823 matches
-
Schileru, Ion Frunzetti, Henri Wald, Ion Șahighian, Alfred Mendelsohn, Valentin Silvestru, Sorana Coroamă, George Bălan, Ecaterina Oproiu, de artiști ca Ion Irimescu, Dimitrie Cuclin, Marius Bunescu, Costache Antoniu. Apar interviuri cu oameni de știință români atât din țară (Octav Onicescu, Cristofor Simionescu, Ștefan Pascu ș.a.), cât și din străinătate, precum George Emil Palade, laureat al premiului Nobel. O lungă serie de interesante convorbiri realizează Adrian Păunescu, texte adunate, în 1971, în volumul Sub semnul întrebării. Literatură, în speță poezii, publică autori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
Berlin - 10.I.1941, București), traducător. Este fiul unui comerciant. Studiază filologia germanică la Universitatea din Berlin (va frecventa un semestru și la München), obținând titlul de doctor în 1893, cu o „analiză istorico-critică” despre variantele germane ale legendei Sfântului Cristofor, publicată în 1896 la Berlin. Candidează cu succes pentru ocuparea unui post de preparator de limbă germană la un liceu din Iași și se stabilește în România. Învățând bine limba română, trece în 1900 examenul pentru profesorii din învățământul secundar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
2015). 19 Ioana Diaconescu, "Deținut politic sub trei dictaturi: Radu Gyr", în România Literară, nr. 50/2006, http://www.romlit.ro/deinut politic sub trei dictaturi radu gyr (accesat la 23 ianuarie 2015). 20 Membrii lotului au fost Constantin Atanasiu, Grigore Zamfiroiu, Nicolae Grozea, Alexandru Ionescu, Cristofor Dancu, Vasile Blănaru (Cezar Flamură), Gheorghe Ungureanu, Roman Uriciuc, Radu Demetrescu-Gyr. Cererile de grațiere în ANIC, Fond CC al PCR, Secția Administrativ-Politică, dosar 17/1959, ff. 1-42. 21 Scrisoare publicată în Guvernați și guvernanți..., pp. 217-218. 22 Ibidem, p. 219
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu o vie amintire ce mi-a rămas întipărită în memorie despre marea întâlnire cu lemnul de la București. Ajuns acasă în următoarele zile am început să mă pregătesc pentru o nouă expoziție, pregătind o scândură de tei, realizând icoana ‚Sf. Cristofor” , pentru a o trimite de urgență la București la Expoziția „Crăciunul și Anul Nou în creația populară contemporană”, ce urma să se deschidă pe 17 decembrie. Mai aveam câteva zile până la data limită în care se mai primeau lucrările. Odată cu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Studii și cercetări de geografie, t.XXXVIII. BARBU N. (1992), Vegetația și fauna Podișului Moldovei, Geografia României, IV, Ed.Acad.Rom., București. BARBU N. (1992), Solurile Podișului Moldovei, Geografia României, IV, Ed.Acad.Rom., București. BARBU N. (1992), Preliminarii la odiseea lui Cristofor Columb, An.Univ. "Ștefan cel Mare", Suceava. BARBU N. (1992), Columb și "Epoca Marilor Descoperiri Geografice", Terra, 1-2. BARBU N. (1992), Cristofor Columb și epoca sa, Cronica, Iași. BARBU N. (1993), Evoluția gândirii pedogeografice în România, St.și cerc.de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
N. (1992), Solurile Podișului Moldovei, Geografia României, IV, Ed.Acad.Rom., București. BARBU N. (1992), Preliminarii la odiseea lui Cristofor Columb, An.Univ. "Ștefan cel Mare", Suceava. BARBU N. (1992), Columb și "Epoca Marilor Descoperiri Geografice", Terra, 1-2. BARBU N. (1992), Cristofor Columb și epoca sa, Cronica, Iași. BARBU N. (1993), Evoluția gândirii pedogeografice în România, St.