3,741 matches
-
la vitrina imaculată dincolo de care, pe un panou mare de circa trei metri, se înfățișa o fotografie veche, alb-negru, cu două chipuri extreme de cunoscute. Inima începu să-i bată cu putere, reînviind brusc din starea letargică în care se cufundase. Nu-i venea să creadă. În fața ochilor era chiar fotografia părinților lui, mare cât un afiș, iar deasupra stătea scris: “Expozitie de artă fotografică - Henri Miller”. - Incredibil! Aceștia sunt chiar părinții mei..., murmură emoționat. Păși cu încredere în sala mare
FOTOGRAFIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fotografia_cristea_aurora_1389118953.html [Corola-blog/BlogPost/363659_a_364988]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > DIALOG Autor: Camelia Petcu Publicat în: Ediția nr. 1899 din 13 martie 2016 Toate Articolele Autorului DIALOG În ochii tăi lumina e totdeauna caldă... Și sufletu-mi cufundă privirea, ca o nadă, În apa cea adâncă a sufletului tău... În clipa de tăcere ce am lăsat să cadă, E-o dulce veșnicie din care va să vadă, Speranța noastră, calea către noi... Cu pacea în gene, ca ramuri
DIALOG de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1457879956.html [Corola-blog/BlogPost/368208_a_369537]
-
Și, zvârrr, apoi, în sus cu el, De-ajunge-n slava cerului, / Pierind din ochii omului. Atât de sus s-a înălțat, / Încât trei zile-au aștepta Să se întoarcă înapoi - / Să cadă pe pământ - cei doi. Când a căzut, s-a cufundat / Atât de-adânc, de-au tremurat Toate-ale lumii temelii. / Ei, ei, Dănilă! Să te ții! Dracul îi zise mândru tare: / „E rândul tău la aruncare!” „L-arunc eu, nu te-ngrijora, / Dar să-l aduci unde era Mai înainte!” - a
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
câteva din modurile în care soția lui l-a ajutat să devină un om mai bun și cu înaltă pregătire. Când erau tineri, aveau probleme financiare. Intr-o seară, când s-a întors acasă, a observat că întreaga casă era cufundată în întuneric. Când a deschis ușa, a descoperit faptul că Ely, soția lui pregătise o cină la lumina lumânărilor pentru ei doi. El s-a gândit că era o idee foarte bună, așa că a mers la baie ca să se spele
NUMAI DRAGOSTEA NU ESTE DE AJUNS II de IONEL CADAR în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Numai_dragostea_nu_este_de_ajuns_ii_ionel_cadar_1357988725.html [Corola-blog/BlogPost/342420_a_343749]
-
Și atunci, revine o lume a visării, în care imagini străvechi, dătătoare de putere și de speranță iau formă de cuvinte. Sunt cuvintele Virginiei Wolf, în „Valurile”: „Aș fi pierit ca umbra peste pajiști, îndată m-aș topi, m-aș cufunda în beznă și m-aș istovi ca ea, în locul unde se întâlnește cu pădurea, de nu mi-aș sili creierul să înalțe alcătuiri îndărătul frunții mele; îmi impun să definesc clipa de față, fie măcar într-un vers unic, neașternut
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_de_vavila_popovici_un_cantec_despre_mama_intrupat_intr_un_roman_eseu.html [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
Sub mii de stele ce-s pe cer. Vreau să îți revăd eu chipul sacru Ce cu blîndețe mă privea, Înconjurați de lume multă Privirea noastră doar sclipea! O lume la doi, era destulă În ritm de dans amețitor, Mă cufundam în ale tale buze... De azi-nainte, Te ador! Te regăsesc în orice clipă Unde mă-ntorc ești tu zîmbind, Îți cer eu ție Doamne Sfinte Unește-ne sub un destin... Așa cum zic bătrînii: De vați unit printr-un simbol
FLUTURAȘI TREZIȚI de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 by http://confluente.ro/alexandru_topolenco_1432405750.html [Corola-blog/BlogPost/375992_a_377321]
-
