544 matches
-
el poate să aducă și primejdii mari. Numai acela care pricepe viața prezentă, numai acela care are destulă vigoare de a trăi viața prezentă, numai acela care are destulă energie vitală de a voi desfășurarea vie a vieții - "act de creațiune constantă, mișcare, dislocare și improvizație de fiecare clipă" -, numai acela care are destulă putere de inițiativă într-însul ca să nu se mulțumească a fi un simplu urmaș, ci și un creator, numai acela care imită pe strămoși creând mai departe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
etc. "Comediile" lui Caragiale, ca să vorbim deocamdată numai de ele, sunt atât de "muntenești", încît și actorii care au știut să le interpreteze mai bine au fost toți munteni, dacă nu mă înșel. În Iași chiar, acel care a făcut creațiuni de neuitat din Conu Leonida, din Trahanache a fost un muntean, neuitatul Arceleanu. Iar astăzi, dl Vernescu-Vîlcea ne înfățișează un admirabil Jupân Dumitrache. Și lucrul e firesc: un actor, când interpretează un tip, în realitate îl creează, și orice creațiune
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
creațiuni de neuitat din Conu Leonida, din Trahanache a fost un muntean, neuitatul Arceleanu. Iar astăzi, dl Vernescu-Vîlcea ne înfățișează un admirabil Jupân Dumitrache. Și lucrul e firesc: un actor, când interpretează un tip, în realitate îl creează, și orice creațiune presupune o îndelungată observație, o observație fără voie, de toate zilele, care permite actorului de a memora mii de atitudini, din care, ca și scriitorul, alege inconștient, sin-tetizînd în creațiunea sa observațiile lui nenumărate. Revenim. Așadar, Caragiale a criticat - a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
când interpretează un tip, în realitate îl creează, și orice creațiune presupune o îndelungată observație, o observație fără voie, de toate zilele, care permite actorului de a memora mii de atitudini, din care, ca și scriitorul, alege inconștient, sin-tetizînd în creațiunea sa observațiile lui nenumărate. Revenim. Așadar, Caragiale a criticat - a "combătut", am putea zice - liberalismul. Aceasta e semnificația socială și filozofică a "comediilor" sale. Vom vedea că opera sa de mai târziu, Momente etc., are o altă semnificație.) S-a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu se creadă că arată antipatia lui Caragiale pentru cîini: Bubico e copilașul unei mahalagioaice, și ceea ce-l agasează pe Caragiale e plăcerea mahalagioaicei, exprimată prin acele gingășii: "zăhărel", "lăptic"... * Dar în numele cui se ridică Caragiale împotriva acestei lumi noi, creațiune a liberalismului? În numele cărei concepții, cărui sentiment? Și, fiindcă e vorba de o anumită stare de lucruri, de o anumită clasă, în numele cărei stări de lucruri, a cărei clase se ridică Caragiale, când ia biciul să lovească noua stare? Știu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
alb-argintie, strălucitoare. La ea se referă textele vechi atunci când o numesc metaforic „aramă albă”, „mercur purificat”, „mielul incubat”, „laptele fecioarei”, „lună plină” etc.. Simbolismul acestei transmutări herme tice se referă pe plan macrocosmic la „ieșirea universului din haos, realizarea actului creațiunii (acel fiat lux al genezei), țâșnirea luminii din întunericul primordial”. Pe plan microcosmic, această transformare alchimică „simbolizează trecerea de la neființă la ființă a anthroposului, trecerea dintr-o stare sumbră, în care e confundat cu Physis, la starea luminoasă a conștientizării
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
