55,283 matches
-
lipsa unei oarecare incisivități - autoarea trece cu vederea nereușitele și punctele slabe, e prea blândă. Toate acestea însă deranjează prea puțin. Una peste alta, Ultima epifanie este un eseu corect, exact, fără pretenția de a schimba radical opțiunile sau receptarea critică, un eseu a cărui autoare e conștientă ea însăși că propriul discurs critic nu se poate constitui în afara clișeelor, o introducere, așadar, întâi de toate, eficientă în poezia optzecistă basarabeană care s-a străduit (și încă o face) să-și
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
prea blândă. Toate acestea însă deranjează prea puțin. Una peste alta, Ultima epifanie este un eseu corect, exact, fără pretenția de a schimba radical opțiunile sau receptarea critică, un eseu a cărui autoare e conștientă ea însăși că propriul discurs critic nu se poate constitui în afara clișeelor, o introducere, așadar, întâi de toate, eficientă în poezia optzecistă basarabeană care s-a străduit (și încă o face) să-și găsească un drum cât mai comun cu cel al poeziei din România.
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
că onestitatea, verticalitatea și iubirea față de arta spectacolului nu ne-au părăsit, cu totul, ființele și sensibilitatea, și că mai există în preocupările noastre. Plecînd, așadar, de la premisa esențială că Festivalul a avut loc, să încercăm să aruncăm o privire critică, și nu numai, asupra fenomenului care ne-a ținut ancorați mai bine de-o săptămînă în fierbintea atmosferă teatrală. Și de cîte ori se apropie evenimentul, mă cuprinde, iarăși, dorul de doi dintre prietenii mei, plecați în plină și matură
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
mele pe aceste meleaguri atât de îndepărtate, dar atât de dragi ale României. - Cărțile dv., așa cum declarați cu prilejul vizitei făcute la București, circulă liber în toată lumea...! - Vă mulțumesc. - În sfârșit, aș dori să vă mai informez că un distins critic literar român, Nicolae Manolescu, a publicat un editorial în revista "România literară" care are ca subiect chiar ultimul dv. roman, Sărbătoarea Țapului, apărut acum în România. Vi-l vom trimite prin poștă. - Minunat. Sunt încântat de ceea ce îmi spuneți. Vă
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
întrebare, nu tocmai ingenuă, ba chiar provocatoare; cartea a doua a Aglaiei Veteranyi, ultima ei carte de fapt, cu un titlu destul de greu de tradus în limba română, care aproximativ ar suna: "Răsuflarea de pe ultimul raft", carte întîmpinată favorabil de critică și considerată demnă de un premiu, nu v-ar tenta să o traduceți, pentru că ați tălmăcit-o și pe prima, care a avut succes în România? Aglaia ținea mult la d-voastră... N. I.: Aglaia ținea foarte mult la mine și
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
ecouri în presa vremii. El a fost citit atunci mai ales de colegii de facultate și, abia după moartea scriitorului, grație reeditării romanelor în 1984, de către Monica Pillat, a ajuns să fie cunoscut de public și să stârnească astfel reacții critice. Nici cel de-al doilea roman, Tinerețe ciudată, nu va avea o soartă mai bună în epocă. Apărut și el într-un moment nefavorabil, în plin război, la sfârșitul anului 1943, într-un tiraj redus și la o editură fără
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
celui din urmă roman al său, încheiat în 1948, va fi confiscat în momentul arestării de către Securitate și, astfel, pierdut pentru totdeauna.) Există, după știința noastră, o singură cronică dedicată romanului Moartea cotidiană în presa vremii, cea menționată la bibliografia critică consacrată operei lui Dinu Pillat în volumul amintit mai devreme 2 și în studiul monografic al subsemnatei, Dinu Pillat - Un destin împlinit (București, DU Style, 2000). Această unică semnalare a romanului aparține lui N. Papatanasiu și a apărut în nr.
