1,743 matches
-
împotriva oricărei regule. Arta nu poate fi constrînsă în forme. E liberă, anarhică, dinamită. (...) Individualitate absolută (nu cooperație). Voința și programatismul sînt nule. Am fost în contra școlilor literare. Ca etichete, nu ca mentalitate. Dar sintetizînd manifestările izolate, concentrînd pînă la cristalizare toate preocupările separate, filtru pentru prepararea unei ideologii de bază, a unei atmosfere și unui stil al epocei, și apoi precipitînd artistul - cow-boy pe un cal sălbatic într-o cîmpie fără orizonturi - nu pot decît striga EVVIVA INTEGRAL!”. „Integralismul” revistei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ființă mai imbecilă, mai agresivă, mai insuportabilă și mai plină de ură decât un preadolescent, mai ales când e cu alți băieți de vârsta lui. Preadolescentul e un monstru dublat de un imbecil, conformismul lui este aproape incredibil; preadolescentul pare cristalizarea subită, malefică (și neașteptată, dacă-l avem În vedere pe copil) a tot ce e mai rău În om. Iar atunci cum să te Îndoiești că sexualitatea e o forță absolut funestă? Cum de suportă oamenii să trăiască sub același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
s-au petrecut în paralel cu etnogeneza românească. În literatura de specialitate, cultura materială specifică secolelor X-XI este cunoscută sub numele de Dridu. Cultura este precedată de o perioadă preliminară, formată din două faze de evoluție, ce a contribuit la cristalizarea elementelor componente acestei vechi culturi. Conform teoriilor emise în literatura timpului, etapa premergătoare culturii a fost numită convențional Protodridu (sfârșit de secol VII/început de secol VIII - finalul veacului IX), fiind urmată de faza clasică, un moment important în evoluția
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
simt un om fără sens și nu-mi pare rău că n-am nici un sens. Și de ce mi-ar părea rău, când de haosul meu nu se poate alege decât haosul? În mine nu există nici o voință înspre formă, spre cristalizare, sau un ideal. De ce nu zbor, de ce nu-mi cresc aripi? Nu este în dorința mea de zbor o fugă de existență? Și n-aș fugi în acest zbor cu toată existența, cu tot ce e ființă? Simt în mine
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
crească un avânt înspre învolburarea cosmică, înainte de apariția formelor, înainte de individuație. Simțirea noastră să pâlpâie de acest efort și de această nebunie, de aceste văpăi și de aceste prăpăstii. În interiorul nostru să dispară legile lumii, precum și toate consistențele ei, toate cristalizările și toate structurile, pentru ca, în această topire și dezechilibrare, accesul vârtejului absolut să fie deplin. Nemaiexistând legi și ființe individuale, putem reface subiectiv procesul de la cosmos înspre haos, de la natură înspre indiviziunea originară, de la formă înspre vârtej. Destrămarea lumii realizează
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
misterul sau nonsensul acestei lumi. Există în complexitatea uluitoare a infinitului, ca un element constitutiv, negația categorică a formei, a planului închis și determinat. Infinitul fiind progresivitate absolută, este fatal ca să anuleze tot ceea ce are o consistență finită și o cristalizare formală. Este revelator că arta care exprimă mai bine infinitul, muzica, este aceea care topește formele într-o fluiditate de un farmec ciudat și inefabil. Forma tinde totdeauna să dea un caracter absolut fragmentarului, să-l izoleze într-o autonomie
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
elimine perspectiva universalului și a infinitului. Nu există forme în lume decât pentru a sustrage conținuturile existenței din haosul și anarhia vârtejului infinit. Că formele au o consistență iluzorie față de acest vârtej, o dovedește orice viziune mai adâncă, deoarece, dincolo de cristalizările efemere, realitatea adevărată se descoperă ca o pâlpâire și o pulsație dintre cele mai încordate. Simțul pentru forme rezultă dintr-o complacere în finit, în seducțiile inconsistente ale mărginirii, care niciodată nu vor duce la revelații metafizice. Metafizica, întocmai ca
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
durere, apare oboseala, ca un corectiv vulcanului interior. Marea receptivitate pentru durere, pe care o au unii oameni, îi duce la amestecul oboselii cu o expansiune vulcanică, a furtunilor interne cu marile depresiuni. Un vulcan a cărui lavă ar suferi cristalizări chiar în elanul, în izbucnirea ei, s-ar consolida și s-ar topi succesiv în ascensiunea sa. De aceea, după acest vulcan nu rămâne numai fum, ci și gheață. Pentru mine nimic n-are valoare decât prezentat în ultima expresie
