1,159 matches
-
de redacție Bogdan Munteanu, care se ocupă și de tehnoredactarea computerizată, iar Constantin Andrei Popa de grafica coperților și postere. Revista dispune de un larg colectiv redacțional nominalizat la locul potrivit, indicându-li-se însărcinările: redactori, fotoreporteri, traducători, corespondență internet, culegători de texte. Totodată este arătată componența Consiliului director al Asociației Astronomice “Sirius”: președinte - prof. Ioan Adam, vicepreședinte - înv. Marinica Giușcă, secretar înv. Gabriela Marin, economist Mariana Balan, după care sunt enunțați coordonatorii departamentelor, responsabilii comisiilor de resort, consilierii de activitate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Diferențele genetice care afectează trăsăturile Poligenă - factor cu acțiune multiplă. Fenotip - suma potențialităților biochimice ale unui organism dat, expresie a mesajului genetic În interacțiunea cu mediul. De când a devenit crescător de păsări și animale domestice din vânător și cultivator În loc de culegător, omul a observat că exemplarele obținute din creșterea păsărilor și animalelor domestice au calități dependente de calitățile avute de ascendenții lor și, de asemenea, culturile obținute În gospodărie sunt dependente calitativ de cele folosire pentru Însămânțare. Ca urmare a reușit
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Ne cheamă și pe noi la praznic, Când România va fi Mare!" VII. EUGENIA GLOBALĂ - FOLOSIREA MEDICINEI PENTRU A UCIDE 1.Eugenia și politica demografică a comunității umane Cu circa 7000 de ani În urmă specia umană a devenit din culegători și vânători În cultivatori și crescători de animale domestice. Desigur, a avut și preocuparea de a cultiva și a crește animale domestice dintre cele care le considerau cele mai bune, cele mai productive pentru munca Întreprinsă. De aici și până la
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de-acum, scurtându-și din drum, amânase ivirea/ Zorilor și prelungise-ale somnului negru răgazuri,/ Cynthia, biruitoare de-acum, își sporise regatul,/ Iarna cea hâdă lipsea de odoarele-i mândre bogata/ Toamnă și-n vreme ce Bacchus tot îmbătrânea la poruncă,/ Culegătorul zăbavnic strângea mult răritul ciorchine"). Versurile cad însă pradă unui descriptivism idilizant, slujind doar pregătirii unei noi intervenții a naratorului de persoana întâi. Printr-un ironic "socot că mă fac mai bine înțeles dacă voi spune: era luna octombrie", se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a modalității de cooperare cercetători-practicieni, în formarea inițială și continuă, în dezvoltarea profesională. Astfel educatorul poate să devină și un cercetător operativ, dar independent de cel teoretician sau prin cooperare cu acesta, iar nu să rămână ca simplu aplicant, un culegător de date pentru cercetări constatative, ci și generator de analize critice, interpretări variate, explicații, reflecții argumentate, ipoteze, teorii, schimbări de modele. Cercetările în temă evidențiază aici rolul a cinci categorii de cunoștințe necesare formării educatorului practician: cunoștințe generale științifice (măsurare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
altă ordine în expunere, cu n oi notițe și adăugiri descoperite între timp ca urmare a scotocirii în saloanele altor locuri cu documente, și nici la reluarea pentru o no uă ș i nouă corectură, de natură să-1 supere pe culegătorul de text și pe redactorul cărții care, stoic, suportă orice de la autor, mereu nemul țumi t că nu-i mai încape la rând un text, un clișeu, o explicație; nici la faptul că în calitate de autor aștepți o prefață sau o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
această vânătoare se va întoarce viu și cu hrană pentru ceilalți, pe băiatul care se va naște îl va numi: "Bida-ruuu", îl va învăța să se apere la nevoie de animalele agresive, va face din el un bun cultivator și culegător de roade! În jurul femeilor, droaia de puradei slăbănogi, în pielea goală ca și mamele lor, cu urechile ciulite așteptau resemnați rezultatul. Ca să nu cadă cu toții pradă animalului crud și feroce, cei plecați la vânătoare trebuiau să învingă cu orice preț
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care le strângeau și le drămuiau cu zgârcenie, pentru a asigura cele necesare multelor guri ce le aveau de hrănit. Fiecare bob, fiecare spic sau știulete avea încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un știulete sau un cocean, un cartof sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
înfrunte. Prea mult timp somnul din peșteră fusese alinat de speranța colților de mamut și tulburat de spaima felinelor uriașe care se lingeau pe bot de sânge. Omul și-a decis propria soartă în mijlocul naturii odată cu trecerea de la stadiul de culegător și vânător (din paleolitic) la cel de producător (în neolitic). Pentru a izbuti, timpul și spațiul au fost reorganizate conform trebuințelor umane. Redefinirea de către omul neolitic a propriilor coordonate existențiale a avut loc prin sedentarizarea lui. S-au dezvoltat tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
