3,849 matches
-
a folosi comparații. Dar directorul credea că ar fi fost imposibil. Așa a început cunoștința noastră ca să nu spun prietenia. El venea tot mai des la mine după-amiaza, cel mai adesea cu o carte în mână. Cartea era mereu aceeași, Cugetările lui Blaise Pascal. Acest filozof, relativ uitat și cu totul necunoscut în interiorul Västerbottenului, a devenit veriga care ne-a unit. în ceea ce mă privește, până atunci avusesem doar cunoștințe superficiale despre Pascal, dintr-o conferință a lui Ingemar Hedenius pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
de teribilă era toamna. Nu acordasem nici un gând ferocității toamnei. Eram nepregătit. Ea vine aici, pe Ava, ca un hoț noaptea. în anii petrecuți în Casă abia o observasem. Poate spusese directorul vreodată: A venit toamna. în timpul acesta răsfoia distrat Cugetările lui Pascal. Și eu îi răspundeam: Da, acum e toamnă. Mai mult nimic. Dar aici, sus, pe vârful Avei, toamna lovește cu o forță înspăimântătoare. Bubuie și tună deodată, cu aceeași energie ca uraganul ori cutremurele, rupe, sfâșie, aruncă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
neamul meu ne-am dat întotdeauna silința. Se întâmpla chiar să-ți prind mâna cleioasă și transpirată în mâna mea și să merg cu tine o bucată de drum prin pădure, timp în care mă prefăceam că iau în serios cugetările tale ridicole. Și tu luai de bune toate răspunsurile mele. Incapabil cum erai, nu pricepeai că de cele mai multe ori le dădeam în bătaie de joc. Când, de exemplu, m-ai întrebat despre eternitate, ți-am comunicat că există două eternități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
coada listei de alte și alte proiecte, mai lesne de înfăptuit și mai vizibile, are o anume consistență, chiar într-o literatură cu istorie scurtă. Bunăoară, o asemenea colecție pornește, pe la îngînarea deceniilor patru cu cinci din secolul trecut, editura Cugetarea. În 1941, după ce dăduse la iveală un Odobescu, Opere alese, Alexandru Iordan, doctor în litere, bibliotecar la Biblioteca Academiei, îngrijește versurile și proza lui Negruzzi. Studiul introductiv, notele și glosarul (și limba, nu doar literatura, s-a așezat) îi aparțin
Locul celor vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8062_a_9387]
-
te vei întreba deseori dacă nu cumva ai greșit autorul. Căci cinicul, acrul și malițiosul Schopenhauer este de astă dată neașteptat de sfătos, într-atît de dornic este să-și povestească concluziile privitoare la farmecul vieții. Și chiar dacă în final tenta cugetărilor sale e pesimistă, tonul cu care le scrie e deconcertant. E ca și cum filozoful, aflat într-o vădită umoare duioasă, dă sfaturi semenilor spre binele sorții lor, și asta dintr-o pornire filantropică ce îmbracă forma unei pledoarii cu iz de
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
atunci e lesne să înțelegem cît de netragică e viața modernă. Ea e mai curînd dramatică în sens facil, atunci cînd nu e meschin de mediocră prin orizontul tracasărilor zilnice. Meritul lui Gabriel Petric din Tragicul și creștinismul. Pe firul cugetării critice și teologice românești e dublu: mai întîi, autorul a strîns într-o singură carte cele mai importante opinii despre tema tragicului; apoi a pus tragicul în relație cu viziunea creștină, întrebîndu-se cît de compatibile sunt cele două viziuni. Gabriel
Tragic sau creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7379_a_8704]
-
ura./ Din ură se înmulțesc,/ ca un blestem,/ toate relele.// Mizeria sufletului/ devine astfel/ mai primejdioasă/ decât sărăcia materială." (Vasile Man). Această metodă de producere a literaturii fără valoare s-ar mai putea numi "Amorul e un lucru foarte mare" - cugetare scrisă în album de un personaj al lui G. Topîrceanu, Guță Popândău. PRACTICAREA OBSCURITĂȚII. Textele care rezultă (poezie, proză, eseistică), lipsite până și de umor involuntar, nu vor fi descifrate niciodată de nimeni, dar nici nu vor trezi dorința de
