107,545 matches
-
rețin condiția genuină, cu posibilitățile demiurgice nealterate și cu o energie nepervertită încă de agenții conturbatori”. Dacă poezia poate fi văzută ca o „tensiune semantică spre un cuvânt care nu există, pe care nu l-a găsit”, și dacă poetul „creează semantica unui cuvânt care nu există”, atunci criticul are sarcina de a găsi cuvintele potrivite și de a-l conduce pe cititor pe cărările mai puțin cunoscute ale specificității limbajului și viziunii unui poet. Din păcate, în raport cu textul comentat, critica
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
de revistă, cum ar fi cea la „Picto poezie”. Din Nibelungii lui Fritz Lang, reține motivul păsărilor și, coincidență sau nu, din ilustrațiile vienezului Otto Czechka, tot pentru Nibelungii, imagini pe care le vom regăsi, mult mai târziu, în gravurile create din 1941-1943, când Victor Brauner se va refugia în sudul Franței. În 1928 se instalează definitiv la Paris. Era momentul unei renașteri a gustului pentru pictura figurativă. În Franța, suprarealismul ocupa locul întâi legat de prestigiul suprarealismului literar: André Breton
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
30, Fritz Lang adoptă o poziție categoric antifascistă. În filmul Testamentul doctorului Mabuse, personajul principal este un monstru care hipnotizează oamenii și îi supune. Fritz Lang refuză o ofertă a guvernului nazist și emigrează. Exact în acest moment, Victor Brauner creează un excelent desen care îl reprezintă pe Hitler. Ca toți avangardiștii, Victor Brauner era de stânga, fără a fi însă înregimentat în vreun partid. Între 1934-1937 el vine de mai multe ori în România, pentru șederi mai lungi. Din acești
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
Desigur, viața, într-un fel... dar o singură știință, așa de abstractă, nu se poate identifica cu viața; viața este totuși un lucru concret, dat o dată pentru totdeauna, iar omul uneori nu-și dă seama ce bogăție cuprinde. Viața este creată și trăită în fiecare moment, pe când știința nu este în fiecare moment în mâna ta; viața este a ta, o faci, este vie, e ca un ... ca un șarpe pe care-l ții în mână și de care trebuie să
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
ei, dar și pentru cultură în genere și de dragul unor oameni care meritau să fie acolo și pe care altfel cei mai mulți dintre noi nu i-am fi văzut niciodată pe îndelete. Sava mai avea o calitate care, de altfel, a creat multe neînțelegeri și i-a adus un fel de faimă negativă, căci mulți considerau de bon ton să strîmbe din nas cînd pomeneai emisiunea lui. Ca discuția să aibă un rost, o tensiune și să scoată la iveală un adevăr
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
a opune globalizării diversitatea, care este „inima oricărei culturi”. Scriitorul rus Evgheni Popov a arătat că în locul relelor aduse de comunism s-au instalat cele aduse de globalizare și de terorism, iar colega sa Svetlana Vasilenko a vorbit despre psihozele create de totalitarism. Dinu Flămând, moderatorul sesiunii a doua a colocviului, a vorbit despre „noul Raskolnikov”, un personaj care-și caută identitatea consultând horoscopul, iar Gabriela Adameșteanu despre „celălalt care e doar oglinda care te urmărește”. Gabriel Chifu s-a referit
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
timpuriu. - Pornirile astea timpurii nu le-am avut numai eu, în mod excepțional, ci toți adevărații creatori, care nu își însușesc o meserie cu gândul că le-ar putea aduce un profit oarecare, ci din dorința lăuntrică, inexplicabilă, de a crea ceva și din sentimentul că nu pot face altfel. Mie, unul, mi-e greu să-mi explic această chemare. Poate e instinct, poate e altceva. Ceva care te îndeamnă, așa cum m-a îndemnat pe mine, chiar înainte de a începe școala
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
te apropii mai greu. L-am văzut, totuși, de câteva ori. A fost, într-adevăr, un mare artist! “Iată care e politica mea personală...” - Chiar dacă i-am admirat pe toți acești uriași ai sculpturii, am încercat tot timpul să-mi creez un stil propriu, să-mi găsesc un drum al meu, să nu rămân un simplu imitator, să mă distanțez de modele și de școli și să mă exprim în felul meu personal, conturându-mi așa-zisa personalitate a artistului. Să
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
și de școli și să mă exprim în felul meu personal, conturându-mi așa-zisa personalitate a artistului. Să preiau din experiențele altora ceea ce mi se părea că este esențial în artă și că mi se potrivește. Și... să-mi creez curentul meu propriu. - V-ați întors, apoi, în țară. - După ce m-am întors, mi-am zis: “Ei, acuma, băiete, pune-te pe treabă!”. Au urmat anii războiului, cu toate ororile lor. - Pe urmă, au venit comuniștii și a urmat o
