincilea și al șaselea. Quodvultdeus, născut probabil la Cartagina prin 380-390, apoi diacon al Bisericii cartagineze, intră în contact cu Augustin. Ne-au mai rămas două scrisori expediate de Quodvultdeus lui Augustin în 428-429 și păstrate în
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care am văzut că se conturează și figurile lui Sinesius și Nonnus în spațiul grecesc. Personalități de formație păgână, însă fără îndoială creștini, cel puțin dintr-un anumit moment al vieții lor, ei au legătură cu gândirea, problematica și religia creștină tocmai pentru că producția lor literară este în mod fundamental creștină, chiar dacă amprenta formației lor păgâne a fost mai persistentă decât în cazul altor scriitori. De aceea noi nu am ezitat să-i considerăm scriitori creștini, tocmai pentru că asta au vrut
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
numai în cel spaniol. Bineînțeles, acest devotament pentru instruirea propriului popor și pentru istoria acestuia duce la o restrângere a orizontului cultural. Pentru Isidor nu există decât Spania; însă, în interiorul granițelor acesteia, cu sprijinul clerului local, el a reușit să creștineze în întregime țara, eliminând păgânismul și ereziile. „Nici Italia lui Ambrozie, sau, cu atât mai mult, cea a lui Grigorie cel Mare”, observă cu îndreptățire Cazier, „nici Africa lui Augustin și nici Galia lui Clovis n-au ajuns la un
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
poésie religieuse à Byzance, Beauchesne, Paris, 1977; K.A. Trypanis, La poesia bizantina. Dalla fondazione di Constantinopoli alla fine della Turcocrazia, Prefață de F. Montanari, ed. ital. sub îngrijirea lui L.M. Raffaelli, Guerini e associati, Milano, 1990. Capitolul XX Istoriografia creștină greacă Cei mai importanți istorici greci din secolul al cincilea reiau în mod deliberat exemplul lui Eusebiu, concentrându-și atenția asupra istoriei Bisericii creștine: „istoria Bisericii” (sau „istoria bisericească” cum se spune de obicei) a devenit de acum un gen
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ne spune) scholastikòs, adică, la fel ca Socrate, avocat sau jurisconsult la Constantinopol. El nu era însă originar din capitală, ci din micul sat Betelia, situat lângă vechea cetate a filistenilor, Gaza, și se născuse prin 380 într-o familie creștinată de multă vreme, convertită cu circa cincizeci de ani mai înainte după ce văzuse miracolele înfăptuite de faimosul anahoret Ilarion, a cărui viață ne este povestită de Ieronim. Cercetătorii s-au întrebat dacă Sozomen a făcut școală în tinerețe cu vreun
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
M. Foucault vede succesiunea între cele două „episteme” (i.e. paradigme sau constelații valorice care generează, într-un mod cvasi-organic, reperele culturale ale unei societăți umane). În acest sens, Foucault pare fascinat de raportul de continuitate între lumea greco-romană și cea creștină 1. Premisa metodologică a autorului este aceea că, indiferent de epoca istorică luată în discuție, există un set limitat de modalități de apropriere a sinelui prin ceea ce J. Burckhardt a numit (referindu-se la epoca Renașterii) „autostilizări subiective”. Desigur, lui
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
un etos sau, altfel spus, o esențială „stare de spirit”. În aceasta trăiesc laolaltă grija și compasiunea, pacea lăuntrică și reconcilierea. A descoperi pacea lui Dumnezeu nu înseamnă, nici pentru cel mai sihăstrit călugăr, abandonarea grijii pentru aproapele. Nepătimirea (apatheia) creștină rimează paradoxal cu infinita compasiune a lui Dumnezeu pentru creația Sa. Avem aici o viziune cosmică pe care liturghia Bisericii o desfășoară de fiecare dată când aduce jertfa de taină pentru „tot poporul” și „întreaga lume”. Contrar oricărei utopii, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
împărtășită la nivel social: "Aproape toate sectele din Statele Unite sunt cuprinse în marea unitate a creștinătății, iar morala creștină este peste tot la fel. În Statele Unite autoritatea suverană este religioasă (...); nu există nicio altă țară de pe glob în care religia creștină să aibă o influență mai mare asupra sufletului oamenilor decât în America și nu poate exista o utilitate mai mare și o conformare mai apropiată de natura umană, decât cele date de influența puterii acesteia asupra celei mai luminate și
