189,959 matches
-
cu tendințe-ispite extremiste și o stîngă slabă, aproape inexistentă, inventată pentru a justifica virulența unei reacții ultranaționaliste, drapată în vocabularul idealist al "spiritualității". Pericolul e ca tocmai generația care a sfîrșit prin a realiza anumite virtualități europene și universale ale culturii române - e adevărat, mai ales în latura lor conservatoare, dar conservatoare în sensul bun al cuvîntului - să determine, datorită unei înțelegeri înguste, o reprovincializare a culturii române. Dar despre asta ar trebui discutat mai mult și într-un context mai
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
tocmai generația care a sfîrșit prin a realiza anumite virtualități europene și universale ale culturii române - e adevărat, mai ales în latura lor conservatoare, dar conservatoare în sensul bun al cuvîntului - să determine, datorită unei înțelegeri înguste, o reprovincializare a culturii române. Dar despre asta ar trebui discutat mai mult și într-un context mai larg. Să notăm totuși că mesajul matur al generației '27 e un mesaj trecut prin filtrul exilului - al exilului extern sau al exilului mai aspru, mai
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
legătură cu curentele antifizionomice din literatura și arta vorbirii secolului 20, așa cum se regăsesc în poezia fonetică a dadaiștilor, teatrul "măștilor acustice" al lui Canetti sau teatrul epic la Brecht. Literatură pentru rostit și ascultat Unul dintre fenomenele surprinzătoare ale culturii literare din ultimele decenii în țările de vest, industrializate, este revenirea unei literaturi pentru rostit și ascultat. Mulți diagnosticieni ai timpului postulaseră victoria mijloacelor vizuale în domeniul public, teoreticienii literari constataseră moartea literaturii transmise oral încă de la începutul secolului 20
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
Înființate anul acesta. Dublîndu-le, cu patru zile mai devreme, pe cele ale asociației de breaslă, UNITER. Mulți ar fi tentați să spună: la urma urmelor, ce este rău în faptul că avem mai multe premii și, încă, acordate de Ministerul Culturii și Cultelor într-un cuantum destul de ridicat? Am remarcat această reacție la ziariștii (în general, dezinformați) care s-au referit la gala din 4 aprilie și chiar la unii beneficiari direcți, oameni de teatru (a căror "ignoranță" era un alibi
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
politic țesut de M.C.C. în jurul evenimentului de la care n-au lipsit președintele țării (așteptat, ca pe vremuri, mai bine de o jumătate de oră să încheie o emisiune t.v.!), premierul și întreg guvernul. Cînd i s-a mai făcut culturii o asemenea onoare? E cu ochi și cu sprîncene, spune românul despre sarcina pe care unele femei o ascund. Plodul născut pe 4 aprilie este un mic monstru, rezultat dintr-un viol: al politicului asupra teatrului. Să nu ne amăgim
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
oficial și obligatoriu? Trebuie să admit că, dacă nu-mi pot ascunde stupefacția, este mai ales din cauza lejerității cu care președintele și premierul s-au lăsat antrenați într-o manipulare atît de vădită. Doresc ei să ne reamintească de politizarea culturii de dinainte de '89, în care cine nu era recunoscut oficial devenea disident? Doresc să dividă încă o dată breasla teatrului? (Tot în paranteză fie spus, au luat an de an premii la UNITER actori, regizori și scenografi valoroși, indiferent de orice
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
a așezat cot la cot cu Köteles Pál, redactor al publicației "Erdélyi Magyároszag" și alți "köteleși" ai presei din Ungaria, pentru a combate adevărurile despre Transilvania scrise de Ion Lăncrănjan, avea un trecut caracteristic, de altfel, pentru ceea ce numim "holocaustul culturii române"". Nu ținem neapărat a lua apărarea autorului Surîsului Hiroshimei, al cărui trecut e grevat de o virulentă prestație "realist socialistă", însă nu putem a nu releva că cenzura la care e supus are un detestabil specific antimaghiar. Într-atît a
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
celui mai virulent, care are în spate o "filosofie" în esență fascist-nazistă, neșovăind a arunca în spumegarea sa postcomunistă, neputincioasă, drojdiile urii interetnice. E o ultimă carte pe care o joacă postcomunismul, însă una deloc inofensivă. (Sfîrșit) Mihai Ungheanu, Holocaustul culturii române (1944-1989), Editura D.B.H. 1999, 476 pag., preț nemenționat.