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
continuare cu inteligență și tenacitate interesele strategice ale partidului său, conștient fiind că roadele muncii sale ar putea fi însușite de alții. În vara anului 2002 Valeriu Stoica a fost nevoit să demisioneze din fruntea PNL, pentru că în partid se crease o atmosferă ostilă proiectului său de a construi o forță politică aptă să devină o contrapondere reală la PSD, în principal prin realizarea unei alianțe între PNL și PD. În toamna anului 2003, acest ambițios proiect politic s-a materializat
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
intensă și se manifestă prin formule directe, uneori la limita cruzimii. Pensulația nervoasă pe spații mici, tușele largi, sigure, în care energia enunțului și energia mecanică se identifică, tonurile aproape crude, inapte pentru spectacolul rafinat și pentru subtilele ceremonii retiniene, creează un prim nivel al acestei picturi, acela al trăirii nemijlocite, al confesiunii existențiale fără menajamente. Dacă acestor elemente le mai adăugăm și iconografia obsesivă, în centrul căreia se găsește o feminitate exuberantă și polimorfă, pe jumătate narcisiacă, pe jumătate compensatorie
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
nu e deloc un manual ci doar un fel de schiță, abia intuită, cu multe versuri fără tensiunea cerută de subiect. Ce pare să ignore poetul e faptul că nu e de-ajuns să folosești câteva cuvinte pentru a și crea automat o realitate complexă sau măcar a da un contur satisfăcător unei idei complicate. Manifestul „micii revoluții” nu are forța de a convinge și de a mobiliza. Până la urmă, iată că soluția minimalistă are și ea limitele ei! Nu orice
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
lejeră, care s-o acrediteze în lumea culturii (din simțămîntul obscur că în sfera acesteia generația spontanee nu e cu putință). „Cel dintîi lucru la care aspiră un curent nou ce luptă împotriva tradiției, nota Blaga, este de a-și crea o tradiție”. Consfințindu-și punctul de plecare mistic, Ion Mircea săvîrșește un amplu ocol în regiunea stufoasă a rebeliunii suprarealiste spre a se întoarce la nucleul spiritualist iradiant. Strategic vorbind, e o manevră cît se poate de favorabilă creației, căci
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
recunoaștem nici o teorie. Ne-am săturat de academiile cubiste și futuriste, laboratoare de idei despre formă. [...] Să răcnească fiecare, avem înaintea noastră mult de distrus, de negat. Măturați, curățați!»1) Hans Arp mergea și mai departe spunînd că, în mijlocul «abatoarelor create de războiul mondial, noi căutam o artă elementară, care trebuia să-i salveze pe oameni de marea nebunie a acelor vremuri». La operațiunea de dinamitare au aderat și niște fanatici ca Johanes Baader. Cu aerul său de călugăr militar, e
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
costumul lui de carton) în fața acestei mulțimi de fete frumoase și de mic-burghezi serioși care izbucneau în rîs și aplaudau rîzînd, era rigid ca Savonarola, fantast și pur.» În scurt timp, toată lumea e pasionată de arta primitivă. Marcel Iancu desena, crea măști, Tzara scria «poeme negre», cu cîteva împrumuturi amuzante din limba română. Căuta peste tot texte de origine africană, din Madagascar și din Oceania, pe care le-a folosit apoi la seratele Cabaretului. În program erau anunțate versuri ale triburilor
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
carte, încît nu am timp să-mi pun probleme de ordin teoretic. Tot ce pot face este să încerc să scriu cît mai bine cu putință. A-mi pune astfel de probleme îmi ridică mereu noi dificultăți în cale, îmi creează îndoieli. Iar problema mea este aceea de a nu-i dezamăgi pe cei care, de la început, au în mine o încredere pe care eu nu am împărtășit-o niciodată... Fiindcă de multe ori, cînd se vorbește despre calitățile tale...ele
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
greșească? Ba chiar simt nevoia să adaug: nu numai teoretic, ci și practic. Și nu numai Dinescu. Noi toți, ardeleni și „sudici” deopotrivă (las’ că Dinescu însuși e os de ardelean, și încă de la Bobâlna!) Dar parcă prea suntem ridicoli creând probleme acolo unde nu e decât criză de subiecte. Pentru că așa „delirant verbal” cum îl definește Nistorescu, Dinescu n-a divulgat în gazetele sale nici unul dintre presupunsele „secrete” din cuibarul Securității. O poate afla oricine, răsfoind revistele conduse de „febrilul