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
foarte vagi, lăsând o posibilitate de 50%-50% (la fel ca și credința lui Jobs în viața de apoi). Cum era, oare, să trăiești cu o gândire ca aceea a lui Steve Jobs? Răspunsul la această întrebare necesită, încă, o cugetare „magică” din partea cititorului. Citește și:
Omul Steve Jobs: Detalii neobişnuite din cea mai bine vândută biografie - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68490_a_69815]
-
cont de emendația de text a lui Ștefan Cazimir la această poezie. Nu e greu de găsit, o citează amplu de mai multe ori (iar pe Ștefan Cazimir îl citează abundent). Ilustrul profesor a propus pentru versurile: „Deodată trece-o cugetare, / Un văl pe ochii tăi fierbinți" forma din „Convorbiri literare", fără virgulă, și a explicat gramatical: cugetarea trece un văl. Așa e logic - și așa e la Emineescu; virgula îi aparține lui Maiorescu și se păstrează inerțial în toate edițiile
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
o citează amplu de mai multe ori (iar pe Ștefan Cazimir îl citează abundent). Ilustrul profesor a propus pentru versurile: „Deodată trece-o cugetare, / Un văl pe ochii tăi fierbinți" forma din „Convorbiri literare", fără virgulă, și a explicat gramatical: cugetarea trece un văl. Așa e logic - și așa e la Emineescu; virgula îi aparține lui Maiorescu și se păstrează inerțial în toate edițiile. Gheorghe Doca n-a auzit, n-a citit în cartea pe care o citează; ține la această
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
Ștefan Cazimir Gîndul domniei tale, iubite domnule Odobescu, îmbrățișa în orizontul operei proiectate "mii de idei energice și salubre care ar scălda mintea obosită și sufletul amorțit în roua întăritoare a timpilor de antică vîrtoșie trupească, apoi ar veni rîndul cugetărilor dulci și duioase ce vlăstăresc adesea în traiul singuratic al vînătorului și care, cu tot nesațiul lui de omor, fac uneori ca o lacrimă de dor și de îndurare să-i roureze geana". Cu adevărat, această rouă a genelor a
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
Tudorel Urian Calificată adesea drept sumbră, paradoxală și cinică, gândirea expusă în opera lui Emil Cioran a fost mereu o tentație pentru eventuale exegeze din perspectivă clinică. Citind din volumele lui Cioran numeroasele pagini despre moarte și sinucidere, savurându-i cugetările născute din disperări și dezamăgiri, cunoscându-i angoasele și depresiile, pașii te îndreaptă, în cel mai natural mod cu putință, spre teritoriul psihanalizei. Doi foarte respectați doctori din Bistrița, Mircea Gelu Buta și Liliana Buta, au făcut o primă încercare
Revelațiile durerii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7430_a_8755]
-
fumegă"... O nouă sensibilitate, tutelată de vitalismul dionisiac al lui Nietzsche transferat în mediu urban odată cu îndoielile în fața adevărurilor cu majusculă și definitive ale rațiunii și "înțelepciunii" pozitiviste, era proclamată cu voce tare. "Beția", "nebunia" simțurilor elementare se voiau substituite cugetării reci și abstracte, calmul contemplativ se dorea înlocuit cu "dragostea pentru primejdie, obișnuința energiei și a curajului", cu "fervoarea entuziastă a elementelor primordiale". Chiar și războiul era "glorificat" ca unică "higienă a lumii", alături de "gestul distrugător al anarhiștilor", dintr-o
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
