1,737 matches
-
cele violete ale potasiului. Ionul calciu (Că 2+): Sărurile volatile de calciu colorează flacăra incolora a unui bec, în roșu-cărămiziu. Ionul cupru (Cu + sau Cu 2+): Sărurile volatile de cupru colorează flacăra incolora a unui bec, în albastru sau verde. CRISTALIZARE LA COMANDA 1. Se încălzește o lingură de tiosulfat de sodiu într-un pahar, fără să se adauge apă. Dacă lichidul obținut prin încălzire este lăsat netulburat, soluția se va răci fără să se solidifice. Se adaugă un mic cristal
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
netulburat, soluția se va răci fără să se solidifice. Se adaugă un mic cristal de tiosulfat sau orice corp străin (chiar o așchie de brad) și imediat se solidifica (cristalizează). La încălzire, cristalele de tiosulfat se dizolvă în apa de cristalizare. 2. Se încălzește într-un vas de sticlă apă până aproape de 100 0 C și se adaugă în ea sulfat de sodiu până la obținerea unei soluții suprasaturate. Dacă se va răci soluția, sulfatul de sodiu nu va cristaliza. Este însă
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
iar peste o oră în vas apare un copăcel argintiu. Este important de a folosi concentrațiile recomandate de AgNO3 (la o concentrație mai mică de AgNO3 creșterea cristalelor de argint metalic nu se observă, iar la o concentrație mai mare cristalizarea argintului decurge în întregul volum al soluției fără formarea cristalelor ramificate. POMUL JUPITERIAN Într-un vas înalt ce conține clorura de staniu (30-40g SnCl2 în 100 g H2O) se introduce o placă de zinc. Foarte repede pe placă apare un
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
că titlul ciclului din care face parte poezia trimite în mod explicit la opera poetului latin Virgiliu (70-19 î.Cr.). Cu alte cuvinte, la opera unui autor de „texte fondatoare”, canonic prin excelență și asociat, nu de puține ori, cu perioada cristalizării „mitului” literaturii europene occidentale. Tratarea este, evident, parodică și ironică, în spiritul concepției lui Umberto Eco, după care trecutul nu trebuie și nu poate fi ignorat, fără a ne prăbuși în tăcere (să ne gândim, de pildă, la impasul avangardelor
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lor, În mod explicit, prin sinonimie sau metonimie (mentalitate, cultură, sistem de opinii, de semne sau discursiv, mod de viață, etnometodologie, univers semiotic etc.), referințe din domeniul RS, motivul este că acestea nu constituie doar o teorie, ci fenomene și cristalizări reperabile În materialitatea arhivelor, monumentelor, transcrierilor tranzacțiilor verbale (discursuri, dialoguri, talk shows, dezbateri publice), a creațiilor artistice, științifice, culturale sau informatice, În spațiul urban sau Într-o organizație și, de exemplu, prin intermediul jocurilor sau visurilor copiilor. Într-un sens mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cer și pământ”, poetul, „prieten cu întregul univers”, înalță imnuri unui „nou umanism” („oameni / care vă dăruiți vieții total”), transfigurând fără efort lucrurile întâlnite în jur și celebrând chiar „profeția” planurilor muncitorești. Discul (1972) depășește mimetismul entuziasmelor facile și aduce cristalizarea unor teme precum frenezia expresionistă, muzica izvorâtă din materie, omul care trece prin „porți” („într-o noapte să rup rețelele, toate, / să scap spre păduri/ în sânge cu viperi de rouă” - Taină). Expresia ezită între Lucian Blaga și Ion Barbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287274_a_288603]
-
în ipostaza lor reproductivă nu girează și corolarul, de altfel popular, al reducerii lor la ipostaza domestică de „mamă”. Tratamentul funerar (Harrold 1980) și prezența în contexte ceremoniale a ambelor sexe trimite către o formulă mult mai echilibrată, în care cristalizarea ierarhiei le privește pe amândouă, chiar dacă, în conformitate cu indiciile etnografice, „ambițioșii” (agrandizzers) sunt, de obicei, bărbați. Aceasta pentru că ascensiunea lor se bazează întotdeauna pe devierea volumului de muncă al familiei corporatiste sau al clanului, unități pe care le reprezintă, în numele cărora
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
diversificatele științe socio-umane particulare, de la economie, psihologie, demografie, antropologie sau știință politică la sociologie. Dintre acestea, sociologia a insistat însă mai mult asupra studiului modernității, concentrându-se întâi asupra tranziției de la societatea zisă „tradițională” la cea „modernă”, iar apoi asupra cristalizărilor specifice modernității recente. O astfel de angajare teoretică a fost făcută într-o asemenea măsură încât unii sociologi contemporani, cum ar fi A. Giddens, U. Beck, Z. Bauman, Y. Bonny etc., consideră că modernitatea ar fi un subiect eminamente sociologic
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
