3,573 matches
-
Răzvan Mihai Năstase În postfața volumului de povestiri Collected Stories, apărut în 2001 și tradus în premieră și în România la Editura Polirom anul trecut, Saul Bellow își expunea limpede crezul literar cu privire la cum ar trebui să se scrie proză: „Un înțelept japonez al cărui nume îmi scapă le-a spus discipolilor lui: - Scrieți cât mai scurt. Sydney Smith, pastor englez și om de spirit din secolul trecut, recomanda și el
Micro-romane à clef din interbelicul american by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5512_a_6837]
-
sau stilul bombastic. Ne învăța să ne limităm la ceea ce era necesar și să evităm superfluul. Ei bine, am ținut sau nu cont de avertismentele ei, i-am urmat oare sfatul?” Cartea de față este o ilustrare perfectă a acestui crez. Povestirile antologate, treisprezece la număr, sunt tot atâtea exerciții de ascetism narativ ale unui scriitor care se vede că se simte mai în largul lui pe spații mari, pe teritoriul vast al romanului, dar care, cu răbdare și migală, asemenea
Micro-romane à clef din interbelicul american by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5512_a_6837]
-
Întrebat într-o emisiune la B1 TV ce va face UNPR dacă USL va declanșa procedurile pentru suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu, Gabriel Oprea a răspuns: "Niciodată nu vom vota așa ceva. Cum să votăm pentru instabilitatea României, când crezul nostru este stabilitatea României?". În ceea ce privește Cabinetul Ponta, Oprea a spus: "Noi le dăm votul să treacă de Parlament. Noi le dăm un vot de încredere să își înceapă treaba, apoi îi monitorizăm. Asta, ca să fie foarte clar". Noi vom milita
UNPR nu-l vrea pe Băsescu suspendat () [Corola-journal/Journalistic/45043_a_46368]
-
se bazează pe o tehnologie și pe o filozofie. Mai precis, se bazează pe influența celulei ritmice de culoare asupra psihicului uman. Pictura este o știință care la ora actuală a devenit ceva derizoriu, lucru care mă deranjează. Eu am crez în pictură și nu îmi place să văd arta în derizoriu. Am vrut să public manifestul SENSATION. Vedeam un dric tras de cai, pe platforma căruia să se afle o mică fanfară și care să fie urmat de vreo zece
Exclusiv. Interviu cu artistul român care a revoluționat pictura. O cerere neobișnuită pentru București: dric tras de cai și prostituate în lenjerie intimă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/45202_a_46527]
-
din Zürich și Paris, afirma: „... m-am hotărât să-mi caut propriul drum și să plec ca misionar al artei noi în țara mea natală.” Aceste cuvinte m-au făcut să înțeleg faptul că personajul Iancu își cristalizase propriul său crez, știa că are ceva de împlinit, iar întreaga sa existență și-a trăit-o ca „misionar” al acestuia. Dacă la Zürich și Paris și-a definit proiectul schițat în adolescență, întors în România a pus temelia unui edificiu a cărui
O schiță de portret by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4521_a_5846]
-
redactor la „Vocea Patriotului Naționale”...(cu putere.) E d-ai noștri... Așezați atât de confortabil în același nivel de realitate, care este, pentru fiecare, cel de la baza construcției lor fictive, cei trei abordează cea mai importantă teză a preocupărilor și crezului lor politic: poporul suveran, chintesența teoretică a implantării lor în comunitate; încuviințările elogioase (Dumitrache) ori succint apăsate (Ipingescu) acompaniază decolarea lui Venturiano în ficțiunea teoretizantă; Rică: Domnule, Dumnezeul nostru este poporul: box populi, box dei! Noi n-avem altă credință
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
le transmitea orchestrei erau copleșitoare, dirijorul german deformînd peste limită o partitură pentru a scoate din ea o bogăție de nuanțe. Muzica e acel ceva care nu poate fi controlat de conștiință, ci doar înlesnit în epifania lui, acesta era crezul lui Celibidache. În efortul de a fi părtaș la epifania melodică, ultimul lucru care i se cere unui dirijor e să aibă apucături de intelectual. Intelectul, ca facultate a distincțiilor și noțiunilor, e marea pacoste care amenință muzica, intimitatea ei
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
amănuntul traseelor, pentru uzul vreunui păianjen ce petrece undeva, pîndind. O ființă de o mare onestitate profesională și de o rară putere sintetică, pusă în slujba celei mai riguroase informații, Teodora Stanciu, care a făcut din Revista literară Radio un crez de franchețe constructivă, s-a văzut astfel flancată, de observatori probabil năimiți. Celor care am trecut prin asemănătoare experiențe, în anii cei mai sumbri ai regimului ceaușist, nu ne vine să credem că atare habitudini pot fi reiterate astăzi. Rinocerita
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