și cerc.de geogr., t.XL. BARBU N. (1993), Romanian pedogeography, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXXVIII, s.geogr., 1992-1993. BARBU N. (1994), Pedogeografia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de foi ("havane'") textile și confecții, încălțăminte, rafinarea petrolului, material feroviar, produse chimice etc.). De asemenea, este principalul centru cultural-științific: două academii, societăți științifice și institute de cercetări, universitate, muzee, biblioteci, teatre, cinematografe etc. Scurtă istorie A fost descoperită de Cristofor Columb la 28 octombrie 1492, în timpul primei sale călătorii spre Lumea Nouă. Cuba a fost ocupată în anii 1511-1512 de spanioli, care au exterminat populația amerindiană și au adus, în secolele XVI-XVIII, sclavi negri din Africa pe plantațiile de tutun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
devin întinse în Câmpia Guanacaste. Provincia Guanacaste este renumită pentru plajele sale, lanțul vulcanic impresionant, având un peisaj natural exotic de excepție. Porturi importante: Puntarenas, Golfito și Puerto Limo. Scurt istoric Costa Rica a fost descoperită la 18 septembrie 1502 de Cristofor Columb, care a debarcat pe litoralul estic al continentului american, iar litoralul dinspre Oceanul Pacific al țării a fost descoperit în anul 1522 de Gil Gonzales Davila. Colonizarea a început în anul 1560, teritoriul în cauză devenind parte a provinciei coloniale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cele două numere din C. n. se vor un frumos basm al „corăbierilor eterni”, iar aceștia sunt în majoritate poeți: Teofil Lianu, Mircea Streinul, Gheorghe Antonovici, Neculai Roșca, Tudor Ulmanu, Aurel Putneanu, George Nimigeanu, Victor Măgură, E. Ar. Zaharia și Cristofor Vitencu. Tot aici Mircea Streinul prezintă volumul Junimea literară, scos de Ion I. Nistor la Cernăuți. Mai pot fi consemnate două recenzii: la Camil Petrescu, Rapid Constantinopol - Bioram și la Mihail Sebastian, Femei, precum și o notă despre literatura lui Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286466_a_287795]
-
30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 7 PREFAȚĂ Descoperirea continentului american la 12 octombrie 1492 de către italianul genovez, navigator, Cristofor Columb, sub pavilion portughez, prin debarcarea pe insula Watling, astăzi San Salvador, a fost receptată ca un eveniment crucial În evoluția economică și socială a omenirii Întregi de pe planeta Pământ. Dar atunci, crezând că au ajuns În Indii, Columb și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
întâi l-am atașat corpului nostru sub formă de podoabe 437, tocmai pentru că am văzut că este indestructibil. Chiar fără a-i cunoaște alte folosințe, aurul a fost mai întâi podoaba și darul oferit zeilor. Când a ajuns în America, Cristofor Columb și ceilalți conchistadori au uimit populațiile băștinașe cu insistența lor de a căuta aur, cât mai mult aur. Băștinașii îl aveau la gât dar nu știau exact ce importanță îi acorda omul european în pragul epocii de destrămare a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
p. 35. 433 Ibidem, p. 37. 434 Vezi și Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 106. 435 Silviu Cerna, Economie monetară, Editura Universității de Vest din Timișoara, Timișoara, 2009, pp. 39-44. 436 Cristofor Columb spunea că aurul este cel mai bun lucru din lume. El poate "duce sufletele în rai". Vezi și Michel Beaud, Istoria capitalismului, Editura Cartier, București, 2001, p. 25. 437 Vezi și Nicolae Murgu, Mugur Isărescu, Aurul. Mit și realitate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