18, propagându-se cu rapiditate în întreg bazinul mării. În neolitic, grupuri originare din Mesopotamia, Levant și Egipt au migrat, prin Anatolia, în Balcani purtând focul sacru al agriculturii. L-au aprins și pe meleagurile noastre locuite de vânători și culegători paleolitici. La umbra belșugului acestor culturi, au crescut societăți matriarhale și pașnice. Izolarea, în care se aflau pământurile noastre încă din neolitic, a făcut ca fluxul difuzării agriculturii să le ocolească inițial, pentru le infuza ulterior. Axul de propagare a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
importante de-a lungul timpului, printre care s-au strecurat râuri și pâraie de populații. Primul și, de altfel, cel mai mare fluviu a curs în paleolitic, odată cu apariția în spațiul românesc a populației indigene (Hg I2)82, alcătuită din culegători și vânători. La finele paleoliticului, a izvorât din zona Asiei Centrale un râu de triburi care s-a statornicit în Anatolia (Hg R1b). De pe platforma micro asiatică, acest râu și-a revărsat apele și pe meleagurile noastre. În neolitic, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
s-au vărsat, în general, două fluvii majore. Ambele haplogrupuri (Hg mt) au izvorât din zona Orientului Apropiat și a Caucazului. Un prim fluviu a curs în paleolitic încă din timpurile în care omul era doar un simplu vânător și culegător (respectiv Hg mt H, HV, U, K, X2)85. Figura nr. 2: Fluvii și râuri de populații (Hg masculin) Paleolitic Hg I2 Neolitic Hg J2 + G2 + E3 Neolitic Hg R1b Antichitate Hg R1b + R1a Antichitate Ev Mediu Hg R1b + R1a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
măsură, de factorul natural care le poate genera și chiar modela. Autohtonia pe meleagurile noastre ar putea avea legătură cu schimbările naturale abrupte din paleoliticul superior, marcate de efectele glaciațiunii. Ne referim la apariția singurului haplogrup european reprezentat de vânătorii culegători care, mai târziu, și-au însușit practicile agriculturii (Hg I). Migrația trebuie să o înțelegem ca fiind, în principiu, gestul firesc al unor populații dislocate de instinctul supraviețuirii în fața vicisitudinilor naturii și a vitregiilor istoriei. De pildă, în tragica soartă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în spațiul românesc, dacii au umplut un vid de populație ori au stârpit semințiile pe care le-au găsit. Așadar, să pornim căutarea mai departe, uitându-ne nu atât spre anonimii agricultori din neolitic, cât mai ales spre vânătorii și culegătorii din străvechime. Din punct de vedere genetic, nici nu se poate coborî mai mult pe scara timpului. Pe linie masculină, populațiile apărute în paleoliticul superior se află pe prima treaptă de jos deoarece formează unicul haplogrup european autohton (Hg I
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
faptului că exista pământ suficient de expansiune agricolă. Terasele râurilor, semi inundabile, pe care s-au fondat civilizațiile agricole, erau relativ ostile traiului. Prin urmare, la aceste terenuri nu prea râvneau nici măcar grupurile paleolitice rămase la stadiul de vânători și culegători (Hg I1). Mai violente datorită modului de viață păstrat, aceste populații preferau zonele împădurite ale munților sau întinderile stepei. Așadar, societățile dezvoltate în spațiul românesc au fost dominate mult timp de o puternică latură matriarhală care, implicit, a modelat durabil
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ultragiant decît amazoana, mai Întunecos decît norii, mai rece ca iarna, mai șubred ca gheața, mai perfid decît Histerul, mai prăpăstios decît Caucazul”6. Nu putem aștepta de la Tertulian o refutatio cum este cea scrisă În aceeași perioadă de Ipolit, culegător conștiincios de doctrine eretice, reproduse de multe ori cuvînt cu cuvînt. Informațiile relevante sînt puține și, chiar dacă sînt probabil demne de Încredere, ele apar deformate de un accentuat parti-pris polemic care merge atît de departe, Încît sînt contrazise chiar propriile
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