Congres al Tinerilor Scriitori din 1956. Abia ieșit din adolescență (cu fumurile ei trecând drept convingeri de nezdruncinat) acesta se vede pus în situația de a-și asuma o culpă de care, în definitiv, nu e vinovat, dar pe care crezul său ideologic i-o induce. E marea temă a Supraviețuirilor. Fără îndoială, ușor n-avea cum să-i fi fost. Mă tem însă că a atribui acestui moment (și întregii serii de momente dificile care i-a urmat) sensul unei
Stilul e omul. Stilul e totul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3459_a_4784]
-
a spus Nicolae Bănicioiu. El a obținut una dintre cele mai importante poziții pe care le-a ocupat un român într-o organizație internațională, fiind de două ori președinte al Societății Națiunilor, precursoarea ONU. Pe plan intern, și-a onorat crezul „Partidul meu e România”, indiferent de orientarea politică a guvernului din care făcea parte. Pe plan extern a apărat egalitatea dintre statele mari și cele mici, pacea și respectarea suveranității. Am mers în Etiopia după ce am citit ce a scris
Fresca lui Titulescu, fotografiată de Bănicioiu în Addis Abeba by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36837_a_38162]
-
baroc și un „suflet slav” trecut prin luxurianța policromă a realismului magic, un fantast al cărui „balcanism” e vecin cu focurile de artificii ale „moldovenistului” I. Teodoreanu... Chiar dacă notații gen „Frumuseții i se iartă totul, i se cuvine totul” vădesc crezul unui estet, Fănuș Neagu extrage, mereu, din arta povestirii o morală specifică, altoită pe tradiția de margine europeană și de răspîntie a Orientului. Jurnalul cu fața ascunsă îl dezvăluie ca pe un cititor bulimic (găsim în paginile sale sute de
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
mai ales din cauza finalurilor, cumva convențional moralizatoare). Sunt însă, în viziunea mea, ceva mai mult decât atât. Niște declarații, adică, de aversiune (și nu de adeziune, ca acelea la care m-am referit mai sus). Adrian Popescu își plasează propriul crez poetic dincolo de mode și timp, vorba altcuiva. O mare palinodie e, în ce are mai valoros, tot acest volum. Permițându-și, în sfârșit, dialogul, „conversația”, poetul se folosește de dreptul de a nu fi de acord, de a replica și
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]
-
la birt, cu băuturi „certe” (ce vasăzică, prin opoziție, băutură „incertă” explică tot Alexandru Vlad, în altă parte). Nu e, totuși, nici o urmă de naivitate în aceste ritualuri ele generozității. La originea lor stă numai tabla de legi a unui crez literar aparte. Pe care scriitorul l-a avut chiar de la începuturi: „Eram și la vârsta la care aveam convingerea că toți oamenii au secrete, iar locurile ar avea și ele, fiecare, tainele lor. De altfel, când, datorită maturizării și experienței
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
formalismul, experimentalismul și culturalismul, cât și de așa-numita „poezie a experienței”, accesibilă, prozaică și colocvială, Antonio Gamoneda a optat pentru o poezie a cunoașterii, și o „poetică a tăcerii”, ocupând în panorama poeziei actuale spaniole poziția unui franctiror fidel crezului său poetic. „Eu respect, dar în același timp nu accept, nu sunt de acord cu această răspândită opțiune estetică, a realismului turnat într-un limbaj doar informativ despre care se spune că e «clar» sau «normalizat»”, mărturisea într-un interviu
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
lor, care au - în foarte multe cazuri - forța autenticității, și nici interesului nedezmințit al cititorilor, care voiau să știe ce s-a întâmplat în noaptea totalitară” (p. 249). Dincolo, însă, de convențiile genului, spuneam, la rădăcina acestor alegații stă un crez și mai ferm: ca orice inventar de situații-limită, această literatură (mai veche sau mai nouă) dezvoltă o componentă pedagogică. Dacă nu e numaidecât o finalitate, literatura e, de multe ori, un paliativ al experiențelor carcerale. O cale de a deduce
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
Cosmin Ciotloș Mihai Zamfir, Plecând de la cărți. Jurnal indirect III, București, Editura Spandugino, 2012, 290 pag. Toate Jurnalele indirecte ale lui Mihai Zamfir împărtășesc un crez de natură politică: acela că gradul de normalitate a unei epoci e intim legat de gradul de normalitate a discursului public dominant în acea epocă. Pe scurt, când legile sunt făcute de indivizi vag cultivați și cu dotați cu imperative
Sufletul cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3808_a_5133]
-
taxă de 10% pentru bugetarii ale căror salarii depășesc echivalentul a 1.000 de euro pe lună. S-ar renunța astfel la cota unică.". Europarlamentarul PDL susține că PNL are două variante "să îl susțină pe Victor Ponta, abandonând un crez pe care l-a îmbrățișat din 2004 încoace, sau să intre într-un nou conflict, după ce săptămâna trecută a descoperit că, în chestiunea numirii șefilor de la Parchete, nu e pe aceeași lungime de undă cu PSD".
