675 matches
-
Didactică și Pedagogică, R. A., București. Crișan, Al., 2002, "Reforma curriculară: date și fapte pentru un istoric al problemei", în Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu, Editura Polirom, Iași. Crozier, M., 1964, Le Phénomène bureaucratique, Points-Seuil, Paris. Cucoș, C-tin., 1996, Pedagogie, Editura Polirom, Iași. Dafinoiu, I., 1996, "Mecanisme și strategii ale persuasiunii", în A. Neculau, Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iași. Dahrendorf, R., 1996, Conflictul social modern. Eseu despre politica libertății, Editura Humanitas, București. Deaux, K.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
-n șale Și-o așează pe măsele; Și-i mai trage una-n splină Și-o așează pe făină! Clopoței și zurgălăi Strigați ceală, măi flăcăi! Și-a trimis o găină Să vadă, curge făină? Și-a trimis și un cucoș Să vadă mai este în coș? Nu curgea făină, Curgea aur și mărgăritar În curțile dumneavoastră, boieri mari. Zurgălăi și clopoței Ceală roată, măi flăcăi! Un colac mare rotat Pe roate mari măsurat De șapte merțe și-un mertic. Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și puși în situația de a colabora în diferite împrejurări cu cei către care își exercită ura și violența. - să asigure deschiderea grupului spre exterior și să favorizeze o atitudine cu membri altor grupuri, mai apropiați sau mai îndepărtați (C. Cucoș, 2000, p. 203). În concluzie se poate spune că formarea autonomiei elevului din perspectivă interculturală se face prin educația pentru respectul celuilalt. Autonomia înseamnă a gândi și a acționa prin sine însuși, ținând cont permanent de existența celorlalți. Numai prin
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
acestuia (în măsura în care este perceput ca adevărat și plauzibil). repetarea argumentelor slabe duce la neutralizarea efectului persuasiv, iar repetarea celor puternice crește impactul persuasiunii (S. Marcus, 1999, p. 99). Referindu-se la aceeași problemă a efectului persuasiv al mesajului didactic, C. Cucoș (1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea este cea mai veche și cea mai puțin bănuită formă de realizare a educației“ (C.N. Bower apud C.
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea este cea mai veche și cea mai puțin bănuită formă de realizare a educației“ (C.N. Bower apud C. Cucoș, 1999, p. 210). Îndoctrinarea este un admirabil instrument pentru cei care știu dinainte ce scopuri au de atins și ține de intenționalitatea celui care apelează la ea. A îndoctrina înseamnă a face ceea ce nu se spune, „a ține o lecție
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
scopuri au de atins și ține de intenționalitatea celui care apelează la ea. A îndoctrina înseamnă a face ceea ce nu se spune, „a ține o lecție cuiva pentru a-l câștiga de partea unui punct de vedere“ (Robert apud C. Cucoș, 1999, p. 217). Subiectul asupra căruia se exercită acțiunea (elevul, în cazul nostru) nu trebuie să fie conștient de activitatea care-l are drept țintă. O. Reboul (apud C. Cucoș, 1999. p. 214 - 217) evocă cele mai des întâlnite ipostaze
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
câștiga de partea unui punct de vedere“ (Robert apud C. Cucoș, 1999, p. 217). Subiectul asupra căruia se exercită acțiunea (elevul, în cazul nostru) nu trebuie să fie conștient de activitatea care-l are drept țintă. O. Reboul (apud C. Cucoș, 1999. p. 214 - 217) evocă cele mai des întâlnite ipostaze ale îndoctrinării în învățământ din care le preluăm pe cele mei semnificative studiului nostru. 1. A preda o doctrină dăunătoare. Se face diferența între a preda o doctrină dăunătoare și
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
al societății, al poporului, al culturii, al adevărului și exercită o putere pe care o consideră legitimă. Pentru ca fiecare profesor să se poată testa în ce măsură îndoctrinează sau nu și implicit dacă el contribuie sau nu la construirea autonomiei elevului, C. Cucoș propune un set de întrebări: „- Oare îndoctrinez când caut să conving pe cineva de propria mea opinie? Nu, atât timp cât nu mă servesc de autoritatea mea de profesor în încercarea de a-i convinge pe alții de ceea ce gândesc eu. - Îndoctrinez
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