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
Nu ar fi fost o simplă datorie a unui ziar-organ al Partidului Național Liberal - ce ar fi trebuit plătită unei mlădițe aparținând unei vechi și renumite familii liberale. Toate articolele semnate de N. Papatanasiu denotă echilibru, pertinență și un spirit critic uneori chiar ascuțit ș...ț" în următoarele două-trei numere ale Drapelului nu am găsit, așa cum ne-am fi așteptat, o erată cu scuzele de rigoare pentru accidentul tipografic și, eventual, cronica trunchiată publicată integral de această dată, motiv pentru care
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
trecînd de la atitudini deschise, democratice la "închideri" de felul D.R. Popescu, la o nouă lectură. Dar nu cerea dl Grigurcu tocmai astfel de noi lecturi? I se pare dlui Laszlo Alexandru că noile lecturi din R.L. sînt lipsite de spirit critic? Tipul acesta de interdicție - nu scriem despre cutare, fiindcă... - nu e sănătos. Scriem despre oricine. Totul este cum scriem. În ce-l privește pe dl Grigurcu, colaboratorul nostru permanent, d-sa se abține demn să aibă vreo opinie. Spre deosebire de colegii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
toleranță și accesul la cunoașterea aproapelui prin familiarizarea cu literatura și, în general, cultura acestuia. Inevitabil, rezultatul unei asemenea anchete nu poate fi decît unul corect politic, în care se deplînge lipsa traducerilor reciproce și a sintezelor - de istorie, literatură, critică, și se speră în ameliorarea situației, ceea nu înseamnă totuși că răspunsurile celor intervievați sînt mai puțin, să spunem, nuanțate: dacă scriitorii români se manifestă cu detașarea celui aparținînd unei culturi majoritare, cu o identitate conturată și relativ sedimentată, cei
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
Tartaria, a lui Robert Kaplan, unul dintre protagoniștii întîlnirii cu Konrád György e deja un "personaj" cunoscut - bătrînul ziarist Fischer, originalul Vergiliu ale cărui sfaturi l-au condus pe Kaplan spre Infernul Balcanilor), fragmente din scrieri ale acestora și analize critice a unor cărți precum Verbele auxiliare ale inimii, Constructorul de orașe, Vizitatorul și Cartea memoriilor. Puțin convingător pare a fi eseul lui Florin Doboș, dedicat Vizitatorului lui Konrád, citit dintr-o perspectivă teologică nu întru totul valabilă. Foarte generos este
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
Nicolae Manolescu E bine, din cînd în cînd, să aruncăm o privire și în, cum se spune cu o expresie tradițională, ograda altora. Am răsfoit zilele trecute o culegere de articole a unui profesor și critic literar francez, apărută anul acesta. Numele nu-mi era cunoscut: Pierre Jourde. Titlul culegerii: La Littérature sans estomac. Adică, lipsită de îndrăzneală. Articolele se referă la cîteva zeci de cărți (în majoritatea lor romane) care au cunoscut un succes de
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
se pot Întrepătrunde două galaxii/a căror pulbere cosmică/rătăcește În sensuri opuse!” Fiecare poate găsi un alt sens al cuvintelor, și anume: sensul lui... și dacă cititorul - că e un simplu om, că e pasionat de versuri, că e critic - vine din spate cu un anume bagaj de cunoștințe... desigur că va percepe poemele mele În mod diferit... Mă Înșel? Stai să-ți povestesc ceva: Eram la Editura Univers, terminasem o carte, plecase cartea, desigur, deja la tipar și eram
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
operație mai mult ori mai puțin neavenită în elaborarea tabloului diacronic al literaturii. Se manifestă o mișcare de idealizare, de ștergere pios-falsificatoare a unor asperități sau, cum ar spune Eminescu, se toarnă "apă de trandafir" în cerneala acidă a judecăților critice neconcesive. Oare o asemenea mentalitate e utilă istoriei literare? Oare folosește ea conștiinței estetice pe care se cuvine s-o transmitem mai departe? Nu credem că e bine să trecem cu vederea mărturiile "neconvenabile" de genul celor livrate de Traian
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
de genul celor livrate de Traian Chelariu, care ne obligă a privi realitățile în față, care ne împiedică a ne lăsa manipulați de aparențele "reparatorii" ale unui nou discurs convențional, cu iz apologetic, ce pare a cîștiga teren. Neîndoios, filtrul critic se cade a funcționa în toate circumstanțele. Nu ne-am putea opri la expresiile umoral-triviale ale unor conflicte de moment, cu caracter intestin: "Camilar l-a numit păduche și curvă mincinoasă pe Beniuc și l-a comparat cu A. Toma
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
anii studenției a fost redactor și secretar de redacție la revista Echinox. Colaborările numeroase la cunoscute periodice literare din spațiul cultural ardelenesc atrag atenția asupra Ioanei Cistelecan și promit o carte de debut scrisă cu suficientă îndemînare, cu un stil critic exersat ceva vreme în presa culturală. Tema asupra căreia se oprește în prima ei carte e interesantă, de o actualitate acută, ciudat de ocolită într-o cultură preocupată de recuperarea critică și documentară a unei perioade prea repede înțeleasă ca