ar sluji neamului nostru înmiit mai mult decât o marmură sau un bronz. Răsfoită în străinătate de mâini simțitoare la frumusețea tiparului, ea ar trezi curiozitate și simpatie pentru opera poetului și pentru poporul care-l sfințește astfel în chiar creațiunea lui. Și e nevoie de aceasta. înălțat până la geniu, coborât până la mizerie și nebunie, poet universal, profet, gânditor social și politic, minte împodobită cu toate darurile spirituale, suflet îmbogățit cu toate durerile abstracte, Eminescu ne poate acoperi cu personalitatea lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
artistă gol, când se știa că joacă Ristori pe Phedra, pe Phedra pe care a mânzălit-o Racine manieratul și etichetosul de pe cum a creat-o Europides în Hyppolit; a se vedea teatrul nostru gol când Ristori ridică pe Phedra la creațiunea ei etc. etc., este a dovedi că bucureștenii nu sunt pentru altceva decât pentru farse din vodeviluri și pentru bastarda teatrului: opera, pe care n-o înțeleg în limbajul său cel metafizic, dar fac haz când văd pe scenă, între
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru averea ce va rămâne afară din testament, de va trăi încă preaiubita mea soție, se va bucura de tot uzufructul [,iar] după moarte, toată această avere de care nu vor fi dispus fiii și moștenitorii mei va servi pentru creațiunea și întreținerea unui azil de copii orfani și găsiți în orașul Huși16, care va purta numele de Azilul Cuza și se va administra de tutela hotărâtă pentru fiii mei în minoritate, fără să poată vreodată nici statul, nici rudele mele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ca un de tot remarcabil poet al paradisului ritualistic și folcloric, condiția ireductibilă a poeziei sale este pasionalitatea exuberantă și extatică, este un admirabil liric al imprecației, cu un simț al dimensiunilor apocaliptice și al viziunilor grozave foarte pronunțat. Majoritatea creațiunilor lui Corneliu Vadim Tudor sunt dezvoltări ideologice, epistole naționale, alegorii, discursuri imaginare pornind de la document, se spune, iar în ceea ce privește universul, poetul s-a așezat hotărât într-un unghi de creație nimerit, el devenind, ni se spune mai departe, un observator
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
bibliografice: N. Iorga, Ion Diaconu, „Ținutul Vrancei”, RI, 1931, 1-3; Dan Simonescu, „Folklor din Râmnicul Sărat”, CL, 1935, 3-5; D. Murărașu, Ion Diaconu, „Folklor din Râmnicul Sărat”, „Revista «Tinerimea română»”, 1936, 5; Petru Caraman, „Ethnos”, revistă de grai, studiu și creațiune românească, „Balcania”, 1943; Ion H. Ciubotaru, Ion Diaconu. „Ținutul Vrancei”, ALIL, 1971; I. C. Chițimia, Ion Diaconu - 75, „Revista noastră” (Focșani), 1978, 55-57; Ovidiu Papadima, Un valoros cercetător al creației noastre populare, RMB, 1980, 11 133; Ion Cuceu, Ion Diaconu, „Cântăreți
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
din aceste domenii: Ovid Densusianu (Orientări nouă în cercetările filologice, Irano-romanice, Semantism anterior despărțirei dialectelor, Cuvinte latine cu semantism păstoresc, Limba descântecelor), Tache Papahagi (O problemă de romanitate sud-ilirică, Din epoca de formațiune a limbii române, Cercetări în Munții Apuseni, Creațiunea poetică populară), I.-A. Candrea (Viața păstorească la megleniți, Constatări în domeniul dialectologiei, Texte meglenite), Al. Rosetti (Catehismul Marțian, „Filioque” din Psaltirea Scheiană, Cercetări asupra graiului românilor din Albania), Constantin Brăiloiu (Bocete din Oaș). La rubrica „Însemnări și rectificări” se
GRAI SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