dacă ar fi intenționată nu ar mai avea nici un efect. - Care este cadrul cel mai prielnic pentru îndoctrinare? Învățământul. dacă acesta esteînsoțit și de puțină religie, predată defectuos, sau de alte tipuri de ideologii, șansa este și mai mare“ (C. Cucoș, 1999, p. 218) În sfera socialului, în general, și în cea a educației, în special, persuasiunea poate fi benefică sau malefică. aspectul benefic se materializează atunci când (emițătorul) profesorul îndeplinește competent rolul de consilier tehnic și afectiv, de persoană cu experiență
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
-n șale Și-o așează pe măsele; Și-i mai trage una-n splină Și-o așează pe făină! Clopoței și zurgălăi Strigați ceală, măi flăcăi! Și-a trimis o găină Să vadă, curge făină? Și-a trimis și un cucoș Să vadă mai este în coș? Nu curgea făină, Curgea aur și mărgăritar În curțile dumneavoastră, boieri mari. Zurgălăi și clopoței Ceală roată, măi flăcăi! Un colac mare rotat Pe roate mari măsurat De șapte merțe și-un mertic. Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ajung la viziune deplină, la fanteziile mature la care au renunțat, din disperare, pentru că li se păreau prea refractare, la dureroasele modificări ale cuvintelor [s.n.], la rotile și pinioanele necesare pentru schimbarea decorului, scările și capcanele pentru demoni, penele de cucoș, vopseaua roșie și petele negre, care, în nouăzeci și nouă, din o sută de cazuri, sunt instrumentele histrio-lui literar 14. Susține, cu tărie, ca "accidentul, ori intuiția, nu justifică nici un moment din compoziția lui [a poemului "Corbul"]"15, ceea ce este
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
lor funcționale prin modul de concentrare și prezentare a informațiilor. Mijloacele de învățământ aflate în dotarea școlilor și care servesc la lecțiile de chimie există într-o gamă largă și acoperă practic toate lucrările și activitățile prevăzute în programă. Constatatin Cucoș grupează, într-o lucrare recentă , mijloacele de învățământ în două mari categorii: * cele care cuprind mesaj didactic * cele care facilitează transmiterea mesajului didactic (în fapt aparatele tehnice) Referindu-se la prima categorie, același autor le clasifică astfel: * obiecte naturale, originale
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
temperei, ingenios asociată cu consistența guașei, contribuie în mare măsură la sugerarea unor frumuseți variate aparținând "Bărăganului" sau "Obcinelor". Filipciuc Ion evocator al plaiurilor natale (6.III.1942), Costișa, com. Frătăuții Noi, jud. Suceava, scriitor. Părinții: Serafim și Domnica (n. Cucoș). Urmează Școala Medie la Rădăuți (1956 1959) și Suceava (Liceul "Ștefan cel Mare", absolva in 1961; Institutul Pedagogic de 3 ani (abs.1966) și Facultate de Filologie de la universitatea "Al.I.Cuza" din Iași (abs. 1970). Doctoratul cu teza: "Constante
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
două studii despre Artă), din Casanova, din contemporanul Bertrand Russel dar și din Biblie. Se adaugă acestora în special judecăți de sorginte folclorică; reclamă atenție zeci de reflecții personale, într-o polifonie sugestivă: "Caută alinare între mulțimile moarte de sub pământ"; Cucoșii cântă noaptea pentru cei de sub pământ"; "Prostia-i mai impunătoare decât inteligența și mai aproape de eternitate"; "Minunile sunt niște zâne, menite să devie femei îndată ce le-am cunoscut"; " Unii oameni riscă trăind prea mult. Trebuie să dispară după toate regulile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cap: Îhî! Prț! n-a muritî! A vinită degeaba! Vântul era așa de puternic, încât puteai să te sprijini cu spatele în el. Se străduiau și se grăbeau ca să îndeplinească destinul. Se grăbeau cât puteau ca s-ajungă ceasul morții. Cucoșii cântă noaptea pentru cei de subt pământ (Hanul-Ancuței). Vitruit. Cântăreț bisericesc nebărbierit, răcnește mișcându-și țepii de pe față. El crede că cântă. În valea Timocului, Românii au atâta de suferit în viață de la Sârbi, încât e obiceiu la morți să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