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
împărtășită la nivel social: "Aproape toate sectele din Statele Unite sunt cuprinse în marea unitate a creștinității, iar morala creștină este peste tot la fel. În Statele Unite autoritatea suverană este religioasă [...]; nu există nicio altă țară de pe glob în care religia creștină să aibă o influența mai mare asupra sufletului oamenilor decât în America și nu poate exista o utilitate mai mare și o conformare mai apropiată de natura umană, decât cele date de influența puterii acesteia asupra celei mai luminate și
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Universitatea, iar la sfârșitul secolului XIX, Academia Română. Pentru modernitatea și eleganța lui a fost numit „micul Paris”. bulgari - populație de neam mongol, stabilită la sudul Dunării, unde a fost asimilată de slavi, dar au dat numele noului popor. S-au creștinat și s-au unit într-un țarat, care însă a fost cucerit de turci în secolul XV. Bulgarii au rămas sub stăpânire otomană întreg Evul Mediu și și-au cucerit independența abia în 1878, odată cu românii, în urma războiului ruso-româno-turc. Burebista
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
dacilor, dar a fost în cele din urmă înfrânt și luat prizonier la Roma. Galii au fost cuceriți de romani și s-au romanizat, ca și dacii. Mai târziu, au conviețuit cu francii și au format poporul francez. S-au creștinat și, sub Carol cel Mare, s-a format statul francez, sub formă de imperiu. Franța a fost una dintre marile puteri europene. Galia - numele antic al Franței de astăzi, teritoriu locuit de gali (vezi gali). germanici - nume dat strămoșilor poporului
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
prima oară să ia partea din Moldova istorică numită Basarabia (vezi Basarabia). Prin izbucnirea revoluției din 1917, Rusia a preluat numele de URSS (Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice), care s-a prăbușit în 1991. ruși - populație din neamul slavilor de răsărit, creștinată la începutul Evului Mediu. S-au unit într-un stat numit Rusia Kieveană (vezi Rusia), în jurul căreia s-a format Imperiul Rus, condus de țari. Sarmisegetuza - capitala statului dac (vezi Dacia), construită în Munții Orăștiei, înconjurată de cetăți dacice, puternic
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
apărarea graniței) și au fost organizați în șapte „scaune” secuiești. Serbia - astăzi Republica Serbia, situată în centrul Munților Balcani și în sudul Câmpiei Panonice. În Antichitate, populația de origine tracică de aici a fost cucerită de romani și s-a creștinat; ulterior, a fost cucerită de slavii de sud. La începutul Evului Mediu s-a constituit aici Despotatul Sârb, cu capitala la Belgrad (vezi Belgrad). Domnii români au avut relații strânse cu despoții și s-au înrudit pentru a lupta împreună
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
de daci, ocupat apoi de romani și de migratori. Hunii, conduși de Atilla, s-au stabilit aici în secolul V d. Hr. În jurul anului 900 s-au stabilit aici ungurii (maghiari), venind din zona Uralilor. Sub Ștefan I s-au creștinat, au format Regatul Ungariei și încep cuceririle teritoriale în jur, pătrunzând și în Transilvania (vezi Transilvania, cnezat, voievodat). Pe tronul Ungariei au fost și principi ai Transilvaniei (Matei Corvin). În 1526, Regatul Ungariei se dezintegrează: Transilvania devine principat autonom, o
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
vezi Valahia Mică, Valahia Mare). unguri - numiți și maghiari, populație migratoare, venită din Asia în Europa la sfârșitul secolului IX. O parte dintre ei s-a stabilit în Panonia. Sub conducerea lui Arpad și-au format un stat, s-au creștinat (în formă catolică) sub regele Ștefan, apoi au început să cucerească teritorii din jur, printre care și Transilvania (vezi Ungaria). Unirea Mare - termen folosit pentru unirea Transilvaniei (vezi Transilvania) și a Basarabiei (vezi Basarabia), în special, cu Patria Mamă (vezi