adună din diverse văi în albia unui râu. „Metanarațiunile” nu sunt decât ideologii mobilizatoare și/sau justificative pe care modernitatea le fabrică fără încetare fie înainte de a urma un nou curs, în scopul de a exclude altele, fie după ce unele cristalizări deja s-au edificat în vederea legitimării lor. Să părăsim deocamdată ideologiile, care nu sunt decât excrescențe ale substanței inerente modernității, și să căutăm a identifica perioade succesive sau istorii parțiale ce construiesc împreună istoria modernității. Prin umanismul renascentist, prin „cearta
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
moderni”, până pe la începutul secolului al XVII-lea, se admite că ne aflăm în perioada premodernă. A doua jumătate a secolului al XVII-lea și secolul al XVIII-lea până la Revoluția americană (1776) și Revoluția franceză (1789) marchează perioada de cristalizare a proiectului iluminist al modernități. Este perioada în care se constituie un corp nou de cunoaștere, diferită și adeseori opusă celei religioase, deschizătoare a viitoarei cunoașteri științifice. Scrisorile filosofice ale lui Voltaire, publicate în 1734, redau în formă accesibilă și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezavantajele ce le sunt inerente. Oricum, vom urmări concomitent paradigmele organizării sociale și paradigmele sociologice care le-ar corespunde, întâlnirile și despărțirile lor, pentru a ajunge apoi, în partea a doua, să caracterizăm mai în detaliu și în mod sociologic cristalizări ale modernității reflexive. Capitolul 1. Proiectul iluminist de societate și știință socială Fiică a modernității, sociologia a apărut și s-a consacrat ca știință a tranzițiilor, adică a despărțirilor de formele de organizare socială trecute, considerate ca tradiționale sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care modernitatea noastră de astăzi, reflexivă cum se consideră a fi, optează pentru: a) să se despartă de „proiectul iluminist” ori b) să-l continue prin aprofundare sau 3. pur și simplu să se preocupe critic și constructiv de propriile cristalizări și constelații. Dacă la primul aspect, al constituirii, m-am referit mai pe îndelete, ultimul, cel al opțiunii actuale, mi se pare că solicită pe mai departe insistența atât cu privire la modurile constitutive actuale ale economiei, culturii, societății sau politicii, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individuale sau în modurile de comunicare. Economia, politica, viața socială și cea culturală se schimbă în ritmuri tot mai accelerate, valorile și regulile vieții personale dobândesc noi contururi, deși cel mai adesea se află încă într-o mișcare fluidă, fără cristalizări și constelații pe deplin clare. În sfârșit, mai vechea tranziție dinspre comunitate spre societate, identificată de Tönnies, este acum inversată, întrucât între persoana individuală și societate se reinterpune cu tot mai multă insistență comunitatea (căutăm să devenim tot mai locali
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prind în comunități culturale, etnice, corporatiste, politice diverse, care dau glas identităților diferențial multiplicate ale lor, neomogen agregate și mereu reconstruite, îngreunând astfel funcția de intermediere a guvernului. Comunitarismul și globalismul se prind într-un schimb reciproc de influențe și cristalizări care circumscriu multe dintre mesajele noii societăți în dezvoltare. Tranziția spre această societate (și economie), pe care unii o consideră de tip „post” (postmaterialistă, postindustrială, postmodernă), pe când alții o definesc pur și simplu ca fiind a cunoașterii, prin factorii care
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dinspre economie, cultură, politică, religie sau oricare alt factor spre ceilalți este înlocuită astfel cu concomitența și armonia unei linearități a dezvoltării tuturor. Problema este de a detecta acele schimbări din componentele sociale în jurul cărora se agregă grupări sau aglutinări, cristalizări care sunt semne ale intrării societății într-un nou stadiu. Astfel, explorând valorile și sistemele de credințe dintr-o societate putem înțelege și cum alte schimbări din alte domenii se sincronizează cu acestea într-un timp pe care numai succesiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau mai târziu. Ca atare, tranziția postcomunistă poate fi considerată ca aglomerată cu acest gen de „efecte periodice”, chiar ca o recesiune către materialism, dar și ca o trambulină a lansării în forță a acelor schimbări care sunt congruente cu cristalizările specifice epocii postmaterialiste, pe care nicicând nu le-a înlăturat complet și care se configuraseră deja, așa cum afirma și Bell, încă din perioada comunistă. Mesajele tranziției postcomuniste românești sunt o mărturie elocventă în acest sens și ele au fost evocate
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tendința spre care se orientează configurările culturale sau politice din tranziția noastră postcomunistă. 2.4. Către o nouă sociologie În cunoscuta sa lucrare Foundation of Social Theory, J. S. Coleman ne avertiza că schimbările profunde din organizarea socială conduc la cristalizarea... ... cerinței pentru o nouă știință socială. Cerința crește pe măsură ce transformarea organizării sociale continuă, o cerință pentru cunoaștere și idei ce va sprijini beneficierea de oportunitățile create de această transformare și evitarea problemelor pe care le generează. Noua tranziție socială dinspre