spre cinstea lor, toate forurile științifice cărora li s-au cerut informări referitoare la fostul pușcăriaș, înfierat ca "dușman al poporului", nu s-au sfiit să vâslească împotriva curentului (adevărat, și vremurile se mai schimbaseră). Filiala Academiei (sub semnătura lui Cristofor Simionescu) îl consideră "un om de știință de mare valoare", Universitatea, la fel ("om de știință în adevăratul înțeles al cuvântului"), Facultatea de Filologie (decan. G. Istrate) subscriind ("unul dintre cei mai valoroși specialiști"). Ba chiar și organele locale de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
l-a precedat pe Einstein cu cinci zile. Un document exhumat din arhive mult mai târziu, adnotat de mâna lui Hilbert, atestă paternitatea lui Einstein. Galileo a trebuit să se apere de imposturi. Cine a descoperit America, Amerigo Vespucci sau Cristofor Columb? Această simultaneitate a cercetării a făcut obiectul unui studiu magistral al lui Robert Merton 20, care arată că și cercetarea cea mai specializată avansează pe un front foarte larg. În istorie, adesea "ideea este în aer", iar competiția antrenează
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
lume, el a înființat Ordinul Terțiar. Mii de creștini s-au organizat în frății laice pentru a trăi Evanghelia în spiritul lui Cristos și exemplul lui Francisc, alăturându-se fraților misionari. Terțiari au fost în epocă personalități ca Dante, Giotto, Cristofor Columb, Sf. Elisabeta a Ungariei, Ferdinand al III-lea de Castilia, Ludovic al IX-lea din Franța, etc. Primul Capitol General a fost în 1217, când ordinul a fost împărțit în 12 Provincii madre (mame): cismontane, cu șase Provincii și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
data de 4 octombrie 1939 a fost înființat Ordinul al III-lea franciscan; „nu este o altă asociație mai bine organizată din punct de vedere religios ca Ordinul III franciscan, la care au aparținut cei mai celebri creștini, ca Dante, Cristofor Columb, numeroși papi, cardinali, episcopi și preoți evlavioși”. În articolul menționat, părintele dr. D. Niculăeș a explicat cum și pentru care scop a apărut „Foaia Apostolul” din 1941 „pentru un contact mai apropiat cu credincioșii, atât de răsfirați pe teritoriul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Traduceri: Sandu David, Nopți la paralela 32, Tel Aviv, 1978; ed. București, 1994, Dacă poezia mea..., postfață Dan Laurențiu, București, 1996. Repere bibliografice: Elena-Esther Tacciu, Evocări și portrete, „Viața noastră”, 1994, 3 iunie; Solo Har, Generația confruntărilor, București, 1997, 387-397; Cristofor, Țara Sfântă, I, 140-143; Aczél, Scriitori rom. Israel, 105-107. E.-E.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]
-
UNU În timp ce dormeam Înălțimile-Voastre, În calitatea dumneavoastră de creștini catolici și prinți care iubesc și propovăduiesc sfânta credință creștină, care se Împotrivesc cu Înverșunare dogmei lui Mahomed și a tuturor idolatrilor și ereticilor, ați hotărât să mă trimiteți pe mine, Cristofor Columb, În țările mai sus pomenite ale Indiilor, pentru a-i vedea pe cârmuitorii, oamenii și meleagurile de acolo, pentru a le cunoaște firea și pentru a găsi calea de a-i converti la sfânta noastră credință; mai mult, ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
