926 matches
-
local al Partidului Comunist, a unui reportaj despre pogrom. Se arăta acuzator că s-au publicat fotografii, unde se vedeau, printre călăi, numai români, nu și nemți 4. Încă din 1945, comuniștii inițiau deci procesul refuzului asumării istoriei și a culpabilităților. Un alt clișeu manipulat de P.C.R. era cel al „evreului-parazit” ce refuza sămuncească, să se Încadreze necesităților economiei românești. xe "Vasile Luca"Vasile Luca prezintă imaginea evreului iremediabil opus muncii și În același timp și speculant: „Cu aceste fapte m-
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
unui grup de atomi, la un nivel de energie foarte înalt. Cu o mențiune: trebuie să cunoaștem mai întîi legile grupurilor umane. Să nu ne adresăm, așadar, comprehensiunii, ci sentimentelor lor de iubire sau de ură, de răzbunare sau de culpabilitate. În loc să le trezim inteligența, mai bine le-am deștepta memoria. Căci în prezent oamenii recunosc mai puțin direcțiile viitorului decît urmele trecutului. Ei percep nu atît ceea ce se schimbă, cît ceea ce se repetă. Oricine-ar dori să-și guverneze semenii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sa. Nimeni nu mai este tată, deci toți au devenit tați. Din individuală, paternitatea a devenit colectivă. Cu timpul, îi este uitată brutalitatea, lumea își amintește doar de trăsăturile lui pozitive, de ceea ce era bun în viața de odinioară. Adăugîndu-se culpabilității, nostalgia copilăriei potolește ura și temperează criticile. Încet-încet, apare atracția față de cel dispărut. Detestat cît timp trăia, acesta este iubit în efigia lui, în amintirea-i. În cele din urmă, este divinizat. În jurul lui, ia naștere o religie, mai exact
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
interzis de tată, frații își interzic în prezent din proprie voință, în virtutea acelei "supuneri retrospective", specifică unei situații pe care psihanaliza ne-a făcut-o cunoscută"471. Tatăl devine vocea conștiinței, bîntuită de amenințări și de aduceri aminte ale unei culpabilități ce nu poate fi ștearsă de nimic. Cînd proclamă, la fel ca și eroii lui Schiller, locuitorii din munții Elveției care și-au ucis tiranul: "Vrem să fim un singur popor de frați", vocea răsună din adîncuri: Sînteți un popor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în acele îndepărtate timpuri, pentru omorul comis împreună, cu înverșunarea lui Marc Antoniu urmărindu-i pe Brutus și pe ceilalți conjurați, cu violența lui Stalin, umilindu-și și apoi exterminîndu-și tovarășii din timpul Revoluției. În acest fel, se leapădă de culpabilitatea cu care-i împovărează, ucide în față orice veleitate întru dobîndirea lui cum se întîmplase cu adevăratul tată. "Trebuie să spunem, susține Freud, că o dată revenit la drepturile sale după ce a fost răsturnat, tatăl se răzbună cu cruzime pentru înfrîngerea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Mult mai tîrziu, Biblia a făurit o figură compozită în care cei doi se contopesc. Ea anulează astfel urmele uciderii tatălui reînviindu-l prin cel-ce-i-ține-locul, ca și cum ar fi existat un singur Moise. Prin chiar acest fapt, ea șterge motivele de culpabilitate ale evreilor față de el și îi eliberează de remușcări. Iată ceea ce ar fi ascuns de Vechiul Testament și Freud crede a fi dezvăluit. Știm, pe de altă parte, că orice resurecție de imago comportă un travaliu al celui vechi, dat uitării
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
omul cu care se identificaseră și de care, desigur, se temeau. Pe de altă parte, Lenin a murit asasinat, într-un mod la fel de puțin natural ca și taurul. Această moarte impunea o reparație ieșită din comun, ștergerea oricărei urme de culpabilitate care ar fi putut să cadă asupra vreunuia dintre ei. Trebuie să fi fost o concentrare de emoții adînci pentru a-i convinge pe acei atei înverșunați să-l trateze în fața lumii pe defunct ca pe o divinitate, să-i