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
reflexivă, care-i opusul raționalității structurale, în măsura în care structurile sunt pe atât de evanescente și flexibile, pe cât sunt produse ale indivizilor autonomi și reflexivi. În al treilea rând, invocăm acea raționalitate comună a actorilor individuali reflexivi care este concretizată de premisele, cristalizările și modelele culturale ale vieții, adică de acele enunțuri, norme sau reguli derivate din și aplicate în experimentele trăite ale vieții. Cele trei raționalități se află în prezent în competiție unele cu altele în elaborarea politicilor, în aplicarea și evaluarea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în „societatea/economia cunoașterii” cea mai scumpă marfă și cel mai important „factor de producție”, cunoașterea a încetat astfel să fie privită în universitate doar din ipostaza de contemplație, explicație, „bun simbolic” sau componentă a unei culturi ce ar asigura cristalizări de distincții și identități. Produsă, transmisă și reprodusă încă în procese universitare tradiționale, cunoașterea este astăzi tot mai mult activată în incubatoare tehnologice sau în unități eminamente comerciale asociate universităților pentru a-i testa forța economică în noile „industrii ale
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
grav posibilitățile de acțiune educativa in cazuri de abateri de la norma. Mediatorul va trebui să acționeze, in asemenea cazuri, cu si mai multa rigoare si consecventa pentru a realiza « un nucleu socio-educativ » la nivelul clasei, pentru a asigura unitatea grupului, cristalizarea structurilor de influenta la nivelul acestuia, deoarece fara acest suport eforturile sale, oricât de laborioase, sunt supuse unui ridicat coeficient de risc. Toți factorii implicați in recuperarea unui tânăr trebuie să ia in considerare: vârsta si persoana celui in cauza
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
identitate europeană exprimă mai degrabă ideea de unitate decât identitatea reală 22. Va trebui ca în viitor, UE să se bizuie pe o dublă legitimitate: individuală, cea a statelor, si colectivă, adică cea a națiunilor 23. Uniunea Europeană contribuie și la cristalizarea unui sistem în care valorile democrației și drepturilor omului par a dobândi o greutate mai mare decât principiul suveranității în interpretare strictă, iar drepturile indivizilor sunt mai importante decât drepturile statelor 24. Un spațiu național evoluează că un loc unde
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
huila, în gudronul de lignit etc. Se cristalizează în lamele subțiri, albe, cu un miros caracteristic. Naftalina brută, având impurități, apare în lamele de culoare bruna. ... Pentru a se clasifică la această poziție, naftalina trebuie să aibă un punct de cristalizare minim de 79,4°C. Poziția nu cuprinde naftalina cu un grad de puritate inferior (poziția nr. 27.07). b) Fenantrenul [C(14)H(10)]. Rezultă din condensarea a trei nuclee benzenice. Se gaseste printre produsele de distilare a gudronului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166830_a_168159]
-
sistem filosofic O dată cu Rațiunea gurmandă Michel Onfray trece la elaborarea sistematică a filosofiei sale. Spiritul tutelar (și titular în continuare al motto-ului) e același Nietzsche, filosoful care a evidențiat ca nimeni altul înaintea sa rolul determinant al trupului în cristalizarea operei. Dacă precedenta carte se strecura după preferințele culinare ale filosofiei, în aceasta din urmă (publicată la un interval de șase ani) regina de altădată a științelor se va subsuma exigențelor discursului despre funcțiile fiziologice. Proiectul este unul exhaustiv și
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
fiindcă nu este atinsă în sistemul ei fonetic, în sistemul gramatical sau în fondul lexical comun. Dar cu un brother pe aici, un printat pe colo, nu deschidem oare poarta pentru o amenințare mai profundă a limbii? Lexicul, care reprezintă cristalizarea întregii vieți materiale și spirituale a unui popor, se formează pe trei căi. Prima este limba de origine care, în cazul portughezei, e latina. A doua, termenii derivați din portugheza însăși. De exemplu, de la bun a apărut bunătate. În al
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
chiar are un sens sub unghi omenesc, atunci el constă în nașterea unui punct de rezistență în mijlocul unor curenți turbionari: totul curge și se destramă în matca istoriei, doar din loc în loc apar cheaguri stătătoare. Aceste cheaguri sunt nodurile de cristalizare a ierarhiilor culturale, sunt reperele retrospective ale atenției colective. Sunt numele pe care le rostim atunci cînd vrem să ne facem o imagine despre trecut. Și astfel, a le invoca nu e doar un stimul menit a ne păstra ținerea
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]