la sfânta noastră credință; mai mult, ați dat poruncă să nu purced pe uscat către Răsărit, așa cum se obișnuiește, ci spre Apus, Într-o direcție spre care nu avem nici o dovadă că ar fi plecat cineva vreodată. (din jurnalul lui Cristofor Columb, În timpul călătoriei din 1492) Nimeni nu-mi mai dăduse astfel de instrucțiuni pe un teren de golf: „Să țintești ori spre Microsoft, ori spre IBM“. Stăteam la primul reper al Clubului de Golf KGA din centrul orașului Bangalore, În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Claremont, Colegiul Clark, Jim Clinton, Bill Clough, G. Wayne CNETNews.com CNN Cobden, Richard Coca-Cola, Corporația Cohen, Alan CollabNet colaborare; Încredere În; În educație; În inovație; program de planificare, anticipare și reaprovizionare colectivă (CPFR) Collapse (Diamond) Columbia Columbia, Universitatea Columb, Cristofor Încheierea contractelor comerciale politici comerciale; vezi și liber schimb Departamentul Statelor Unite pentru Comerț Biroului Negociatorului-șef al Statelor Unite pentru Comerț (USTR) Comisia pentru Valori și Obligațiuni (CVO) comodificare competențe de bază comunicare, capacități de comunism Manifestul Partidului Comunist (Marx și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Mircea Braga, „Scrisori către prieteni”, TR, 1978, 10; Mircea Braga, În sepia..., TR, 1984, 2; Ruxandra Cesereanu, „Amurgul furtunilor”, ST, 1984, 4; Mihail Iordache, Între Hermes și Ananke, CL, 1988, 11; Mircea Popa, Apartenența la timp, TR, 1989, 10; Ion Cristofor, Un citadin ironic, TR, 1992, 6; Ulici, Lit. rom., I, 285-286; Rachieru, Poeți Bucovina, 284-292; Cornel Munteanu, „Călător prin insomnii”, PSS, 1997, iunie; Victor Cubleșan, „Capriciile Săgetătorului”, ST, 1998, 7-8; Poantă, Dicț. poeți, 136-138; Petru Scutelnicu, „Hărțuire textuală sau A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
expresia mi se pare falsă. America este de fapt dovada europenizării lumii, începută în ziua când un negustor, curios și erudit, a reușit să-l convingă pe regele Spaniei că acolo, undeva în Vest, zace, la ândemână, aur, mult aur... Cristofor Columb a intuit corect că pentru Occident esențială este bogăția. Dar Vestul, în germană Abenland, în franceza veche couchant sau ponant, în românește apus și în ungurește nyugat, semnifică în aceste limbi și locul de declin, de îmbătrînire, de epuizare
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
puțin în cercurile din 119 Bucovina datorită în bună măsură, tot acestui prea generos cotidian. Nume ca Iulian Vesper (Toader C. Grossu), Traian Chelaru, E. Ar. Zaharia, Petru Iroaie, Traian Cantemir, frații Em. și M.Haivas, G. Stratoiu, Ion Roșca, Cristofor Vitencu etc. se poate zice, fără teamă de a greși, că au fost formați și prin contribuția Glasului Bucovinei. Așa că astăzi, ca și ieri, când prin 1933 Făt-Frumos închina prima lui pagină celor 4000 de numere ale aceluiași ziar, sub
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aducă „cultul frumosului în poezie și proză” Avea formatul: 23x32 cm. Semnau versurile: Traian Chelaru, Mircea Streinul, Teofil Liciu, Aspazia Munte, E. Ar. Zaharia, Ghedeon Coca. Mai colaborau: Neculai Roșca, N. Răpceanu, Gh. Antonovici, George Nemigean, Jean Pahonțu, Victor Margină, Cristofor Vitencu. * Cernăuți Medical, revistă lunară de medicină generală, apare în noiembrie 1934, redacția și administrația în Cernăuți, strada Alexandru cel Bun nr.5 a - director Dr. Tarjan B. Fondator al revistei, Medic General Docent Dr.Gheorghe Pârvulescu. În cuvânt înainte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Virgiliu Ioan Ionașcu, dar de la nr.4/1939 acesta nu mai figurează în calitatea respectivă. * Orizont, revistă condusă de dl. Octav Rusu a ajuns la al 5lea număr de realizări. Semnează domnii: Mircea Străinul, Octav Rusu, Al. Plăeșu, N. Roșca, Cristofor Vitencu, Mircea Grumichievici, Mircea Ropceanu, Victor Săhleanu, N. Tăutu, Radu Graur, Dragoș Vicol etc. Admirăm puterea de muncă a domnului Octav Rusu pe terenul literaturii bucovinene și-i transmitem cele mai sincere urări pentru izbânda idealurilor Orizontului.” (Din Muguri, nr.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]