umane - într-o profundă adâncime - pe categorii sociale, ați ajuns să extrageți filoanele de preț ale închegărilor disparate imemoriale petrecute pe pământul nostru. Cu disciplina Dvs. științifică, cu o mare doză de severitate în datele culese, cu puterea Dvs. de creațiune, ați izbutit să formați o școală a cunoașterii aspectelor, înrâuririlor și interdependențelor culturale și etnice, deschizând o eră nouă pentru viitorime. Așa precum Lavoisier descoperind un dinte a putut, bazându-se pe axioma corelației, să reconstituie un pleziozaurus sau un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în atât de hulitul de el impresionism. O vocală sau alta poate exprima, și exprimă, stări afective felurite, în funcție de contextul rostirii poetice. Seducătoare - și productivă intermitent - e considerarea limbii naționale ca „stil supraindividual” și implicit ca „modelator virtual al oricărei creațiuni literare”. Asertoric formulată în Expresivitatea limbii române, această concepție funcționează și în Creativitatea eminesciană, dar mai ales în Arta cuvântului la Eminescu. Potrivit teoriei lui C., stilul eminescian nu e produsul abaterii de la normele interne ale limbii române, al „siluirii
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
și pe un Iosif Hodoș. 2.7. Poezia încarnată Un lucru lipsește din aceste hagiografii: descrierea operei. Informațiile și calificările superlative vizează aproape exclusiv biografia personalităților, nu creația lor. Nu este aici locul și ocaziunea ca să arătăm frumusețele prețioase ale creațiunilor lui Andrei Mureșanu, nici să caracterizăm măreața sa activitate atât pe terenul muzelor, cât și pre cel politic-națiunal"95. De fiecare dată când are ocazia, Iosif Vulcan își mărturisește neputința de a susține o analiză critică și o face cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în spatele ei trebuie să distingem și o admirație care s-a "specializat". Vulcan, care revendică pentru sine o apreciere a vieților geniale, lasă altora aprecierea operelor geniale: "Dară lăsăm altora onoarea și totodată sarcina plăcută dar grea de a aprețui creațiunile poetice ale lui Bolintineanu"96. Frumusețea operei nu se apreciază în același cadru în care se apreciază eroismul unui destin. Există două filiere paralele ale admirației care se pot dezvolta autonom, fără ca unul să îl presupună pe celălalt. Poți să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
eroi și eroii inspirau pe poeți 102. La baza acestui proces, Heliade Rădulescu pune un mecanism de idealizare, adică de schematizare exemplară a acțiunilor și a biografiilor. "A descrie lumea astfel cum este și a tinde către un ideal prin creațiuni, am zis că constituie pe adevăratul poet"103. "Idealizarea" funcționează de fapt ca o fabrică de poezie încarnată. Mai mult, pe baza acestei tehnici, criticul concepe un vast program de "poetizare" a istoriei și a realității românești, de fapt o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nu vrea să arunce - cu fapta sau cu gândul - sămânța din care să răsară desăvârșire infinită și necontenită pentru neamul său? Să samene în timp ceva nou și inexistent până la dânsul care să rămână și să devină izvor nesecat pentru creațiuni noi? Să plătească locșorul ocupat de el în lumea aceasta și scurtul crâmpei de timp ce i-a fost hărăzit, prin ceva în veci durabil chiar aici pe pământ, așa încât el, ca ins, deși fără a i se pomeni numele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vedea Virgil Nemoianu, O teorie a secundarului: literatură, progres și reacțiune, în românește de Livia Szász Câmpeanu, Editura Univers, București, 1997, pp. 11-71. </ref> Există, negreșit, un temperament moldovenesc, contemplativ, tradiționalist și, deci, statariu, visător și inactual, care, în domeniul creațiunii poetice, sa ridicat la cea mai înaltă expresie artistică, pe când, în domeniul vieții politice și economice, prin rezervă și imobilitate, sa pus întro vădită inferioritate. Acestui temperament i se datorește rolul pasiv și mai mult critic al Moldovei în procesul
