13,465 matches
-
perfecțiunea malignității socerale" în numita proză! Nici persoanele cu dezabilități nu sînt tratate mai bine în Povești. Dănilă Prepeleac, care n-are nici o vină că s-a născut cu un IQ mic, e înșelat de toată lumea. E drept că Ion Creangă îi dă o compensație - imorală și ea: fiindcă prostovanului naiv ,Nici nu-i pasă de Năstasă" (la 1876!), recurge la înșelătorii în draci și se îmbogățește ilicit. Se scapă deasupra nevoii" și ajunge să o ducă mult mai bine decît
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
Ce-ar avea de zis despre toate astea raportorul Parlamentului European Pierre Moscovici și comisarul pentru Extindere Olli Rehn? Sau cum ar reacționa Brigitte Bardot și organziația internațională ,Vier pfoten" (Patru labe) la cruzimea față de animale, practicată de personajele lui Creangă? Ca om al cărui canal TV de refugiu e Animal Planet și ca mare iubitoare de pisici, cîini, cai și păsări mici, nu pot sta nepăsătoare cînd moșul și baba își bat rău cocoșul și, respectiv, găina, în Punguța cu
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
sălbatice ,poroncite", ca din partea lui Dumnezeu, Vidmei de către Ioan Turbincă? Ecologiștii ar avea și ei de ce să facă un lanț uman de nuduri (mai la vară). Mă opresc și mă așez de unde m-am ridicat, fiindcă, tot răsfoind opera lui Creangă pentru oarece exemple, mi s-a făcut o poftă grozavă să-l recitesc a nu știu cîta oară. Cu delicii. Bursierii români din universitățile occidentale să mă judece. n Alex Ștefănescu Un apologet al hărțuirii sexuale: Eminescu Intelectualii noștri cei
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
Eminescu le vor da satisfacție: acolo se află cel mai nuanțat breviar al metaforelor Lunii omului romantic. Cu toate acestea, chiar în rândurile principalelor voci ale Junimii mai există oferte selenografice. Luna lui Eminescu diferă radical de cea a lui Creangă sau Slavici, Luna lui Caragiale de cea a lui Maiorescu, astfel încât nu se poate spune nici măcar că scriitorii stau sub aceeași lumină de Lună, ci, din contră, fiecare vine în lume cu Luna lui. Cea oferită de Creangă e a
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
a lui Creangă sau Slavici, Luna lui Caragiale de cea a lui Maiorescu, astfel încât nu se poate spune nici măcar că scriitorii stau sub aceeași lumină de Lună, ci, din contră, fiecare vine în lume cu Luna lui. Cea oferită de Creangă e a prostului-isteț, a lui Dănilă Prepeleac. Este "ceea lume", nu se știe dacă iad sau rai sau câte puțin din fiecare, petele vizibile la suprafața ei sunt rudele noastre de acolo ("fiece selenit era legat de fiecare locuitor al
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
era legat de fiecare locuitor al Pământului printr-o legătură simpatică" sună superstiția consemnată de Jules Verne), care au mare nevoie de fier "ca să-și potcovească caii". Dracul, care e prost-prost, acceptă imaginea. De unde trei posibile concluzii pedagogice ale învățătorului Creangă: "omul nostru" din Lună ține de superstiție, superstiția e pentru proști, iar prostia e diavolul însuși sau, viceversa, diavolul e prostia întruchipată. Luna lui Slavici este banalitatea întruchipată, dar capabilă, în anumite împrejurări să devină centrul lumii și să provoace
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
spital", îi scrie Slavici lui Iacob Negruzzi în 1874, și continuă: ,Lumea îmi era nouă, când earăși mă aflai într-însa. Din întâmplare, în cea dintâiu sară ce am petrecut aici șafarăț, m-a surprins luna, ce-am zărit printre crengi. N-aș fi crezut că o arătare atât de comună poate să provoace atât de vii mișcări în suflet. Am lăcrămat". Luna lui Maiorescu este poate cea mai tipică pentru omul secolului 19, așa cum criticul-avocat-ministru-profesor, născut și el în 1840
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
Populare din localitate, consilier județean, membru în conducerea Camerei Agricole din Bălți. Vasile Gafencu și-a extins proprietatea agricolă la 100 de hectare și a construit o casă mare cu patru camere. A donat un teren pentru construirea Liceului „Ion Creangă” din Bălți, școală unde a învățat Valeriu Gafencu și surorile sale. La Bălți a închiriat o casă în care a locuit mama Elena cu copiii pe parcursul când aceștia au urmat cursurile gimnaziale și liceale, iar el a stat acasă să
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