bucura de lumina tiparului, datorită numeroaselor texte care nu erau în concordanță cu ideologia comunistă. în Nota asupra ediției, I. Oprișan precizează că o soartă nefericită au avut și cele două ediții postume apărute la noi: Un dicționar al înțelepciunii. Cugetări antice și moderne, ediție îngrijită de Mihail Grădinaru, vol. I-IV, Editura Junimea, Iași, 1970-1973, și Un dicționar al înțelepciunii. Cugetări antice și moderne, ediție îngrijită de Cicerone Poghirc. Editura Junimea, Iași, 1979. în aceste ediții, relevă I. Oprișan, "tot
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
precizează că o soartă nefericită au avut și cele două ediții postume apărute la noi: Un dicționar al înțelepciunii. Cugetări antice și moderne, ediție îngrijită de Mihail Grădinaru, vol. I-IV, Editura Junimea, Iași, 1970-1973, și Un dicționar al înțelepciunii. Cugetări antice și moderne, ediție îngrijită de Cicerone Poghirc. Editura Junimea, Iași, 1979. în aceste ediții, relevă I. Oprișan, "tot ce a ținut de religie și în primul rând textele biblice, o bună parte din cugetările referitoare la libertate, la egalitate
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
și Un dicționar al înțelepciunii. Cugetări antice și moderne, ediție îngrijită de Cicerone Poghirc. Editura Junimea, Iași, 1979. în aceste ediții, relevă I. Oprișan, "tot ce a ținut de religie și în primul rând textele biblice, o bună parte din cugetările referitoare la libertate, la egalitate, la dreptul de afirmare al individului în societate, la obligațiile și calitățile conducătorilor, la democrație și rolul filosofilor, al intelectualilor, în societate etc. au fost eliminate, dezechilibrându-se întreaga articulație a cărții: întreaga viziune a
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
democrație și rolul filosofilor, al intelectualilor, în societate etc. au fost eliminate, dezechilibrându-se întreaga articulație a cărții: întreaga viziune a autorului despre lume și viață, și însuși mesajul operei." Cu titlul ușor modificat a reapărut în Republica Moldova: Dicționarul înțelepciunii. Cugetări antice și moderne, "ediția a III-a, completată cu 171 cugetări cenzurate", /îngrijită de Gh. Drăgan/, Editura "Meridianul 28" a Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 1995. Se pare că Theofil Simenschy și-a pregătit pentru tipar această imensă lucrare, dar dactilograma s-
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
eliminate, dezechilibrându-se întreaga articulație a cărții: întreaga viziune a autorului despre lume și viață, și însuși mesajul operei." Cu titlul ușor modificat a reapărut în Republica Moldova: Dicționarul înțelepciunii. Cugetări antice și moderne, "ediția a III-a, completată cu 171 cugetări cenzurate", /îngrijită de Gh. Drăgan/, Editura "Meridianul 28" a Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 1995. Se pare că Theofil Simenschy și-a pregătit pentru tipar această imensă lucrare, dar dactilograma s-a pierdut. S-a păstrat însă manuscrisul original de către un alt
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
literar, de riguroasă metodologie științifică, a alcătuit o ediție ce cuprinde 6548 de texte din capodopere ale literaturii, filosofiei și culturii universale, începând cu antichitatea greco-romană, egipteană, indiană, până la epoca modernă. Dicționarul înțelepciunii este opera unui mare erudit, cuprinzând maxime, cugetări, aforisme, reflecții, fiind, așa cum subliniază I. Oprișan, o "operă unică prin diversitatea, amploarea și cuprinderea spiritualității universale." Autorul era poliglot, știind latina, greaca, neogreaca, germana, franceza, italiana, spaniola. Textele sunt traduse în limba romană, dar sunt reproduse și în limba