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de fel de lucruri necunoscute pentru el, iați vorbit de portărei, de somațiuni, de institutori, de institutrice, de prefecți, de subprefecți, mai ales de perceptori și de subperceptori, toate aceste cuvinte noi, ființe noi, instituțiuni noi, care au amețit poporul, creațiuni de ocazie importate cu grămada din țări străine și cu care îi era imposibil de a se desprinde, de a și le însuși.<ref id=”1”>Ibidem, pp. 251-252.</ref> „Formele stricăcioase“ de la 1876 nu sunt decât prelungirea ipotezelor la
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
scriitor se întreabă retoric în proiecții automăgulitoare: „Ce ar fi făcut marele Tolstoi dacă amanții improvizați i-ar fi cerut adresa Annei Karenina ?”. Fără a avea un sistem estetic bine articulat, Ionel Teodoreanu găsește, totuși, expresii memorabile: „Calul troian al creațiunii este omul viu” sau „Imaginația (este) antropofagă, hrănindu-se cu oameni vii pentru a da viață ficțiunilor”. O definiție metaforică a scriitorului este repetată frecvent în interviuri și e pusă și în gura unui personaj - artist, Catul Bogdan din Lorelei
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13121_a_14446]
-
1932), destăinuirile lui Rebreanu cu privire la sensul ultim al realismului, care constă în apropierea de misterul eternității, în pătrunderea în absolut și în dezvăluirea tainei, în sfîrșit, în plăsmuirea, alături de lumea reală, a unei alte lumi «care adaugă ceva, care prelungește creațiunea», nu poți să nu-ți amintești de teoria dostoievskiană a «realismului autentic», construită pe intuirea și recrearea de către scriitor a unei «alte lumi», «cu totul necunoscute», cu ajutorul fantasticului care este «mai real decît realitatea însăși»”. Dincolo de aceste apropieri, fără a
Dostoievski și scriitorii români by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13125_a_14450]
-
4. Utilizarea corectă și adecvată a textului și a terminologiei biblice în contexte variate. III. CONȚINUTURI 1. DOCTRINA DESPRE DUMNEZEU 1.1 Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu. 1.2 Dumnezeirea - Sfânta Treime. 1.3 Dumnezeu Tatăl, Creatorul, Susținătorul și Stăpânul întregii creațiuni. 1.4 Dumnezeu Fiul cel veșnic, Creator, Mântuitor întrupat și Judecător. 1.5 Dumnezeu Duhul Sfânt, Părtaș creațiunii, întrupării și răscumpărării. 2. DOCTRINA DESPRE OM 2.1 Creațiunea - opera desăvârșită a lui Dumnezeu. 2.2 Omul - chip al lui Dumnezeu
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
DESPRE DUMNEZEU 1.1 Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu. 1.2 Dumnezeirea - Sfânta Treime. 1.3 Dumnezeu Tatăl, Creatorul, Susținătorul și Stăpânul întregii creațiuni. 1.4 Dumnezeu Fiul cel veșnic, Creator, Mântuitor întrupat și Judecător. 1.5 Dumnezeu Duhul Sfânt, Părtaș creațiunii, întrupării și răscumpărării. 2. DOCTRINA DESPRE OM 2.1 Creațiunea - opera desăvârșită a lui Dumnezeu. 2.2 Omul - chip al lui Dumnezeu; consecințele păcatului. 3. DOCTRINA DESPRE MÂNTUIRE 3.1 Marea luptă dintre Hristos și Satana. 3.2 Viața, moartea
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Dumnezeirea - Sfânta Treime. 1.3 Dumnezeu Tatăl, Creatorul, Susținătorul și Stăpânul întregii creațiuni. 1.4 Dumnezeu Fiul cel veșnic, Creator, Mântuitor întrupat și Judecător. 1.5 Dumnezeu Duhul Sfânt, Părtaș creațiunii, întrupării și răscumpărării. 2. DOCTRINA DESPRE OM 2.1 Creațiunea - opera desăvârșită a lui Dumnezeu. 2.2 Omul - chip al lui Dumnezeu; consecințele păcatului. 3. DOCTRINA DESPRE MÂNTUIRE 3.1 Marea luptă dintre Hristos și Satana. 3.2 Viața, moartea și învierea Domnului Hristos. 3.3 Mântuirea prin credința în
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]