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
de debut scrisă cu suficientă îndemînare, cu un stil critic exersat ceva vreme în presa culturală. Tema asupra căreia se oprește în prima ei carte e interesantă, de o actualitate acută, ciudat de ocolită într-o cultură preocupată de recuperarea critică și documentară a unei perioade prea repede înțeleasă ca pată albă în istoria literară românească. Demersul critic, destul de cuminte, are unele reușite. Găsesc totuși ciudată absența din studiu a unei definiții propriu-zise a poeziei carcerale, sau a unui capitol care
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
asupra căreia se oprește în prima ei carte e interesantă, de o actualitate acută, ciudat de ocolită într-o cultură preocupată de recuperarea critică și documentară a unei perioade prea repede înțeleasă ca pată albă în istoria literară românească. Demersul critic, destul de cuminte, are unele reușite. Găsesc totuși ciudată absența din studiu a unei definiții propriu-zise a poeziei carcerale, sau a unui capitol care să schițeze, oricît de vag, limitele și deschiderile teoretice pe care problema studiată le implică. Ce e
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
au scris poezie carcerală. Definiția unui asemenea eventual gen poetic nu poate fi decît una care ține seama de contextul elaborării poeziei, de felul în care acesta se regăsește în poezie. Contextul e esențial și, într-o logică a analizelor critice de acest fel, calitatea de document a textului poetic ar trebui să treacă prim-plan, într-un discurs oarecum indiferent la ideea de valoarea literară, atent în schimb la ce se întîmplă cu literatura, de orice calitate ar fi ea
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
literaturii și a vieții ? Sigur, există în cartea Ioanei Cistelecan și nume cunoscute ca Nichifor Cranic sau Radu Gyr, dar și pe aceștia istoria literară îi reține pornind de la alte criterii decît cele valoric-estetice. Demersul Ioanei Cistelecan ezită între abordarea critică de tip monografic și cea interesată de interpretarea de text. Frumos scrise sînt primele pagini ale cărții, un scurt capitol despre poezie și rugăciune, o încercare de a privi poezia carcerală prin intermediul unei grile interpretative ce se sprijină pe conceptul
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
Roxana Racaru Deși problema visului în literatură reprezintă un subiect foarte generos și față de care literatura română a manifestat un interes marcat, cel puțin în secolul care tocmai s-a încheiat, acesta nu a generat la noi și o analiză critică pe măsură. De aceea semnalăm ediția a doua a studiului lui Ovidiu Moceanu, Visul și literatura (prima ediție în 1999), lucrare de literatură comparată cuprinzînd și analize dedicate fenomenului românesc. Autorul continuă aici interesul pentru fenomenul oniric din Visul și
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
de proză: i-am zis ironică și aluzivă pentru că, încă din titlul volumului de proze scurte semnate de Vasile Gogea semnalele citatului și jocul de oglinzi sunt evidente. Practica intertextului, veche, și acest cuvânt a ajuns să desemneze un clișeu critic. Ideea e să apară la câte cineva vreun sâmbure coagulat de substanță, astfel încât citarea să nu trădeze fișele, epicul să nu moară în virtual. Ei bine, la Vasile Gogea, sursele sunt destul de ușor identificabile: la Vasile Gogea sursele sunt destul de
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
Cornelia Ștefănescu În atenția cronicii de față stă ediția critică Opere, coordonată de cunoscătorul operei lui G. Călinescu și autor al interpretării sale monografice, Ion Bălu. Mai precis, primele patru volume din romanele călinesciene, cum s-au conturat în ansamblul ediției: Cartea nunții și Enigma Otiliei, cu ani de apariție
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
de apariție 1993 și, respectiv, 1998, și Bietul Ioanide, două volume, în 2001, în așteptare fiind romanul Scrinul negru. Și, ca să-mi continui logica expunerii, cum se împlinesc în vastitatea întreprinderii științifice a ediției, profilurile acestor patru volume, sub examenul critic și experiența de cercetător științific modelator ale lui Nicolae Mecu, exercitată din perspectiva lucid asumată a editorului. Poate surprinde cuprinderea laolaltă a titlurilor anunțate mai sus când, în ordinea strictă a informației și a publicării, ar fi urmat Bietul Ioanide
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
se resimtă de pe urma vreunei îndreptări. Fără să complice ori să șteargă, atent însă la orice nuanță, mai cu seamă a variantelor, Nicolae Mecu, în virtutea scrierii cronicarilor, înregistrează măsura timpurilor și nu pierde nimic din voia lor. De aceea, esența comentariului critic rezidă în drama raportului dintre autor și imixtiunea cenzurii în toată creația acestuia. Între nevoia autorului de a-și apăra libertatea interioară la care, atunci când renunță, o face din nevoia de a-și ocoli esența scrisului de depersonalziare, conștient că
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]