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
atașat mărețelor idealuri peceristo-pesemiste și după 1989. * În Familia din februarie, dl Ion Derșidan fixează, cu o busolă sigură, Nordul caragialian, ocupîndu-se de "periplul versiunilor" unora dintre operele scriitorului. Tot acolo, prefațat de dl Ion Simuț, un Colocviu pe tema Culturii de divertisment. Binevenit! * Cronicarul semnalează în revista Liber (nr. 7), editată de Fundația "Horia Rusu", o masă rotundă sugestiv intitulată Reforma ca secret de stat și în care se face o radiografie a proiectului legii informațiilor, a legii așa-zicînd a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
pentru cea autohtonă. Asta după ce reporteri ai Antenei l au dezvăluit obiceiul paznicilor muzeului de a închiria cu ora casele de patrimoniu, pentru ședințe de sex. Sau, cum titrează JURNALUL NAȚIONAL: "Cazul sex la muzeu a făcut înconjurul lumii" Ministrul culturii mai promite încă o dată măsuri excepționale la Muzeul Satului scrie tot Jurnalul cu litere groase. Titlul e pleonastic, iar "culturii" trebuia scris cu "C", în acest caz. * COTIDIANUL a cerut părerea rectorilor universităților existente asupra ideii premierului Năstase ca în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
de patrimoniu, pentru ședințe de sex. Sau, cum titrează JURNALUL NAȚIONAL: "Cazul sex la muzeu a făcut înconjurul lumii" Ministrul culturii mai promite încă o dată măsuri excepționale la Muzeul Satului scrie tot Jurnalul cu litere groase. Titlul e pleonastic, iar "culturii" trebuia scris cu "C", în acest caz. * COTIDIANUL a cerut părerea rectorilor universităților existente asupra ideii premierului Năstase ca în fiecare județ să se înființeze cîte o instituție de învățămînt superior. Nu știm dacă era nevoie. Nici instituțiile de învățămînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
amabilitatea să participe. Deasupra unor fotografii ale lui Marin Preda, în civil, și Ion Dolănescu, cu turban, se lăfăie titlul: Marin Preda, cenzurat de textierul lui Dolănescu. De unde, apropierea? În timpul Întîlnirii, un scriitor constatase în glumă că ziarele înțeleg uneori cultura ca o casă a textierului lui Dolănescu în care Preda n-are decît o chițimie. Asta e cam tot ce a auzit umoarea dlui Popescu dintr-o discuție de trei ore. Nu-i fac o vină din asta. Aude fiecare
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
dlui Popescu dintr-o discuție de trei ore. Nu-i fac o vină din asta. Aude fiecare ce vrea să audă. Mai grav este că umoarea îi întunecă dlui Popescu inteligența, îmboldindu-l să susțină ideea aberantă că, în ziare, cultura n-are ce căuta. După ce descoperă în batjocură că "marea durere a literatorilor" (cuvîntul este al d-sale) ar fi "cenzurarea" lui Preda în cotidiane "de către zisul gurist în alianță cu directorii de ziare", dl Popescu uită ce spusese la
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
artă și literatură și se lansează într-o filipică anticulturală demnă de anii '50. D-sa scrie negru pe alb: "Ei (literatorii) nu înțeleg un lucru simplu: în ziare, alcătuiri private, capitaliste, vii, intră viața, cu toate ale ei, nu cultura. Locul culturii e în cărți, în publicații culturale, pe ecrane, în muzee - nu în ziare. Doar atunci cînd ajunge la intersecție cu viața, cultura poate da naștere unui text despre ea care să-și aibă locul în ziar. Simplu, dar
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
literatură și se lansează într-o filipică anticulturală demnă de anii '50. D-sa scrie negru pe alb: "Ei (literatorii) nu înțeleg un lucru simplu: în ziare, alcătuiri private, capitaliste, vii, intră viața, cu toate ale ei, nu cultura. Locul culturii e în cărți, în publicații culturale, pe ecrane, în muzee - nu în ziare. Doar atunci cînd ajunge la intersecție cu viața, cultura poate da naștere unui text despre ea care să-și aibă locul în ziar. Simplu, dar greu de
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
un lucru simplu: în ziare, alcătuiri private, capitaliste, vii, intră viața, cu toate ale ei, nu cultura. Locul culturii e în cărți, în publicații culturale, pe ecrane, în muzee - nu în ziare. Doar atunci cînd ajunge la intersecție cu viața, cultura poate da naștere unui text despre ea care să-și aibă locul în ziar. Simplu, dar greu de priceput, cînd mulți dintre distinșii noștri literatori arată a fi ceva mai puțin vii decît Marin Preda." Poate că orice comentariu e
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
