464 matches
-
Suflecat, inițial, la mîneci, s-a crezut în stare a-i face concurență celui de sus, numai că, mde, nu a luat în calcul ceea ce cu adevărat îl face mare pe cel de sus: consecvența. De unde și istoria românului, una croită oricum cu cele mai bune intenții și chiar cu oarecare harnică înverșunare, dar periodic marcată de "lasă-mă să te las", "las' că și mîine-i o zi" sau "las' că nu dau turcii". Ziua de-a doua zi aducîndu-i, într-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fire simple 9) | | | |acoperită cu folie de poliester |sau | | | |aluminizat |Fabricare din țesătura neacoperita cu | | | | |condiția că valoarea totală a | | | | |țesăturilor neîmbrăcate folosite să nu | | | | |depășească 40% din prețul de uzina al | | | | |produsului 9) | | | |- Inserții pentru gulere și manșete, |Fabricare: | | | |croite |- din materiale de la orice poziție, cu | | | | |excepția celei la care se încadrează | | | | |produsul și | | | | |- la care valoarea tuturor materialelor | | | | |folosite nu trebuie să depășească 40% | | | | |din prețul de uzina al produsului | | | |- Altele |Fabricare din fire9) | | +---------+--------------------------------------+----------------------------------------+----------------------------+ | ex |Alte articole textile confecționate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153055_a_154384]
-
fire simple 9) | | | |acoperită cu folie de poliester |sau | | | |aluminizat |Fabricare din țesătura neacoperita cu | | | | |condiția că valoarea totală a | | | | |țesăturilor neîmbrăcate folosite să nu | | | | |depășească 40% din prețul de uzina al | | | | |produsului 9) | | | |- Inserții pentru gulere și manșete, |Fabricare: | | | |croite |- din materiale de la orice poziție, cu | | | | |excepția celei la care se încadrează | | | | |produsul și | | | | |- la care valoarea tuturor materialelor | | | | |folosite nu trebuie să depășească 40% | | | | |din prețul de uzina al produsului | | | |- Altele |Fabricare din fire9) | | +---------+--------------------------------------+----------------------------------------+----------------------------+ | ex |Alte articole textile confecționate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]
-
fabricarea țesăturilor de tipul celor utilizate la mașinile de fabricare a hârtiei. *9) Vezi notă introductiva 6. *10) Vezi Notă Introductiva 6 pentru articolele de bonetarie neelastice, necauciucate, obținute prin coasere sau asamblare de părți de stofă tricotate sau croșetate (croite sau tricotate direct în forme). *11) SEMII - Institutul de Echipamente Semiconductoare și Materiale (Semiconductor Equipment and Materials Institute Incorporated). *12) Această regulă se aplică până la data de 31 decembrie 2005. Anexă III LA PROTOCOLUL 3 Certificat de circulație a mărfurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153286_a_154615]
-
formale exercitate de logos-ul de-naturat și trecut în logică, activ, cum observăm deja, în "ființa" jocului și în cea a jucătorului supuși reglementărilor logos-ului formal. La astfel de întrebări nu poate răspunde hermeneutica filosofică, așa cum este ea acum croită, acceptând chiar și "universalitatea" ei, dacă rămâne solidară cu actul suspendării despre care tocmai a fost vorba. De aceea este necesară o hermeneutică radicală 4, care să pună sub interogație "jocul" public la care participăm, adică regulile raportării la tradiție
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de referință, ontologic în esență, epistemic în privință funcțională. Aplicațiile celui dintâi vizează corectitudinea unor operații ale conștiinței cunoscătoare; operațiile sau demersurile corecte ale acesteia respectă anumite reguli. Ideea de regulă este semnificativă pentru viitoarea reconstrucție formală a logos-ului croită și, în bună măsură, realizată de Aristotel. Corectitudinea condiționează dobândirea adevărului; ceea ce înseamnă că adevărul nu-și mai prescrie sieși reguli, nu mai este autonom, așa cum se întâmpla la eleați, pe baza identității lui cu ființa, ci el apare întotdeauna
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de a gândi un "obiect" în sensul adevărului, în sensul cunoașterii; aceasta înseamnă că o cale anumită a formalizării logos-ului a fost deschisă și prin aceste reflecții ale lui Platon. De fapt, ele îmbogățesc ipostaza formală a logos-ului croită de Socrate, fără a se fi ajuns la o constrângere formală a logos-ului care să-l scoată pe acesta din propria ființă, aruncându-l ne-ființei (sale), cum se va întâmpla odată instituită dictatura judicativului. Și la Socrate și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