țiganii, uscați și slabi. Ivanciuc cojocarul, bătrân, nalt uscat și mistic. Popa Ionescu ciubotă, cu fete și băieți buni. Moș-Pilescu "Omul care-a prăpădit procesul cu boii" o vorbă al cărei înțeles în general lumea nu-l cunoștea. hirurg = ciuruc Cucoșul bătu din aripi între mine și lună cu mare vuiet și spaimă. am furat o țâră de somn. Tăcerea pune dușmănie între oameni în tren, la drumuri lungi. Vorba dizolvă ostilitatea. Keyserling: Statul ideal nu constă într-o cuminte neutralizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tot anul îi merge bine. Amintiri despre călătorie în valea Prahovei, pe Omul și Caraiman, Colții Babei și Peștera Ialomicioarei: contrast între o țară cu natură primitivă și oameni primitivi și țara pe care mergem s-o vedem. Cheile Bicazului Cucoși pe munte Rânduială și artificiu, acolo; însă peisagiu trist, aer umed, oameni reci. Țară cu sistem vascular dezvoltat într-un fel de mimetism, și oamenii sunt la fel. Parcă le-ar curge prin vine apa acelor lacuri. Individualism și egoism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de copii și neamuri. Trăia cu toți ai lui, într-o căsuță alcătuită dintr-o singură încăpere. În jur, nici ogradă nici șură. Ținea dinaintea ușii trei ființe ca vai de ele, singura avere; o vacă, o capră ș-un cucoș. Dar așa-i venea de greu, simțea o strâmtoare așa de mare, încât, cum e obiceiul, se hotărî să se ducă la rabin să ceară sfat în nevoie. Se duce la rabin. Am venit, învățătorule, zice, să mă înveți ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de țâță aninați în grindă... Îți spun drept, țadic, că am o soartă mai rea decât aceea care se cuvine unui goi necredincios ptiu! ptiu! să fie blastamat! și mai bine decât mine trăiesc subt păreți afară, capra, vaca și cucoșul! Ce? ai o capră, o vacă ș-un cucoș? Am, țadic. Să vedem, zice învățatul. Deschide tora, stă și se gândește. Și la urmă dă sfat. Ascultă, omule, întoarce-te de unde ai venit. Zici că ai afară o vacă, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că am o soartă mai rea decât aceea care se cuvine unui goi necredincios ptiu! ptiu! să fie blastamat! și mai bine decât mine trăiesc subt păreți afară, capra, vaca și cucoșul! Ce? ai o capră, o vacă ș-un cucoș? Am, țadic. Să vedem, zice învățatul. Deschide tora, stă și se gândește. Și la urmă dă sfat. Ascultă, omule, întoarce-te de unde ai venit. Zici că ai afară o vacă, o capră ș-un cucoș? Am, țadic. Bine, du-te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
capră, o vacă ș-un cucoș? Am, țadic. Să vedem, zice învățatul. Deschide tora, stă și se gândește. Și la urmă dă sfat. Ascultă, omule, întoarce-te de unde ai venit. Zici că ai afară o vacă, o capră ș-un cucoș? Am, țadic. Bine, du-te și vâră cucoșul în casă cu voi. Pe urmă să vii să-mi spui dacă simțești că-i mai bine. Am înțeles, învățătorule. Așa am să fac. Se duce omul acasă și face așa. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Să vedem, zice învățatul. Deschide tora, stă și se gândește. Și la urmă dă sfat. Ascultă, omule, întoarce-te de unde ai venit. Zici că ai afară o vacă, o capră ș-un cucoș? Am, țadic. Bine, du-te și vâră cucoșul în casă cu voi. Pe urmă să vii să-mi spui dacă simțești că-i mai bine. Am înțeles, învățătorule. Așa am să fac. Se duce omul acasă și face așa. A doua zi se înfățișează iar. Ei? ai vârât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în casă cu voi. Pe urmă să vii să-mi spui dacă simțești că-i mai bine. Am înțeles, învățătorule. Așa am să fac. Se duce omul acasă și face așa. A doua zi se înfățișează iar. Ei? ai vârât cucoșul în casă? Am vârât. Și cum vă simțiți? Rău. Așa? Atunci să duci și capra în casă. Și să vii să-mi dai de știre cum merge. Hm! Bine. Am să viu. Năcăjitul urmează porunca țadicului. Pe urmă, după douăzeci și patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Rău, țadic, foarte rău! Vai de capul nostru. Mai rău nici nu se poate. Așa să trăiască dușmanii! Cum se poate? Atunci nu rămâne decât să te întorci cu mare grabă acasă să vâri și vaca după capră și după cucoș. Bine, am să vâr. Ș-am să viu să dau samă. Când se întoarce Ovreiul a treia oară începu să se bată cu pumnii în cap și în piept. Se văia cu glas înalt și lăcrimat: Cu ce-am greșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
stă cu un deget la tâmplă și cugetă. Pe urmă zice: Știi ce, omule? Dumnezeu ne-a lumina mai bine dacă așa va fi voia lui. Până atunci, eu te sfătuiesc să mai încerci ceva. Du-te acasă și scoate cucoșul afară. Așa am să fac. Și să viu să spun? Să vii să-mi spui. A trecut ziua. Iată că se întoarce Nuhăm la rabin. Cum merge? Ceva mai bine, rabi. Dacă văd că-i mai bine, pot să spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]