Preda și nici chiar cu acei literatori care i se par mai puțin vii decît autorul Moromeților. I-aș recomanda puțintică răbdare. În al doilea rînd, dl Popescu se dovedește ignorant cînd afirmă că în ziare nu-și are locul cultura: toate marile cotidiane din lume conțin pagini, fascicole și suplimente culturale; și în toate scriu literatori despre literatură, cum se întîmplă și la noi, astăzi ca și înainte de război. În fine, cultura, după părerea mea, se află permanent la "intersecție
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
afirmă că în ziare nu-și are locul cultura: toate marile cotidiane din lume conțin pagini, fascicole și suplimente culturale; și în toate scriu literatori despre literatură, cum se întîmplă și la noi, astăzi ca și înainte de război. În fine, cultura, după părerea mea, se află permanent la "intersecție" cu viața, și nu doar cînd crede dl Popescu de cuviință. Ea nu poate lipsi (și nu lipsește) din ziare - ea, cultura, ca și "textul despre ea" - decît dintr-o înțelegere primitivă
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
și la noi, astăzi ca și înainte de război. În fine, cultura, după părerea mea, se află permanent la "intersecție" cu viața, și nu doar cînd crede dl Popescu de cuviință. Ea nu poate lipsi (și nu lipsește) din ziare - ea, cultura, ca și "textul despre ea" - decît dintr-o înțelegere primitivă a misiunii presei. P.S. Ca să nu fie îndoială că ziarul dlui Popescu conține exact "cultura" pe care pariază d-sa, iată cîteva titluri din paginile culturale ale Adevărului din ziua
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
crede dl Popescu de cuviință. Ea nu poate lipsi (și nu lipsește) din ziare - ea, cultura, ca și "textul despre ea" - decît dintr-o înțelegere primitivă a misiunii presei. P.S. Ca să nu fie îndoială că ziarul dlui Popescu conține exact "cultura" pe care pariază d-sa, iată cîteva titluri din paginile culturale ale Adevărului din ziua care a urmat notiței despre noi: Se cîntă rock Unplugged cu Direcția 5, Frank Sinatra, un maniaco-depresiv care a crescut natalitatea americană, Premieră la "Academia
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
și al rechizitoriului contra lui Nichita Stănescu și Marin Sorescu după 20 de ani? Relația criticului cu timpul nu pare să fie, iată, foarte bună. Să fie înscrisă această limitare în destinul nostru de cititori? Să țină de natură, de cultură (formație, canon etc.) ori de amîndouă? Și, mai cu seamă, să fie fără leac? Nu din orgoliu răsar aceste întrebări, ci din obligația de a ne cunoaște pe noi înșine, dacă dorim (și toți criticii adevărați doresc asta) să-i
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
grijă, de la formatul original la eliminarea scrupuloasă a greșelilor de redactare. Marta Petreu a reușit să ne dea nouă, celor tineri, celor care, așa cum e cazul meu, n-au călcat niciodată prin Cluj, o altă imagine a acestui centru de cultură față de care de multe ori ne trezim avînd o oarecare invidie. De ce spun o altă imagine? Pentru că nu academismul adormitor care bîntuia la un moment dat prin paginile Echinox-ului și nici aroganța seriozității pe care de multe ori ardelenii
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
o afișează plicticos față de regățeni ar justifica acestă invidie, ci felul în care acestă seriozitate, atunci cînd e substanțială, reușește să se vîndă într-o formulă atrăgătoare. O văd pe Marta Petreu, înainte de orice, ca pe o mare negustoreasă de cultură, cea care a reușit să facă investigație adevărată cu subiecte culturale și să aducă în spațiul eterat al sistemului literar instrumentele publicisticii combative. Nu e puțin lucru, oricît ar strîmba din nas unii și alții, și e mai ales important
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
pradă ei, în timp ce Cioran... Ar fi cel mai reductiv fel de a vedea cercetările Martei Petreu. Nu fața și reversul unui spirit justițiar sînt aceste două cărți, ci o serie ieșită din încercarea de a înțelege onest o mitologie a culturii române și de a se raporta liber la zeii acestei mitologii. Citită cu atenție, Ionescu în țara tatălui nu e nicidecum o pledoarie pentru corectul Eugen Ionescu. Marta Petreu nu e îndrăgostită de celebrul dramaturg, așa cum nici nu-l urăște
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
citesc după. în acest prim capitol se discută despre sofistica lui Eugen Ionescu așa cum apare în Nu și în articolele publicistice din tinerețe, dar și în textele dramatice. Autorul se înscrie de bunăvoie și de la început în linia manieristă a culturii europene, în făcut, în artificial, și mai cu seamă într-un fel de amoralitate care-i permite jocul cu atitudini contradictorii. Eugen Ionescu e citit în paralel cu textele marilor sofiști și ceea ce noi percepem astăzi la suprafață ca fiind
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]