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
statal și federal. Deoarece orientări conservatoare, de păstrare a unor valori tradiționale, există și în cadrul unor orientări religioase ne-creștine (ale musulmanilor și evreilor, de exemplu), termenul de dreapta religioasă este uneori folosit ca sinonim. Diferențe totuși există: atât dreapta creștină cât și dreapta religioasă se pronunță împotriva avortului și a căsătoriilor homosexuale, dar cea de-a doua nu sprijină în mod consecvent Israelul, pe când prima, da. Anii șaizeci au cunoscut forme sociale puternice de contestare a tradițiilor și valorilor conservatoare
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
la nivelul culturii de erudiție. Scandinavii erau bine organizați și respectau o disciplină severă, avînd legi precise și un exercițiu al bunei guvernări, atribute pe care le-au transmis Vestului european, aflat în plin proces al prefacerii. Ei s-au creștinat și s-au stabilizat, întemeind state puternice, încît, începînd cu secolul al XI-lea, au putut participa la Cruciade, alături de celelalte popoare creș-tine. Dar, dacă influența vikingilor a ajuns pînă la Roma, ea nu s-a manifestat în Bizanț și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
medie. Credința creștină a fost asumată treptat de diferite grupuri de europeni, pornind din zona mediteraneană spre ținuturile nordice, concomitent cu instituirea unei mișcări monastice orientate spre conservarea și difuzarea culturii medievale. La jumătatea secolului al V-lea a fost creștinată Irlanda, de unde noua credință s-a extins în Insulele Britanice, iar, în secolul al VIII-lea, creștinismul a pătruns în unele state germane, precum Turingia și Bavaria. Întrucît se instaurase uniunea dintre stat și biserică, expansiunea politică a devenit și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lor. Cercul misionar al femeii era familia, rudenia, societatea ei restrânsă. Sentimentul matern, atât de firesc și puternic, face din femeie o ființă devotată mai întâi copiilor ei. în epoca apostolică și, mai târziu, în multe familii, copiii s-au creștinat prin mama lor, chiar în cazul când soțul a rămas păgân, soția creștină a făcut din creștinarea și buna creștere a copiilor grija ei de căpetenie. în vremea persecuțiilor, curajul femeilor creștine a fost mare. Ceea ce nu se poate vedea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
i-a încredințat-o El, tocmai acum când este încercată de sărăcie și necazuri. Mama care își părăsește copiii trebuie să și dea seama de greșala ce o face în fața lui Dumnezeu și a sufletelor copiilor ei. în lumea noastră creștină duhul rău al sărăciei umblă prin case căutând să-și facă cuib statornic acolo unde este slabă credința, ducând la slăbirea iubirii de mamă, la nepăsare față de urmările faptei pentru viața celui pe care l-a adus pe lume. Mama
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
arestat. Actul ÎI Omul din peșteră Tabloul 1. În Antiohia, tiranul Acciano se roaga lui Allah să-și dezlănțuie furia asupra cruciaților. Fiul său, Oronte, este îndrăgostit de o prizoniera, Giselda, fiica lui Arvino și Viclinda, și intenționează să se creștineze, la fel cum procedase deja în secret și mama lui, Sofia (La mia letizia infondere...Come poteva un angelo). Tabloul 2. Între timp Pirro sosește în vecinătatea orașului și îl vizitează pe Păgâno care trăia în penitenta, ca pustnic într-
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
existența-împreună. Biserica însăși a renunțat în genere la ideea că are de asigurat o hegemonie normativă asupra întregii societăți, pentru a recunoaște în schimb, din interiorul doctrinei creștine, libertatea religioasă și libertatea de conștiință a oricărei ființe omenești, fie ea creștină sau nu. Demnitatea și libertatea omului concret devin, în societățile Occidentului, valori ultime. Interesele și drepturile omului particular devin criteriile de amenajare a societății, scenă special concepută pentru a le da posibilitatea să se desfășoare fără alte limite decît regulile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]