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
aleg câțiva, spre edificare: Adevărul, Aproapele, Asceza, Bătrânețea, Binele, Bogăția, Caracterul, Cartea, Căința, Cerul, Datoria, Destinul, Divinul, Dreptatea, Egoismul, Gândirea, Ispita, Legea, Măsura, Norocul, Omenia, Plăcerea, Puterea, Rugăciunea, Speranța, Voința etc. În Addenda, I. Oprișan a introdus și 339 de cugetări personale ale lui Theofil Simenschy, publicate în în-semnări ieșene (1 octombrie 1940) și Cetatea Moldovei (aprilie-mai 1943 și martie 1944). De asemenea, în final a alcătuit un foarte util Indice de autori și opere din cuprinsul Dicționarului, acesta constituind "un
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
este una în fond benignă: el nu vrea decât să dinamiteze clișee de gândire, să elibereze blocaje anchilozante, să propulseze semnificații, spre a contribui la construirea unui climat cultural tolerant, obiectiv, nepătimaș (sau, cu un frumos termen tradițional, desprins din cugetarea ortodoxă, ce ni se pare potrivit în acest context - despătimit). Încercarea merită făcută: un spor de respect față de alteritate nu are cum diminua valoarea unor opere sau entuziasmul unor poziții. Sigur că, pe tot parcursul volumului, în pledoaria sa, absolut
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
intră când vrea, am gândit și cuprinsă de frică mi-am zis că nu trebuie să mai caut să-l văd, să mă gândesc la altceva, că încercând să-l examinez îi întăresc cumva prezența...ť (19 martie 1992, joi). Cugetările asupra trecerii vieții ("Fiecare zi îți aduce ceva - până la o anumită vârstă - iar atunci când pleacă, va veni una nouă și-ți va aduce ceva nou. Apoi: ziua vine cu mâinile goale, ziua trece și îți va lua ceva odată cu trecerea
O diaristă europeană by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7104_a_8429]
-
vreau să fiu,/ capăt forma ta nemăsurată/ închid ochii și-ți scriu - / pianul meu sună la unison, clapele/ urmăresc literele latine, cele ebraice se sting,/ capăt forma ta când mă cuprinzi" (Inspirația). Amintirile nu lasă însă un gust amar; citim cugetările unei optimiste, acest lucru se vede clar din arta de a se bucura de clipă: "Sunt din nou îndrăgostită/ de ceva nedefinit.../ între mărar și pătrunjel/ gogoșari copți și vinete marinate, /ceva între vișine și cireșe negre, fără sâmburi.../ ceva
Cele opt note ale gamei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7647_a_8972]
-
pe picioroange, conectând deopotrivă la cer și la pământ, arheologia în "straturile aducerii aminte" sunt forme ale cunoașterii. Evident, și iubirea pentru frumoasa Mirianida sau pentru alte "zeițe" e tot o formă a cunoașterii; irosirea, o experiență existențială. Aici, mirajul cugetării orientale își spune cuvântul: "Ce a pierdut Ulise, câștigă Scribul" e o parafrază a definiției sufi : Ce a pierdut înțeleptul câștigă neînțeleptul". Aventura e însăși creația. Permanenta schimbare, neatingerea fericirii, salvarea căutată în scris (de tip romantic) sunt teme recurente
Din familia înalt-țintitorilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7497_a_8822]
-
aici prin faptul că cele mai multe enunțuri alcătuind "imaginea nobil stilizată", în care Eminescu s-ar fi recunoscut și căreia s-a străduit să-i corespundă ("mînuirea perfectă a limbii", "deplina stăpînire a formei clare", "cea mai limpede expresie a unor cugetări de adîncă filozofie", "melancolia impersonală" etc.), nu provin din Direcția nouă în poezia și proza română (1871-1872), ci din Eminescu și poeziile lui (1889), text apărut la cîteva luni după moartea poetului! Ciudată scăpare, ca să n-o numim altfel... Concluzia
Eminescu contra Eminescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7513_a_8838]