461 matches
-
Te iubesc precum iubește sclavul lumina și orbul libertatea". Permisibil deriziunii, carnavalul manifestat literar prin motivul lumii pe dos oferă așadar o explicație pentru devenirea comică a absurdului. Perceput astfel, din perspectivă comică, tragismul acestei lumi absurde se reflectă în crisparea râsului angoasat determinat de lipsa de perspectivă preconizată de acest comic situat "dincolo sau dincoace de disperare sau de speranță". Critica a observat aproape în unanimitate specificul râsului caragialian care, "pentru publicul modern, trecut prin grave evenimente istorice, nu mai
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
masivitatea producției pe care o ilustrează, culegerile surprind și fixează câteva dintre semnalmentele definitorii ale scrisului lui I. Spre deosebire de Românește sau de Fenomenul Pitești, ele articulează o polifonie de voci. Evoluând ca eseist, jurnalist, traducător și poet, autorul trece fără crispări de la un registru al scrisului la altul. În Subiect și predicat, accentele cad cu precădere asupra poeziei și criticii. Ani de-a rândul, poezia românească a avut în el pe unul dintre cei mai avizați și mai sensibili comentatori. Textele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
unor nuanțe care pot fi în principiu distinse în vederea unei alegeri. Într-o lume dotată cu grade de bine și de rău, problema este să nu cazi peste rău din neputința de a cunoaște și alege binele. Nehotărârea existențială este crisparea provocată de conștiința riscului și de spectrul regretului. Ceea ce urmează să fac nu este indiferent, pentru că nu orice aș face este la fel de bine sau de rău. „Ce e de făcut?“ În spatele acestei întrebări se ascunde tortura pe care o induce
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
anume fel, de mai multă decât are nevoie inteligența. Pentru că tot ce se pierde în vederea distanțării critice față de proiect și faptă, tot ce se pierde în vederea realizării sciziunii eului și a dublei priviri este recuperat aici pentru a se obține crisparea proprie prostiei. Cel prost nu poate spune niciodată „sunt prost“, pentru că atunci ar apărea instantaneu acea dedublare și acel tip de reflexivitate care sunt străine de prostie. Cel prost nu cunoaște oboseala, lehamitea și sațul, cântărirea lucrurilor și tentația renunțării
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
plictisul ontologic. Iar întunericul care stăruie deasupra adâncului, a prăpastiei - abyssos - nu este doar starea elementară a nimicului, ci și reflexul ei psihic în sinea Duhului neangajat în faptă și, ca atare, suferind. Orice privitor într-o prăpastie adevărată cunoaște crisparea ce rezultă din contemplarea unei lumi fără repere. Neliniștea existențială pe care o sugerează prăpastia (Abgrund, „realitate fără de temei“) provine din faptul că spiritual și conștient nu se poate trăi decât într-o lume în care spațiul și timpul sunt
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sau mai ales acasă - nimeni nu voia să vorbească despre „asta”. Părinții lor, germanii născuți Între 1910 și 1930, nu refuzau doar să discute trecutul. Sceptici În fața marilor idei și a promisiunilor politice, ei se concentrau permanent, cu o anumită crispare, pe confortul material, stabilitate și respectabilitate. După cum pricepuse Adenauer, identificarea lor cu „Vestul” și cu America reprezenta În primul rând un refuz de a asuma apăsătoarea „germanitate”. Efectul era că, pentru copiii lor, ei nu reprezentau nimic. Realizările lor materiale
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ulei pe pânză, 110,5 x 85,5 cm, Nasjonalgalleriet, Oslo, 1895) ne dezvăluie un personaj monden similar. În locul unde ar trebui să se afle pensula, se află o țigară. Mâna pictorului dezvăluie gestul delicat, dar și un început de crispare, privirea are însă o fixitate stranie, accentuată de jocul dintre lumină și umbră, și de perdeaua de fum violaceu care accentuează prin contrast aspectul spectral al acestui chip aflat parcă sub impresia unei viziuni. Similitudinea provine din acest joc între
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în o parte dintre sculpturile cu mâini, aici însă ea este însoțită de internalizarea ei prin reflecție. De asemenea, mâna joacă un rol important în economia simbolică a compoziției, ea constituie suportul acestui chip care preia gesticulația dubitativă într-o crispare reliefată prin cuta dintre sprâncene și comisura buzelor, menită să sugereze o judecată pesimistă, rebarbativă. Și aici, literaritatea titlului constituie protativul temei simboliste ghidând lectura. Filip Marin făcea obiectul unor contestări vehemente în epocă din partea unor critici de artă precum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
corpul feminin este posedat de un demonism care nu mai are nimic din factura efuziunilor romantice cu expresia fulminantă a afectelor. Pulsiunilor sentimentale le-au luat locul pulsiunile sexuale și o nouă expresie corporală: "[...] o nouă propensiune pentru tensiunea imobilă, crisparea nervoasă, sau încă ostentația extazului sexual, mereu prin intermediul reprezentării corpului oprit într-un moment semnificativ"358. Simptomele marii nevroze, Charcot le identifica în procesiunile dansante la școala de pictură a lui Brughel desemnate cu numele de "danse de Saint-Guy", așa cum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
elan 326 Cauze Corectare * Plasarea grăbită a suliței înapoi cu brațul de arunc întins. * Aruncarea brațului cu sulița înapoi pe un drept. * Repetarea mișcărilor brațului de aruncare pe cei patru pași de aruncare din mișcării brațului. are incomplet singur pas. * Crisparea brațului mers. * Același lucru din alergare ca control al * Ducerea brațului cu sulița înapoi fără să se răsucească axa umerilor spre brațul de aruncare. * Lipsa angrenării trunchiului în mișcare. * Crisparea musculaturii scapulo - humerale în momentul întinderii brațului aruncător * Aruncare de pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pași de aruncare din mișcării brațului. are incomplet singur pas. * Crisparea brațului mers. * Același lucru din alergare ca control al * Ducerea brațului cu sulița înapoi fără să se răsucească axa umerilor spre brațul de aruncare. * Lipsa angrenării trunchiului în mișcare. * Crisparea musculaturii scapulo - humerale în momentul întinderii brațului aruncător * Aruncare de pe loc, cu latura opusă brațului de aruncare spre direcția aruncării cu brațul aruncător întins înapoi, deasupra nivelului umerilor. * Aruncare cu patru pași de aruncare; pe primii doi pași se realizează
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]