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
2001. De Halleux, André, Patrologie et Œcuménisme, Louvain, Peeters, 1990. De Lubac, Henri, De surnaturel ș1946ț, Desclée de Brouwer, Paris, 19912. De Lubac, Henri, Le drame de l’humanisme athée, Éditions du Cerf, Paris, 1998. Delumeau, Jean, Păcatul și frica. Culpabilitatea în Occident (sec. XIII-XVIII), vol. I&II, Editura Polirom, Iași, 1997. Derrida, J., Donner la mort, Galilée, Paris, 1997. Dillon, J., The Middle Platonists (80B.C. to A.D. 200), Duckworth, Londra, 19962. Dionisie Areopagitul, Opere complete și scoliile Sfântului Maxim
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de manifestare. Tot aici includem și orientarea nondirectivistă din pedagogia contemporană reprezentată, printre alții, de Neill, Rogers, Snyders. Adepții acestei orientări resping constrângerile întemeiate pe teamă și exercitate prin amenințări care conduc la deformarea vieții interioare, prin instaurarea sentimentului de culpabilitate, a complexului de inferioritate. Teoria disciplinei autoritare: punctul de plecare al acestei teorii este ideea potrivit căreia natura umană este prin esența ei predispusă spre manifestări negative și, pentru atenuarea și frânarea lor sunt necesare măsuri severe de constrângere. Reprezentantul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de neobișnuit. Tristețe ...descurajat; nimic nu merge. Mânie ...mânios, iritat, enervat. Dezgust ...dezgustat ca atunci când este vorba despre ceva respingător. Dispreț ...ca cineva care nu este bun de nimic. VIII. Teamă ...înspăimântat, ca și cum ați fi în pericol; foarte tensionat. IX. Culpabilitate ...regretând; dezolat în legătură cu ceva ce ați făcut. X. Rușine ...de parcă ar râde lumea de dumneavoastră. XI. Timiditate ...timid, ca și cum ați dori să vă ascundeți undeva. XII. Ostilitate față de sine ...bolnav când vă gândiți la dumneavoastră. Conform acestei teorii, remarcăm sentimente
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
precum și rolul ei în politica românească au avut un impact nefast pentru femei în tranziția postcomunistă fiindcă au fost folosite ca argument sexist de legitimare a îndepărtării femeilor de prim-planul politicii românești. S-a dezvoltat un veritabil complex de culpabilitate „Elena Ceaușescu”xe "„Ceaușescu,Elena", căruia i s-au adăugat ca argument rolul altor figuri politice: Ana Pauker, Suzana Gâdea, Aneta Spornic, Alexandrina Găinușe. Simetrica unui astfel de complex nu a fost niciodată dezvoltat în legătură cu bărbații în politică (vezi și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și fă ca tine”34. Aceste mecanisme ale supraviețuirii prin duplicitate, argumentează Kligmanxe "„Kligman,Gail", au transformat populația într-una de complici ai partidului-stat. Traiul în condițiile respectării tuturor legilor nu era posibil. În consecință, oamenii aveau diferite grade de culpabilitate și, o dată cu acestea, diferite doze de lașitate. „Cetățenii” unui stat totalitar devin victime colaboraționiste ale propriului opresor 35 (adesea și torționar, vezi vasta bibliografie despre comunismul gulagurilor). „Prin intermediul strategiilor disciplinare instituționalizate și al retoricii despre acestea, statulxe "„stat" a definit
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sportive, culturale, sociale. Mai mult, cooperarea familiei cu echipa de intervenție poate transforma părintele Într-un bun “specialist”, care creează un mediu prielnic educației incluzive, generat de instaurarea unei relații pozitive părințicopii-copil deficient, eliminându-se reacțiile tipice ca depresia, furia, culpabilitatea, sentimentul de injustiție, anxietatea, autocompătimirea, respingerea copilului sau supraprotejarea sa, ceea ce impiedică formarea abilităților de autonomie ale copilului cu nevoi speciale, convingându-i pe părinți că În demersurile lor educative cu copilul deficient nu sunt singuri, sprijinindu-i pe aceștia