tu nu ești un semn de-ntrebare Al frazelor multe ce-așteaptă răspuns, Tu ești chiar răspunsul sperat, dar ascuns În legi făr’ de grai, în gânduri amare. Eu neg evidențe, căci sunt. De n-ar fi, N-aș sta cufundată în nori cenușii, Să-ntreb, a mirare, mai ești sau mai vii... Ce greu mă apasă...Ce bine, de-aș ști. Referință Bibliografică: MIRARE / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2158, Anul VI, 27 noiembrie 2016. Drepturi de
MIRARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1480264468.html [Corola-blog/BlogPost/381130_a_382459]
-
conștiință și nu din obligație! Iar apoi el le spune că, ceea ce este al Dumnezeului lor să dea Dumnezeului lor, probabil tot din conștiință, nu din obligație, conform cultului lor. Iocentus începu din nou să râdă însă Ponțiu Pilat părea cufundat în gândurile sale și ascultase cuvintele fără să clipească, privind absent în arenă, unde lupta dintre Hoplomacus și Thracian ajunsese la picioarele lor. -Pricepeți ilustre? mai spuse Iocentus potolindu-se dintr-o dată din râs. Iisus acesta nu obligă pe nimeni
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1408352027.html [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
comenteze, a coborât fereastra compartimentului, a ales un moment potrivit și a făcut vânt sticlei, în răcoarea accentuată a nopții, părând a nu fi câtuși de puțin afectat. A tăcut și locotenentul. Abia într-un târziu, când restul călătorilor erau cufundați în somn adânc i-a explicat : - Nu prea sunt obișnuit cu băutura asta. Băieții ăștia cu atât mai puțin. La cât s-au amestecat băuturile, asta mai lipsea.... Albert a făcut ochii mari apoi a clipit, semn că a înțeles
VI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1474116361.html [Corola-blog/BlogPost/365255_a_366584]
-
și dau năvală nebună împletindu-se cu un dulce și inocent fior. Acum apăs pedala pe lumea anilor de început ai vieții, ai locului ivirii mele pe pământ care poartă în el sugestia nemuririi. Chiar dacă nu aș vrea să mă cufund în trecut, n-am cum să mă feresc, dă el peste mine. Ce dacă sunt mamă sau bunică!? După ce îmi îndeplinesc și aceste îndatoriri, rămâne partea mea de suflet care este numai a mea și zâmbesc gândului ștrengar ce mă
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420885863.html [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
mai larga a amintirilor. Memoria, ochiul interior, capacitatea mintală generează alte adevăruri, o lume mai deosebită decât realitatea pe care o trăiesc îndelung și în taină. La fiecare Crăciun mă așez lângă brad, îmi împodobesc gândurile cu amintiri sclipitoare, îmi cufund sufletul în lumina de vis a copilăriei și cu ochii uimiți, mă regăsesc în copilul de odinioară care credea până în adâncul ființei lui că vine Moș Crăciun. N-am renunțat niciodată la Moș Crăciun, nici atunci când a fost înlocuit cu
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420885863.html [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
abate peste culorile-n mișcare, strivind cu disperare și spaimă. Spaimă de culori. Nu mai vreau culori, vreau puritatea negrului matern. Și talpa continuă a strivi. Urzicături dureroase-o străbat. Mă cutremur și cad. Pe fundul văioagei e bine. Mă cufund în răcoarea pământului. Deasupra e cerul. Și frunzele. Da, frunzele. Se înroșesc brusc și cad, acoperindu-mă de foarte multe frunze. Și cerul pălește, iar frunzele continuă să cadă. În trup, răcoarea pătrunde tot mai adânc. Tot mai adânc. O
SALAMANDRA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1474268373.html [Corola-blog/BlogPost/362727_a_364056]
-