Preda, despre "domnul Taxe": concepe biruri by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38283_a_39608]
-
mână îmi sunt cele mai scumpe, și că numai un "înstrăinat" ca mine va ști să le ducă dorul și să le dezmierde amintirea, așa cum le știu eu astăzi când trăiesc din amintiri."10 Într-o altă profesiune de credință ("Crezul meu") Panait Istrati a scris un autentic poem în care vibrează sentimentul nostalgiei și al iubirii pentru orașul în care s-a născut și pentru contemporanii săi. Concluzia este decisivă. "Lumea întreagă e demnă de iubit, dar tot mai cu
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
1919-1935) Canevas Editeur, Décembre 1989, p. 230. 8 Marie-France Ionesco, "Portretul scriitorului în secol", Humanitas, București, p. 81. 9 Istrati, P., "Trecut și viitor" Pagini autobiografice, Editura Renașterea, București, 1925, p. 10. 10 Idem, ibidem, p. 11. 11 Istrati, P., Crezul meu în "Pentru a fi iubit Pământul...", Editura Tineretului, 1969, București, p. 58 12 Correspondance intégrale Panait Istrati-Romain Rolland (1919-1935) Canevas Editeur, Décembre 1989, p. 277. 13 Correspondance intégrale Panait Istrati-Romain Rolland (1919-1935) Canevas Editeur, Décembre 1989, p. 277. 14
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
prin ideologie, ci cu instrumentele mult mai accesibile ale limbajului. „Creierul meu care nu mai suportă anonimatul/ și poezia cu zumzet de viespe”, scrie Marius Conkan într-un rând (p. 18), cât se poate de explicit. E un „verset” din crezul său. Literar, nicidecum religios. Cu excepția secvenței intitulate Cantos (care e inexplicabil de slab, autorul uitând, pe deasupra, regula elementară a formării pluralului în limba engleză), Extazul Sfântului Markon e o carte notabilă (dar nu mai mult decât notabilă), a cărei apariție
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
literară, dar, repet, n-am avut încă nici o literatură în înțelesul adevărat al cuvîntului" (Criza literară). E greu de presupus că un om de gust precum Gherea credea cu adevărat asemenea enormități; se simțea însă obligat să le afirme, în virtutea crezului său ideologic. Dezamăgit de faptul că "literatura socialistă" promovată la "Contemporanul" întîrzia să producă un scriitor cît de cît semnificativ, Gherea contempla cu acreală spectacolul literar românesc. Cîtă vreme a încercat să aplice unei literaturi vii și imprevizibile, cum era
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
fond starea de revoltă mocnită a poetului evlavios. Alcătuit simplu, din două catrene concepute în antiteză, acuză în primul pierderea credinței într-o lume atee („A ridicat păcatul neagra-i labă / O-nmoaien scârna aurului greu”), iar în al doilea reiterează crezul poetic al comuniunii cu divinitatea prin revelație și extaz („Și-n orice poezie, cât de slabă, / Să- nchid un tainic strop de Dumnezeu”). Se pare că anchetatorii n-aveau știință despre prozele voiculesciene impregnate de magism, dintre care cel puțin
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
Covrig Roxana Europarlamentarul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a comentat respingerea dosarului lui Gigi Becali de către Facultatea de Teologie. Dosarul nu avea avizul Arhiepiscopiei București. Vadim Tudor a spus despre Gigi Becali că "E unul dintre puținii oameni care cunosc crezul pe dinafară. Unii preoți nu îl știu". Europarlamentarul PRM a adăugat la RTV: "Biroul de presă al Patriarhiei a pus degetul pe rană. Îmi pare rău pentru Gigi, el a avut cele mai bune intenții, nu pentru a sta în
Vadim, despre eșecul lui Becali: "Patriarhia a pus degetul pe rană" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36331_a_37656]
-
cu sufletul curat și gânduri frumoase, care transpun întreaga evoluție a noastră, cu bune și cu rele, ca Românie unită. Din fericire, încă mai sunt mulți astfel de români adevărați. Până la urmă, binele unei țări vine, în primul rând, din crezul autentic că lucrurile pot fi și trebuie făcute pentru îndeplinirea interesului național. Și abia mai apoi al celui personal. Vreau să le urez astăzi tuturor românilor multă sănătate, putere și să nu piardă niciodată dragostea pentru Patria în care s-
Elena Udrea, mesaj special. Ce nu ar trebui să uităm niciodată by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33850_a_35175]
-
Nu Sfântul Spirit latin ci Sfântul Duh slav, abia târziu fiindcă arienii românogotici nu-l invocau destul în practicile lor, căci însuși Arie nu era prea interesat de a treia persoană a trinității [2, p. 98]. Și primele formulări ale Crezului abia îl pomenesc [6, pp. 159-165]. Chiar botezul arian era numai în numele lui Iisus [Fapte, 8-16], și când sunt primiți în biserica ortodox-catolică se recomandă doar o punere a mâinilor peste capul lor (primire a Duhului Sfânt), iar nu un
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]