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a preciza data și chiar epoca în care el trece o asemenea treaptă. Când valorile pentru care luptă un neam se cristalizează într-o adevărată lume istorică, atunci acel neam s-a integrat în devenirea culturilor. A preciza momentul acelei "cristalizări" este inutil, deoarece afirmarea în lume nu se face deodată pe toate planurile, ci, de cele mai multe ori, prin succesiunea lor. Așa, cazul Italiei, care, prin Renaștere, a intrat în istorie prin planul spiritual. Ceea ce este important în teoria culturilor consistă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Chiar dacă acestea se supun unor tipare formale, determinantele psihologice specifice nu impun mai puțin o marcă și o individualitate. Rosturile devenirii unei țări își au atâtea rațiuni în psihologia poporului respectiv! Și dacă psihologicește nu pot fi explicate formele sociale, cristalizările obiective ale soartei unui popor, se pot totuși înțelege golurile, insuficiențele, latura negativă a unui destin. Există un viciu substanțial în structura sufletească a românului, un gol inițial din care derivă seria de ratări ale trecutului nostru. În începuturile românești
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
orce notă chintesența din pământul din care ea a crescut [? ] Dar putea să nu cânte... prea bine... și floarea putea să nu miroase, asta însă nu șterge originea mirosului, care e împrejurările din care a crescut. Și fiecare frumusețe este cristalizarea suferințelor universului, prin urmare și fiecare gândire gingașă a ei, fiece vorbă, fiece cântare. Iartă-mi o teorie panteistă. Cum se naște un organism și cu cât este el mai perfect. Elemente intră în luptă. Lupta lor e mișcare... le
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
au făcut o dată, va să zică frumuseța, dar dinăuntru ele nimicesc această convenție a lor turburată. De aceea rolul în genere nemulțămit al frumuseței, ea intră armonică într-o lume turburată, în care elementele și organismul sânt în vecinică luptă. Ea este cristalizarea durerilor din mijlocul cărora a răsărit, o armonie de ordine superioară, dar nu-ncetează de-a conține în ea elementele din care s-a născut... îmi vine adesea să scriu viața unui fir de colb, a unui miros de floare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ca atare. Am crezut întotdeauna că sunt dator să contribui, prin profesia mea de sociolog, la schimbarea societății românești. După Revoluție, ca ministru în primul guvern ales și ca sociolog, am încercat să contribui la reconstrucția legislativă și instituțională, la cristalizarea opțiunilor politice în domeniul social. Entuziasmul pe care l-am investit în noul curs al istoriei a fost dublat de o amărăciune crescândă. Este procesul de trecere de la speranța că lucrurile vor evolua conform așteptărilor și bunelor intenții la o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
avea în minte un asemenea program. • Un socialism „adevărat”/reformat. Lozinca fundamentală a acestei orientări era: socialismul de tip sovietic - cu atât mai mult cel ceaușist - a deformat „adevăratul socialism”. Experiența ultimelor decenii declanșase în lumea comunistă un proces de cristalizare a unei noi ideologii comuniste, aflat însă de-abia la începuturile sale. Tot mai mulți comuniști credeau că trebuie operate modificări importante în modelul comunist. Nu era însă clar cum ar putea arăta acest socialism adevărat: probabil mai multă independență
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mentalități comuniste era inevitabilă, dar marea majoritate a populației nu considera că acestea sunt suficient de puternice pentru a se exprima într-o mișcare politică importantă. În plus, era de așteptat că acestea se vor diminua rapid în procesul de cristalizare a unei strategii de schimbare. 2. Substituția criteriilor: de la democrația ca participare și libertate la democrația ca instituție și impunere a opțiunilor politice „corecte”. S-a produs o deplasare de semnificație a principiului democrației de la conținutul ei propriu-zis - voința colectivității
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fundamentalist, centrate pe tradițiile cultural-religioase proprii, mai frecvente în ultimele două decenii; în fine, începuturi de programe de reformă „pas cu pas”. O caracteristică a sociologiei din aceste societăți este orientarea critică față de aranjamentele internaționale care mențin subdezvoltarea. Tendințele de cristalizare a sociologiei în aceste societăți sunt puternic frânate nu de lipsa resurselor intelectuale, ci mai degrabă de paralizia șanselor de dezvoltare socială. Sociologia în societățile în tranzițietc " Sociologia în societățile în tranziție" Societățile foste comuniste aflate în tranziție prezintă un
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
reprezentanții tehnocrației, persoane cu un anumit prestigiu în comunitatea de specialiști și în comunitatea locală sau națională, care nu neapărat aveau o orientare politică clară. Parlamentul ales nu ar fi avut o orientare politică distinctă, dar ar fi reprezentat cadrul cristalizării noului sistem de partide politice pentru alegerile propriu-zise după adoptarea Constituției. O asemenea posibilitate ar fi fost adecvată în mod special pentru România, deși nu este deloc clar cum s-ar fi realizat un asemenea proces. Constituirea structurilor politice în