existenței va înclina tot mai mult înspre lumea umbrelor. (Privind zgarda) Unde ești, Bob? Nu te mai zăresc nici lângă izvor, nici lângă cabană. Zaci la rădăcina copacului nostru, copacul la care de multe ori ne opream înainte de a ne cufunda în apele somnului pentru a păși înspre tărâmul viselor, priveam cerul pentru a ne încredința dorințele stelelor. Dar, cine sunt eu? Poate urmașul lui Yoryck, adică un alt craniu rămas de la festinul viermilor. Hidos monstru, sacră depravare! Oare mai trăiesc
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Partea_mea_de_cer_drama_de_c_al_florin_tene_1393568617.html [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
Acasa > Poezie > Credinta > DUMNEZEU ESTE CU NOI! Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Dumnezeu este cu noi! Mă cufund iar în propriile-mi gânduri, Scormonesc în idei și în rânduri, Caut ceva ca să mă reprezinte, Mă transpun în aduceri aminte, Nici mai slab nici mai tare-n umblare, Dar cu gând spre un Soare-răsare, Nici mai bun nici mai
DUMNEZEU ESTE CU NOI! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1452011469.html [Corola-blog/BlogPost/368163_a_369492]
-
tine ! Hai așază-te,fă-te comod,simte-te ca la servici ,că ai de muncă ! În condiții normale ,ar fi preferat să-i spună să se simtă ca acasă. Doar că acasă...Încearcă să-și stăpânească emoția și se cufundă cu oarece respect în fotoliul mare,la fel de vișiniu. - Unde stai în București,ai găsit gazdă ? - Încă nu,speram să mă ajuți și cu asta. Cred că ai destule cunoștințe. - La cunoștințele mele ,nu cred că îți permiți. Am sus o
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1447343170.html [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
te-ai depărtat și-ai dispărut; Căldura mâinii a rămas, o simt și nici iertare n-am cerut. Pe masa mea stă cartea de rugăciuni pe care mi-ai trimis; Când o deschid, te-aud cum le citești și mă cufund în vis. Măicuța mea, te rogi, ah, o viață-ntreagă a fost crezul tău, Să te ajute Dumnezeu ca să mă crești, cum azi mă rog și eu: Să fii iertată de păcat, pe care nu știu ca tu să-l
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Mamei_cea_mai_iubita_fiinta_de_pe_p_marin_voican_ghioroiu_1331218860.html [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]
-
povestea neromanțată a căsătoriilor mele. Nu am reușit, să-mi ostoiesc dorul inimii. Gata, că devin melancolic. Să lucrăm! -Da, am ajuns la descălecarea lui Basarab I. Aici aveți toate documentele. Camelia a pus hârtiile învechite de vreme în fața bărbatului. Cufundat în studiul documentelor, nu a observat, că femeia îl privea cu un fel de admirație amestecată cu curiozitate. Andrei avea ceva plăcut în înfățișare, era șaten cu părul alb cu un început de chelie, ochii mari căprui-verzi, sprâncene faraonice, nas
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1478762760.html [Corola-blog/BlogPost/376969_a_378298]
-
zglobie! Uitase, pesemne, îndemnul Mumei, să nu părăsească mai mult de o zi-sunet rădăcina Copacului Lumii, să nu ia în derâdere rostul său! În răstimpuri, spre odihnă, preschimba câte-un deget în răsucirea de apă. Ba chiar poftea să se cufunde în unda subțire, să se contopească de tot cu ea! Dar își lua degrabă seama, fiindcă ce s-ar fi ales de stânca-de-foc? S-ar fi prăpădit! Nu?! Și stăpânită nebunia chemării, se lăsa mai departe purtat de apa care
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1417546123.html [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
de toată lumea. După ce cocoșul înceta din cântat, bietul curcan se dădea de ceasul morții să adoarmă. Găinile erau de părere că stă cam rău cu nervii. Se foia pe leațul din poiată două-trei ore. Când, în sfârșit, adormea și se cufunda în somnul odihnitor, cocoșul începea din nou să cânte, anunțând zorile. - Bă, tu nu ești sănătos la cap! Te omor! Îți pocesc mutra! striga curcanul, înroșindu-și mărgelele. Numai că era atât de întuneric în poiată, încât nu se vedea