o gospodărie grea. În situația asta l-am cunoscut eu pe Valeriu, și curând am devenit foarte buni prieteni cu toate că nu eram colegi de an și de clasă. Am mâncat și am dormit de multe ori la ei.” (Mărturie Ovidiu Creangă, ziua de Crăciun 2006 (25 Dec.) Toronto, Blog Valeriu Gafencu). Despre idilica viață de până în 1940 a familiei Gafencu, fiica Eleonora își amintea cu nostalgie: „Tata era țărănist. Era prieten cu Erhan, pe care probabil îl cunoașteți, care ne era
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
ploile mușcă din verde ursuze, Gânduri se adună în suflet confuze. Te-aștept iubite-n miezuri de cuvinte, Cu atâtea înțelesuri ard în minte, În iubirea de tine își au sorginte. Când roua în iarbă cântărea-și suspină, Miresmele prin crengi ușor se alină Citește mai mult Când stele bat la porțile înserăriiși noaptea se scaldă-n apele visării, Te-aștept iubite pe tivul depărtării.Când dorul s-așează pe-al inimii conturși formă îți frământ din visul cel mai pur
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
ploile mușcă din verde ursuze,Gânduri se adună în suflet confuze.Te-aștept iubite-n miezuri de cuvinte, Cu atâtea înțelesuri ard în minte,În iubirea de tine își au sorginte. Când roua în iarbă cântărea-și suspină,Miresmele prin crengi ușor se alină... X. DACĂ, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2263 din 12 martie 2017. Zăceai de ceva vreme. Cu fiecare zi care trecea parcă mă pietrificam, mă detașam de tine fără să vreau. Încet, încet, nu-te
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
britano-franceze și au început la rândul lor să intoneze aceleași cântece, în limbi diferite. A urmat un moment absolut răvășitor. Câțiva soldați germani au ieșit neînarmați și s-au îndreptat spre pozițiile inamice cântând și ducând cu ei brăduți sau crengi de brad purtând podoabe și lumini de Crăciun. Tabăra, inamica până ieri, azi era cuprinsă de aceeasi sfințenie a Sărbătorii Crăciunului și au răspuns întinzându-le mâinile, la început cu precauție, dar apoi cu o călduroasă fraternitate, într-un acord
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
fi să se întâmple aievea, Să poți opri timpul pe loc Să nu mai simți deloc,durerea Ce-a pârjolit cu lacrima de foc. Te uiți la cărăruie în față, Pentru că totuși,trebuie să pleci, Să te apuci c-o creangă,de speranță Si-ncrezator,prin ce-ai să treci. Citește mai mult DRUM PRIN VIATAAm străbătut pădurea,pe poteci abia zariteSi-am reușit deunăzi s-ajung în luminiș,Și-au mai tăcut fantomele urâte,Ce m-alergasera nebune,prin desis
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
bine ar fi să se întâmple aievea,Să poți opri timpul pe locSa nu mai simți deloc,durereaCe-a pârjolit cu lacrima de foc.Te uiți la cărăruie în față,Pentru că totuși,trebuie să pleci,Să te apuci c-o creangă,de sperantaSi-ncrezator,prin ce-ai să treci.... VI. DACIA ETERNĂ, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016. DACIA ETERNĂ Curge Dunărea,năvalnic Cu pescari,cu bărci cu tot, Lângă ea stă mândru,falnic Ce-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
conuri sau nuci, ar fi existat, încă din secolele al XV-lea și al XVI-lea, mai ales în țările scandinave, când apare cutuma creștinilor devotați de a aduce în casele lor brazi împodobiți. Există, însă, cercetări potrivit cărora folosirea crengilor de brad, precum și a coroanelor și ghirlandelor din frunze veșnic verzi, pentru a simboliza viața eternă, a fost o tradiție a egiptenilor antici, a chinezilor și a evreilor. Enciclopedia britanică afirmă că rugile îndreptate către copac au fost practici păgâne
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
Nicolae Labiș, ca să ni-l restituie ca Om și Operă (restitutio in integrum), se cuvine nu doar un laudatio, ci și o alăturare a lui lângă marile spirite de exegeză -bunăoară a lui Eminescu, a lui Caragiale, a lui Ion Creangă, Titu Maiorescu, G. Coșbuc, Goga, Eugen Lovinescu, Vl. Streinu, Marin Preda, Nichita Stănescu, M. Sorescu. 15. Studiile de sociologie literară vizându-l pe Nicolae Labiș, se cuvine, ca de aici înainte, să apeleze cu încredere la Opera Magna a lui
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
vreme am convingerea că, pe lângă calitatea de a fi, poate, cel mai versat telespectator din câți a avut TVR-ul de-a lungul celor 50 de ani de existență, prietenul Haralampy este și unul dintre marii noștri povestitori de după Ion Creangă... Din acest punct de vedere, el ar putea fi depășit, eventual, de un colaj miciurinistic Florin Piersic-Florin Călinescu-Mona Muscă (fie-i țărâna moale pe unde calcă!), altoit pe trunchiul Gigi Becali-Lavinia Șandru-Corneliu Vadim Tudor - într-o greu probabilă/imaginabilă prezență
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