agoniseală; agonisește; apasă; apă; apropia; ars; arunca; aruncat; ascunde; atenție; atingere; avut; avuție; balon; bani la pernă; banii; bate; batic; bănuți; bărbăție; bine; bogății; buze; cabinet; caiete; călare; căldură; cărți; căpșune; cheltuie; chibzuință; chibzuit; cireși; claustrofob; colecții; colțunii; compulsie; condensează; culegător; cuprins; curăța; cureaua; de bani; dor; dorință; dur; duritate; econom; economic; economii; economist; efort; el; explodează; face curat; faimă; fixa; flori; foame; foc; foi; foile; frînghia; fructe; frunza; funia; furt; gol; gospodărie; grămadă; grămădește; grămădit; greu; grijă; grijuliu; grîu; grîul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sulfină, de buruieni: "Cumpăr mere, semințe de flori și porumb,/ stau până seara peste aburul vegetal". ("Femeia cu pâine"). Ne aflăm într-o țară pe care L. Blaga o numea Eutopia, "mândra grădină", mândra țară a semințelor; poetul devine și culegătorul de semințe, omul faptei. Femeia cu pâine" este un fel de Pena Corcodușa, precum și expresia directă a întâlnirii poetului cu destinul. Ca pe o adevărată pânză, se observă estomparea spațiului prin îngrămădirea obiectelor, sau dilatarea lui, printr-o organizare stranie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Publicistică ). Alte sinteze se referă la elementele referitoare la factura psihică a poporului nostru, la diplomația față de marile puteri, la neutralitate, rezervă, prudență, forță morală, tărie de caracter. Opera eminesciană este o sinteză a spiritului autohton prin interesul pentru folclor (culegător de folclor, idei despre creația populară, valorificarea unor teme și motive folclorice). Poetul a adăugat noi structuri epice (Călin-Nebunul, Făt-Frumos din lacrimă, Călin file din poveste), a conferit textului virtuți filosofice (Revedere, Ce te legeni), a investit textul cu simboluri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
poetului revărsându-se în creația sa, încât, pe acest drum al „valorificării istoriei și a folclorului, ca adevăratele izvoare ale poeziei, a deschis artei naționale perspectiva universalității-. 2. Interesul pentru folclor, pentru opera artistică a geniului popular național. Eminescu este culegător de folclor, prelucrând cu interes textele culese. Opera eminesciană inspirată din „izvorul curat ca lacrima și mai prețios ca aurul- literatura populară. Folclorul reprezintă doar punctele de plecare în creația eminesciană, poetul conferind textului popular noi simboluri și semnificațiiă„Luceafărul-
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de la părinți sau de la oamenii locului. În anii maturității, după ce încercase povestiri didactice pentru a fi incluse în manualele școlare ăPăcală, Ursul pâcâlit de vulpe și Povești) Creangă povestește de dragul comunicării cu oamenii. Nu realizează ca Petre Ispirescu sau alți culegători de basme contemporani o prelucrare de basme populare, o îndreptare a acestora. Creangă rămâne aproape de izvorul folcloric, dar îl supuse unei prefaceri radicale care poartă pecetea originalității sale, a jovialității care îl caracterizează. Pornește de la schemele narative statornicite prin tradiție
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
exegeți. Se cuvine să-l amintim mai întâi pe francezul Jean Boutiăre, cel care consacră în studiul său din anul 1930 La vie et l‘oeuvre de Ion Creangă o parte însemnată poveștilor, pe care le compară cu basmele unor culegători sau creatori autohtoni ă Petre Ispirescu, Costache Negruzzi ) sau europeni ă Frații Grimm, Charles Perrault, I.C.Schmid, H.Chr.Andersen ). Prima observație a cercetătorului francez este aceea că Ion Creangă n-a vrut să facă operă de folclorist, el e
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
pentru a angaja o comparație cu P. Ispirescu sau Delavrancea, autori cărora le este superior ca simț al limbii, fiindcă scrie țărănește, într-o "limbă specială, nervoasă, sacă"); sau pentru a-l proiecta în orizontul povestitorilor de tip folcloric, al "culegătorilor" autentici, cu mențiunea că el rămâne "un iute la limbă și slobod la gură", "plămădind frazele, cercând efecte de sonoritate" într-o specie literară care merită reevaluată, adusă în sfera de atenție a cercetării. Neîndoielnic, Iorga a contribuit decisiv, încă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
care am citat este reprodusă în volumul Ion Creangă si lumea în care a trăit, semnat de Constantin Parascan. Posteritatea critică a lui Ion Creangă are însă un alt început, acesta coincizând, apreciază Mircea Scarlat, cu „scoaterea― lui din rândul culegătorilor de basme, primele pagini care acreditează noua viziune asupra marelui artist aparținând lui Nicolae Iorga, pe când istoricul avea doar 20 de ani. Dar opacitatea, în primul rând față de adevarata artă a lui Creangă, este spulberată de G. Ibrăileanu, care face
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
a materialelor folclorice spre cercetări monografice zonale de grai și folclor sau numai de folclor, în care se acordă o atenție deosebită notării exacte a textelor populare, tinzându-se la înlăturarea treptată a colecțiilor de texte inaugurate de primii noștri culegători. În această secțiune rolul hotărâtor îi revine lui Ovid Densusianu care la revista „Vieața nouă", în cadrul dezbaterilor Academiei Române și apoi, la Institutul de Filologie și Folclor de la Facultatea de Filozofie și Litere de la Universitatea din București și revista „Grai și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]