COCOȘUL ȘI CURCANUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417249383.html [Corola-blog/BlogPost/371990_a_373319]
-
prinde, să-l aducă trenul care o iluzie ne vinde. Ți-aș trimite mângâierea, ce doresc și ce dorești, să strivească depărtarea și în ochi să mă privești! Să găsești, în ei, cuprinsul, visului visat de tine și să te cufunzi în dânsul precum algele marine. Să te lași hrănit de dulcea de plăcuta-mi apă vie și oceanul meu de vise, te va legăna-n vecie. Îți trimit un gând de seară, în speranța că-l vei prinde, să-l
UN CÂNTEC DE LUMINĂ de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Un_cantec_de_lumina.html [Corola-blog/BlogPost/360847_a_362176]
-
Zadarnic o invoci târziu și o aștepți în prag! Atât de tânăr, dar cu puterea unui trimis înțelept Pătrundea secolii, inima i se zbătea în piept Glorifica vitejia, depăna istorii, finaluri fatale Stătea de vorbă cu Zeii Daciei Primordiale! Singur, cufundat în gânduri, în camera-nghețată Ca bătrânul dascăl, neavând un foc în vatră Doar un șoricel tovarăș, carii în mobile vechi Primea la el Îngerul, Vocea - adevăr străvechi: Cum dintr-un singur punct s-a început mișcarea Scăpărând, Universul a
GÂNDIND LA EMINESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1434347177.html [Corola-blog/BlogPost/379712_a_381041]
-
Opinii Cartea lui Llosa se deschide alene la pagina, nu contează care. Oricum sunt în trecere și-mi face bine să cobor în raiul de sub stradă, să simt aroma de ceai fierbinte și să știu că mă cufund în liniștea de câteva minute dintre personaje pe acorduri suple de Mozart, sau Bach, sau nu contează. Pierd printre lumile plăsmuite de alții o oră, ba n-o pierd, o câștig trecându-mi mâna peste zeci de titluri, unele știute
Vineri după-amiaza by http://www.zilesinopti.ro/articole/1034/vineri-dupa-amiaza [Corola-blog/BlogPost/99867_a_101159]
-
agale și oprindu-se din când în când. De câte ori nu l-a pomenit pe Tudor Cristache, omul care îi astâmpăra foamea! Își mângâie cu privirea costumul, apoi sfâșie de alte câteva ori coama dealului. Cascada adunase frunze ruginii și părea cufundată în nemișcare. Păstrase același ritm, spuma ochiului din vale era ca o mireasă tomnatică, ușor melancolică. Și pe Ilona acel loc o legăna între prezent și trecut. Știa că a stat acolo, pe piatră, într-o noapte tulbure, de vară
PROMISIUNEA DE JOI (XX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xx_gina_zaharia_1373723942.html [Corola-blog/BlogPost/364153_a_365482]
-
era foarte târziu... Era abia trecut de zece seara, după orarul de vară, dar Menașe și Rozica se și băgaseră în pat pentru că el vroia să citească ziarul, iar ea nu avea ce să vadă la televizor. Menașe era bine cufundat în lectură, tocmai apăruse un precalcul despre majorările de salarii, cu un tabel brutto și netto, dar Rozica se plictisea de moarte, la ora aceea nu mai putea telefona nimănui, somn încă nu-i era, ce putea să facă? Îl
SCHIŢE UMORISTICE (64) – DOLEANŢE ROMANTICE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1455405809.html [Corola-blog/BlogPost/373723_a_375052]
-
de la o strofă la alta, de la un vers la altul sau chiar în metrica aceluiași vers, de la iamb la coriamb, de la troheu la anapest, cu un suflu liric când tandru, când vibrant și intensitate unduitoare de la un gând la altul: cufundată în lectură și emoții estetice, primesc vizita nepotului meu, venit cu ideea de a argumenta ... Citește mai mult UNIVERSUL... LA DREPT VORBINDNepoții... Îi punem mai presus de orice voință a noastră, grijulii și protectori cum suntem. Cum vin ei cu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_patan/canal [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]