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
forțe care determină cursul dezvoltării și reglează comportamentul. Ea constituie aspectul vieții mentale cel mai direct legat de Întregul organism. Din lipsa de afecțiune părintească iau naștere unele conflicte ale adolescenților cu adulții, apariția stărilor de angoasă, a sentimentelor de culpabilitate sau frustrare.” Adolescența este numită de unii psihologi „vârsta entuziasmului juvenil”, având caracteristică o agitație a comportamentului. Noua etapă este cea a afirmării pozitive de sine. Între copilăria amorțită Încă și maturitatea deseori sărăcită, viața În cursul celei de-a
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
filosoful pune problema justificării metafizice a credinței, precum și efortul acestuia de a dezvălui condiția umană. Demersul marcelian îi amintește omului că este doar un oaspete cu drept de ședere limitat. Transcendența-i permite să-și recunoască neputința, finitudinea, failibilitatea și culpabilitatea, ea este răspunsul spiritual la limita a ceea ce poate fi făptuit. Filosoful francez vorbește de două versante ale operei sale: versantul teatral și cel filosofic: „L’œuvre de Marcel offre deux versants: le versant philosophique et le versant théătral”. Aceeași
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
în niște locuri în ființa noastră de care nu am știut niciodată nimic. Cercetată sistematic, tristețea ne dezvăluie mai multe forme, laturi și funcții. Ca forme de manifestare, specialiștii discern între: tristeți blânde, tristeți apăsătoare, tristeți ale înfrângerii, tristeți ale culpabilității sau ale indiferenței (André, 2009). Când se prelungește, acest sentiment hrănește multe alte stări sufletești complexe precum: sentimente de neîmplinire, de inferioritate, de inaptitudine, sentimente de descurajare, de solitudine (idem). Totodată, tristețea are mai mult de-a face cu trecerea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
globală, totuși unii specialiști au demonstrat faptul că: • după doliu și pierderi, prezentăm mai degrabă tristețe și lacrimi (simptome ce facilitează legătura cu ceilalți și consolarea, reparația socială); • după eșecuri, suntem mai degrabă victime ale rumirațiilor, ale oboselii, pesimismului și culpabilității (simptome care ne împing spre repunerea în discuție ca oameni și ca ființe utile/ valoroase) (André, 2009). Depresia este o tristețe de tip special: durabilă, tenace, intensă, însoțită de devalorizarea propriei persoane, asociată adesea cu alte emoții (neputință, nostalgie, rușine
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
construcția delirului participă halucinațiile. Temele delirante sunt variate și numeroase. Cele mai frecvente sunt: * temele de persecuție sau paranoide cu idei de urmărire, relație și prejudiciu; * temele de grandoare cu idei de bogăție, putere, frumusețe, megalomanie; * teme micromanice: idei de culpabilitate, autoacuzare, umilință; * teme de gelozie, mistice și teme cenestopate. Tulburări de inteligență Ținând seama de particularitățile inteligenței, Thorndike (apud Hoeksema, S.N., 1998)67 distinge următoarele tipuri de inteligență: 1) inteligența abstractă sau conceptuală: aptitudinea de a folosi simbolurile și materialul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a Decameronului o fetișcană „frumoasă și fragedă ca o floare” 920 devine ținta concupiscenței unui tânăr călugăr, dar și a starețului mănăstirii, decădere pe care o acceptă fără împotrivire, dar din toată atitudinea personajului se desprinde mai mult naivitate decât culpabilitate reală, dă impresia de victimă, de obiect folosit pentru satisfacerea plăcerii masculine. Madonna Lisetta, din povestirea a doua a zilei a patra, este atât de credulă în mândria exacerbată de care dă dovadă, în îngâmfarea vis-à-vis de propriile calități fizice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