Unind părticică cu părticică din acele lumini, un șuvoi de argint s-a născut sub strașina cerului. Și izvoare de parfumuri dinspre rădăcinile munților se iveau pe sub stânci. Și o imagine magnifică s-a iscat, precum un arbore uriaș cu crengile răsfirate Într-un peisaj măreț; și valuri, valuri de oameni se foșneau de-a lungul ramurilor sale pribege. Nici Creatorului nu-i venea să creadă... Apoi a dat arborelui suflet de om, Înălțându-l În legendă. Dumnezeu iarăși a zis
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pe verticală, până la Înălțimea de 2840 de kilometri, În stratosferă, Dunărea ar părea ochilor noștri uimiți unul din grandioșii arbori de apă ai lumii. Vârful arborelui, care se află În Pădurea Neagră, s-ar ivi din vecinătatea stelelor, coborând pe crengi și pe brațe toată lumina siderală a lumii, ca pe o rășină. Trupul arborelui străbate cele mai spectaculoase locuri de pe croazierele sale europene, Înfigându-și apoi rădăcinile pământești În sud-estul României, la gurile de vărsare ale fluviului În Marea cea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mulțime de aparate captatoare de imagini, pe trepied, cu obiectivul Îndreptat spre apă ca și privirile celor grupați În spatele lor care discutau aprins, dar În liniște. Firesc ne-am alăturat grupului respectiv. Astfel am putut observa cu ușurință, pe o creangă uscată a unui arbore prăvălit de ani și vânt, o pasăre specifică apelor, care cu o deosebită delicatese Își făcea toaleta de seară, fără să-i pese câtuși de puțin de noi. Era un heron! Am lăsat totul În liniștea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Publice, tuturor școlilor din Principatele Române și se referea la creația populară a nației lui, privitor la „datinele poporului, de la naștere, la Înmormântare și În alte ocazii solemne”, chestionar la care a lucrat, mai cu seamă, Împreună cu „povestitorul popular” Ion Creangă, așa cum Îl denumise marele său prieten, Mihai. În ziarul Timpul din 1 aprilie 1882, Eminescu scrie o notiță bibliografică asupra revistei „Columna lui Traian”, ce reapăruse atunci, În care amintește despre răspunsurile unor Învățători harnici și conștiincioși privitoare la obiceiurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
români. Mi-e teamă Însă că mentalitatea „globalistă” - ce a democratizat accesul la informație dar a redus simțitor discernământul și importanța tradițiilor literare - precum și criza economică mondială vor fi scuze suficiente ca romanii să nu facă nimic. Sau, cum zice Creangă: până acum ne-a fost cum ne-a fost, dar de acum Înainte tot așa o să ne fie! Am ajuns la Întrebarea de Început, ce (ne) facem cu Eminescu? Poate că, de fapt, Întrebarea a devenit inutilă, poate că Între
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
suferințe intense, șocuri psihologice teribile. Prințul ceremonios e făcut terci cu o replică jegoasă, iar Virgil, care își iubește tânăra nevastă, e obligat să vizualizeze cum aceasta se "întinde" cu toți gunoierii. Sfânta Psihiatrie - ca altădată Sfântul Neculai al lui Creangă - e aplicată metodic "școlarilor", până la deplina lor domesticire. Dresajul pacienților merge împreună și în același ritm cu desfășurarea "campionatului mondial" al religiilor. Patru preoți, reprezentanți ai Ortodoxiei (Paranasie), catolicismului (Ignațiu), budismului (Amanda) și islamismului (Zaid), urcă din pivnițele pavilionului (?) pentru
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
comentează mai departe Călinescu pesimismul eminescian, nu-i o noțiune antisocialistă, dacă nu se penalizează prin ea voința de luptă și muncă a celor rămași". Cu toată originea lui boierească, Bălcescu ar fi un "proletar intelectual". O prefață la Ion Creangă, din 1953, îl transformă pe humuleștean în scriitor realist, precursor chiar al realismului socialist. Oportunismul nu e străin nici de Cronicile optimistului. Este justificată colectivizarea și omagiat un congres al P.M.R. Călinescu denunță "tapajul dubios" din jurul piesei - Scaunele de E.
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
dacă mai vorbești mult... Iar publicitate?!? OK! Însă, dintr-odată, prietenul devine acut sentimental, așa că după două-trei clondire de "bistrițeană", continuă: - Mă, bădițule, "nu știu alții cum sunt, dar eu..." - Vezi-vezi, îl trag de tricou, că dai în copiraitu' lu' Creangă - ce e cu tine azi ?... - Of, fi-r-ar a... - scuză-mă - de întrerupere! Că parcă ai fi domnu' Nistorescu la emisiunea "Oamenii realității" (v. Realitatea Tv, luni-joi, ora 22.00, n.d.h,), când adresează invitatului câte-o întrebare în rafale și
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]