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Din acest motiv, ideologia tehnocrației includea principiul consensului și al amânării diferențierilor politice. Diferențierea politică urma să ia inițial forma diferențelor de idei, acestea putându-se dezvolta, printr-un proces treptat, greu predictibil, în diferențe de programe politice și ideologice. Cristalizarea unei democrații pluripartite era extrem de dificilă nu din cauza deficitului culturii democrației, ci a lipsei mecanismului de producere a diferențierii politice. Preluarea de către Occident a rolului de producere a strategiei tranziției și de ghidare a implementării acesteia a avut ca efect
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
un rezultat apropiat. Partidele istoricetc "Partidele istorice" Apariția noilor partide istoricetc "Apariția noilor partide istorice" Specific României este că partidele standard de tip european nu au fost înființate ca noi partide de către grupurile provenite din clasa politică în curs de cristalizare, având o bază tehnocratică puternică. Dimpotrivă, ele au reprezentat o reconstituire a partidelor desființate de regimul comunist de către foștii lor membri. Este explicabil de ce aceste partide au apărut în opinia publică nu ca partide noi, moderne, rezultat al cristalizărilor politice
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de cristalizare, având o bază tehnocratică puternică. Dimpotrivă, ele au reprezentat o reconstituire a partidelor desființate de regimul comunist de către foștii lor membri. Este explicabil de ce aceste partide au apărut în opinia publică nu ca partide noi, moderne, rezultat al cristalizărilor politice ale masei comunității, ci ca „partide istorice”. Cum se poate explica o asemenea excepționalitate? Explicația sugerată aici constă în decalajul de estimare a urgenței formării partidelor politice dintre masa tehnocrației și foștii membri ai partidelor desființate de regimul comunist
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
transmitere de acest ordin dincolo de spațiul național, el rămânând astfel limitat. In ultimele două decenii, datorită creșterii exponențiale a interdependențelor (sub aspect obiectiv), dar și a mijloacelor de comunicație (ca vectori), informația tot mai largă și circulația ideilor au permis cristalizarea unei conștiințe juridice comune a popoarelor ce tinde să se organizeze în legătură cu marile probleme contemporane și, pe baza unor permanente judecăți de apreciere, să consacre și să realizeze valorile internaționale fundamentale. Ca atare, opinia publică formă de exprimare a acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
precedent. Bucureștiul devenea un centru interesant și căutat. În câțiva ani, aici veneau Brejnev și Ciu En lai, Tito și Șahul Iranului, Nixon și Ford, Sadat și Begin, De Gaulle și Brandt. Asemenea contacte se înscriau în amplul proces de cristalizare a pozițiilor care aveau să netezească drumul spre prima conferință multilaterală pe problemele Europei. În acest sens, este semnificativ că Willy Brandt, pe atunci ministru de externe la Bonn, a vorbit pentru prima oară despre "existența a două entități germane
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Polanyi (1944)<foonote The Great Transformation, Beacon Press, Boston, 1994. footnote>, ca lucrare clasică a analizei trecerii de la capitalismul bazat numai pe principiul pieței la capitalismul în care încep să acționeze și instituții ale protecției sociale, a contribuit substanțial la cristalizarea unui mod de utilizare a termenului „transformare” în științele sociale. Or, marea transformare este una de lungă durată. Dubla mișcare a fost cea de limitare a expansiunii mecanismelor de piață prin mecanisme ale protecției sociale. Odată parcurse, schimbările capătă nume
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
economia concurențială și democrație pot exista asemănări și, ca atare, puncte de plecare comune în elaborarea unor strategii reușite de privatizare; în afară de aceasta, în toate țările sunt valabile aceleași premise pentru dezvoltarea unui sector privat dinamic și eficient. Drumul spre cristalizarea conceptului modern de proprietate privată a fost lung și destul de sinuos. După stabilirea proprietății private ca principiu organizator al societății, trebuia creat un fundament filozofic corespunzător. Răspunsul a fost legea naturală a proprietății - concept care s-a dezvoltat treptat în
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
bazează nu numai pe efort militar propriu, ci și prin identificarea de soluții negociate (bunele oficii, mediere) sau obținerea de garanții colective 46. Începând cu Evul Mediu, tratatele și proiectele păcii evocau proceduri compatibile cu conceptul de securitate colectivă, dar cristalizarea acestui concept s-a realizat la începutul secolului la XX-lea în Europa și Statele Unite ale Americii, mai precis în jurul anilor 1930, când această expresie era utilizată tot mai frecvent în limbajul internațional. Promotorul cel mai cunoscut, convingător și eficace
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]