însoțească spre părintele ei, lui Troiolo, fostul iubit, rămânându-i suferința și, în final, un deznodământ tragic: se aruncă în vâltoarea luptei, cu intenția de a-și pedepsi rivalul, dar moare ucis de Ahile. Femeia devine astfel o emblemă a culpabilității și a trădării nobilelor sentimente masculine, înscriindu-se în tipologia donnei demonicata. Naratorul boccaccesc nu face decât să o incrimineze în deznodământ: „cotal fine ebbe la speranza vana/ di Troiolo in Criseida villana”948. Poemul boccaccesc abordează tematica unei iubiri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a Decameronului o fetișcană „frumoasă și fragedă ca o floare” 920 devine ținta concupiscenței unui tânăr călugăr, dar și a starețului mănăstirii, decădere pe care o acceptă fără împotrivire, dar din toată atitudinea personajului se desprinde mai mult naivitate decât culpabilitate reală, dă impresia de victimă, de obiect folosit pentru satisfacerea plăcerii masculine. Madonna Lisetta, din povestirea a doua a zilei a patra, este atât de credulă în mândria exacerbată de care dă dovadă, în îngâmfarea vis-à-vis de propriile calități fizice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
însoțească spre părintele ei, lui Troiolo, fostul iubit, rămânându-i suferința și, în final, un deznodământ tragic: se aruncă în vâltoarea luptei, cu intenția de a-și pedepsi rivalul, dar moare ucis de Ahile. Femeia devine astfel o emblemă a culpabilității și a trădării nobilelor sentimente masculine, înscriindu-se în tipologia donnei demonicata. Naratorul boccaccesc nu face decât să o incrimineze în deznodământ: „cotal fine ebbe la speranza vana/ di Troiolo in Criseida villana”948. Poemul boccaccesc abordează tematica unei iubiri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Caracterul este deci un subsistem relațional valoric și de autoreglaj al personalității care se exprimă printr-un ansamblu de atitudini-valori. În structura caracterului se disting trei grupe fundamentale de atitudini: atitudinea față de sine Însuși: modestie, orgoliu, demnitate, sentiment de inferioritate, culpabilitate, atitudinea față de ceilalți, față de societate: umanism, patriotism, atitudini politice, atitudinea față de muncă. Atitudinea exprimă o modalitate de raportare față de anumite aspecte ale realității și implică reacții afective, cognitive și comportamentale. Conchidem că termenii problemei, individualizați, se definesc: temperamentul alcătuiește substratul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
psihice pot sta motive diverse, unele de-a dreptul naive, altele Îngrijorător de grave. Printre acestea se află: lipsa de loialitate Între concurenți; setea de parvenire prin distrugerea celor competenți; dorința de a ieși În evidență cu orice preț, complexul culpabilității persistând ca o obsesie periculoasă În mintea celui ce atacă; răutatea specific femeiască, manifestată atunci când apar rivale atrăgătoare; lupta bărbaților pentru a li se recunoaște inteligența și farmecul viril; tendința de eliminare a adversarilor politici; răzbunarea unor conducători pe supușii
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
privilegieze readaptarea socială a delincventului. Considerând fiecare fenomen infracțional ca pe "un fenomen unitar înglobând actul și autorul său" (Pinatel, 1974) justiția solicită să fie lămurită atât asupra personalității delincventului cât și asupra dinamicii pasajului la act. Aceasta conduce, în afara culpabilității legate de faptele materiale ale infracțiunii, la încercarea de determinare a trăsăturilor de personalitate ale individului în calitatea sa de infractor. în centrul acestor preocupări se află încercarea detectării unui eventual "potențial de periculozitate" (înțeles ca un fenomen psiho-social caracterizat
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]