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
de uz, dar nu elimină definitiv din limbă nimic. Uzurile individuale cele mai diferite coexistă fără să se contrazică, și în anumite limite diferențele cantitative nici nu se lasă obervate. Doar frecvența extremă poate deveni la un moment dat supărătoare, creînd impresia (de obicei pasageră) de dictatură a uzului: când un nume sau o formulă de salut revin obsesiv, părînd că le-au înlocuit pe toate celelalte. În româna actuală, reperele absolut sigure ale limbii standard sînt formulele neutre (din seria
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
Probabil, e timpul, după 13 ani, să demarați și, în următoarele trei volume dedicate perioadelor literare majore, a „marilor clasici” de la „Junimea” și „Convorbiri literare”, coordonate de T. Maiorescu, a scriitorilor interbelici și a celor care au trăit și au creat „sub comunism”, în perioada postbelică, să edificați o tetralogie monumentală. Cred că tonul și începutul unor rezonabile revizuiri critice postdecembriste se află chiar în „Istoria critică a literaturii române”, volumul I, din 1990. Revizuirile au fost promovate apoi, programatic, în
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
deci și pe cele „mici”, într-un post-restant rezervat dvs. în întregime. Sper să nu vă deranjeze amânarea. Și mai sper să nu vă deranjeze ca data viitoare să vă redactați epistola la persoana întâi. Nu de alta, dar se creează iluzia că am fi trei laolaltă, când de fapt suntem doar doi. În fine, pare ciudat că vă faceți dvs. înșivă serviciul de a vă scrie păsurile ca prin intermediar. (Victor Savin, Boldești, Grădiștea) * Găsesc în plic un singur text
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13580_a_14905]
-
recapitulărilor Nu putem să nu luăm în calcul în discuția noastră faptul că aceste două apariții nu sunt cărți de sine stătătoare, ci culegeri de articole, unele chiar ocazionale. Stilul fiind unul publicistic, intenția autorului nu este de a fi creat texte academice adresate unui public restrâns, ci aceea de a populariza și de a menține în discuție autorii amintiți. În plus, postmodernismul făcând obiectul unui curs susținut de Ion Bogdan Lefter în cadrul Literelor bucureștene, era de la sine înțeles ca autorul
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
Bogdan Lefter la o analiză mai aplicată pe text în vederea decriptării holorimelor. Primii postmoderni Cît privește prozatorii Școlii de la Târgoviște, autorul pornește de la lucruri mai puțin familiare publicului, cum ar fi junețea literară a celor patru sau mediul literar underground creat de ei prin publicarea în manuscrise originale a revistelor proprii. Se vede de departe că preferatul autorului este Radu Petrescu, discutat aproape în jumătate din carte, de la jurnale la proze scurte sau romane. Sunt analize riguroase în care autorul demonstrează
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
dacă va atinge în treacăt o realitate pe care n-a prins-o încă delicata vigoare a mâinilor sale creatoare”. Înfățișată acum cititorului român în premieră absolută, lucrarea aduce tulburător de mult cu binecunoscuta sculptură de artist numită Orgoliu și creată cu doi ani mai devreme în gips. În comparație cu Orgoliu-ul din 1905 - deși modelul pare să fie același -, noua reprezentare îmbracă o atitudine diferită. În locul privirii austere a celei dintâi, o altă ipostază a feminității: capul, sprijinit pe mână, este
Un bronz de Brâncuși complet necunoscut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13563_a_14888]
-
în loc să fi fost firesc cumpărată la un preț modic). Încheind scurta noastră prezentare, trebuie să subliniem că acest cap nemaipomenit de femeie reprezintă și cea dintâi întruchipare în bronz a uneia dintre cele mai celebre serii de portrete de femeie create de Constantin Brâncuși și în care modelul - cu precădere Domnișoara Pogany de mai târziu - își sprijină tainic capul pe palma stângă, aceasta din urmă tot mai stilizată. Bronzul scos astăzi la iveală reprezintă, după toate aparențele, “lucrarea-sursă”, cap de serie
Un bronz de Brâncuși complet necunoscut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13563_a_14888]
-
aceasta din urmă tot mai stilizată. Bronzul scos astăzi la iveală reprezintă, după toate aparențele, “lucrarea-sursă”, cap de serie a ceea ce avea să evolueze într-una din cele mai pregnante trăsături distinctive ale unora dintre cele mai celebre portrete ulterior create de Brâncuși.
Un bronz de Brâncuși complet necunoscut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13563_a_14888]