198 Locuințele lor erau un fel de paravane Împotriva vântului, confecționate din crengi Împletite sau din scoarță de copac, specifică vânătorilor nomazi. În general nu purtau haine, numai În regiunile sudice unde iernile erau mai aspre foloseau piei de animale croite grosolan. Hrana o frigeau la foc sau o coceau În cenușa fierbinte (B. Danielsson, op. cit., p. 68-69). 91 formă de economie din istoria omenirii, felul lor de trai nu-i așează totuși nicidecum la Începutul Începuturilor culturii 199. Ca arme
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
op. cit., 1995, pp. 113-114. 441 Ibid., p. 127. 442 Gaston Deferre rezuma descentralizarea prin formula "puterii acordate aleșilor". 443 Vezi Jean-Loup Englander, primar în Saint-Michel-sur-Orge, consilier general în Essonne, "Démocratie communale: le danger n'est peut-être pas où l'on croit", M mensuel, marxisme, mouvement, nr. 48, septembrie 1991. 444 É. Campagnac, op. cit., 1992, p. 69. 5 Vezi Dominique Lorrain, "La grande entreprise urbaine et l'action publique", Sociologie du travail, XXVII, 2/1995. 6 Ibid., p. 209. 445 Citat de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ideal, descrierea dușurilor morții într-un lagăr de concentrare: La acest punct al povestirii aș vrea să-mi exprim o oarecare obiecție, ori rezervă. În cameră pacienții se îmbracă în final cu haine care, deși nu tocmai curate, sunt corect croite. Gărzile au obiceiul de a atinge femeile. Uneori evident ca să le ofere o bijuterie, un inel, ceva mic de valoare. Alteori fără vreun scop anume. Cu intenții bune, sunt sigur. Gestul are o năvălnicie nemțească: flămând, cu ochii arzând. Le
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
comitet de planificare internațională prezidat de Însuși Spaak, care avea misiunea de a elabora recomandări ferme pentru o economie europeană mai bine integrată - o „piață comună”. Dar În noiembrie 1955 britanicii se retrăseseră deja, alarmați de perspectiva unei Europe prefederale, croită exact pe tiparul de care se temuseră dintotdeauna. Spre deosebire de britanici, francezii au decis să riște. Când Comitetul Spaak a revenit În martie 1956 cu o recomandare formală În favoarea unei Piețe Comune, Parisul i s-a raliat. Observatorii britanici au rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să descopere minijupele și părul lung, predecesoarea ei - generația născută În timpul războiului, nu imediat după el - și-a afirmat prezența printr-un cult al bandelor. Îmbrăcați În haine Închise la culoare, mulate - uneori din piele, alteori din piele Întoarsă, Întotdeauna croite strâmt și cumva amenințătoare -, așa-zișii blousons noirs (Franța), Halbstarker (Germania și Austria), skinknuttar (Suedia) și londonezii teddy boys afișau o atitudine cinică, indiferentă, un amestec de Marlon Brando (În The Wild One șSălbaticulț) și James Dean (În Rebel Without
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Însă acoperămintele nu au dispărut complet. Într-o a doua fază, ce reflecta și evoluția gustului muzical, hainele În culori țipătoare (culori elementare moștenite de la sfârșitul anilor ’50) au fost Înlocuite de articole mai „serioase”. Hainele pentru tineri erau acum croite și promovate cu un ochi la inspirația „radicală” și „proletară”: blugi, cămăși cadrilate, dar și bocanci, jachete de culoare Închisă și șepci de piele à la Lenin (sau variante de fetru, amintind de „șepcile Kossuth” purtate de revoluționarii maghiari În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Satul minunilor/ Le village des merveilles) (Miclău, 1978 : 413). La merveille, le miracle Surtout dans leș recueils de jeunesse, le poète est émerveillé par la lumière et la beauté de la vie. Dans leș poèmes de maturité, le moi poétique ne croit plus aux miracles : " [...] am cântat cu pescarii [...]/visând corăbii încărcate/de un miracol străin. " " [...] j'ai chanté avec leș pêcheurs [...]/rêvant des navires chargés/de miracle étranger. " (Tristețe metafizica/Tristesse métaphysique) (Miclău, 1978 : 353) ; " [...] oh, nicio minune nu se-mplinește
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]