756 matches
-
cu certitudine, unul din cei mai buni critici ai poeziei din câți avem, iar în planul analizei pe text este de-a dreptul imbatabil. MARIAN PAPAHAGI SCRIERI: Propuneri pentru o fântână, București, 1966; Avangardismul poetic românesc, București, 1969; Biata mea cumințenie, București, 1969; Poezia unei generații, Cluj, 1973; Transcrieri, Cluj-Napoca, 1976; Gramatică târzie, Cluj-Napoca, 1977; Ore franceze, I, București, 1979, II, Iași, 2002; Nichita Stănescu. Spațiul și măștile poeziei, București, 1980; Lucian Blaga. Universul liric, București, 1981; Lecturi fragmentare, București, 1983
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
bine temperat, VTRA, 1995, 8; Dumitru Mureșan, Poezia marginii, VTRA, 1995, 8; Iulian Boldea, Jocul și „măștile” poeziei, VTRA, 1995, 8; Virgil Podoabă, Până la capăt, VTRA, 1995, 8; Al. Cistelecan, Cum se construiește o generație, VTRA, 1995, 8; Ioan Buduca, Cumințenia lui Ion Pop, VTRA, 1995, 8; Adrian Popescu, Transmutația creatoare, VTRA, 1995, 8; Diana Adamek, „Recapitulări”, TR, 1995, 42-43; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 115-118; Simuț, Critica, 24-27; Grigurcu, Peisaj, II, 131-134; Micu, Scurtă ist., IV, 150; Doru
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
a cercului, „psalmii luminii” din Voce încearcă să comunice jubilația „unei noi resurecții” după „iarna letargică”, fără nevoia de a mai „țese distanța dintre gura mea și enorma ureche a lumii” și exersând „cu smerenie” instalarea în tăcere, sub efigia „Cumințeniei pământului”, „această făptură închisă-n muțenie: talpă de piatră”. Prozatoarea, fără vocația ficțiunii, a practicat de la început notația biografică sumar disimulată. La capătul lui ‘38 asambla minuscule decupaje din „jurnalul de dăscăliță” într-o școală de periferie, cu exaltări umanitariste
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
Ion Nestor, fostul semnatar al Manifestului Crinului alb, mai puțin auster. Scenă epică memorabilă. Moralistul are ce scrie și ce bârfi. Etica pe care o recomandă se sprijină, în continuare, pe valorile țărănești. În centrul ei se află „omenia și cumințenia”. În Memoriile mandarinului valah și, mai înainte, în Pomul vieții dăduse mai multe precepte. Ele împacă bucuriile trupului cu austeritățile spiritului oltenesc-european („eu nu sunt român - scrie el - sunt oltean și european”). P. aspiră să devină, într-o pauză dintre
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
în cultură și artă, subliniind, printre caracteristicile generale și constante ale sufletului românesc, „un sentiment aparte al naturii; un simț al măsurii și al strictului necesar; vioiciune, toate reunite în conceptul de seninătate, cu atributele: armonie, puritate, măsură/dor, gingășie/cumințenie, noblețe”. Mihail Polihroniade publică articolul Constantele politicii românești, reținând „arbitrariul guvernamental; oportunismul foarte josnic al lumii politice; incapacitatea revoluționară a maselor populare”; concluzia e una paradoxală: „Deși constantele politicii românești luate fiecare în parte apar ca tot atâtea defecte, ansamblul
ACŢIUNE SI REACŢIUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285159_a_286488]
-
de dragoste ca acelea obosit-intimist al Mariei Banuș (Cântecul părului alb), ori cel al Ninei Cassian, de un răsfăț formalist insuportabil (Cântec în zori) - ambele criticate, și pe bună dreptate, la apariția lor. În ce privește poemul Veronicăi Porumbacu, Vor trece ani, cumințenia lui ștearsă care nu exclude totuși prezența unei recuzite erotice uzate (poeta respinge cu un orgoliu cam demodat «auritele pocale» și mărturisește că preferă să bea din «căușul palmei... iubitului», nu-i justifică întru nimic prezența alături de atâtea mărturisiri patetice
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
trei tablouri” Ileana a cunoscut o singură montare scenică, asigurată de artiști amatori la sfârșitul anului 1922. Este o amplă compoziție în versuri, împletind realul cu fantasticul, cu bogate inserții folclorice, pe motivul fetei sărace care, prin înțelepciune, hărnicie și cumințenie, ajunge împărăteasă. Virtuțile dramatice propriu-zise sunt puține, datorită atât palidei schițări a caracterelor, cât și lungilor pasaje discursive sau tiradelor operetistice. B. a tradus impecabil piesele de teatru Ifigenia în Taurida de Goethe („Luceafărul” 1906-1907), considerată, în 1931, „cea mai
BORCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
Tudor Arghezi, T. Vianu, I.L. Caragiale, Ion Barbu, Adrian Maniu, Geo Bogza, Al. A. Philippide, Ion Negoițescu, Miron Radu Paraschivescu, Ion Vlasiu, Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Nicolae Labiș, Ion Brad, Virgil Teodorescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Titus Popovici ș.a. Cumințenia critică este dusă aici până la extrem, de aceea rar se poate desprinde astăzi din paginile respective o propoziție critică memorabilă, răsărind dintre truisme și concesii făcute comandamentelor ideologice ale vremii. Adevărata schimbare la față are loc odată cu volumul de versuri
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
a sila. Până la mine s-au suit niște oițe bune și cuminți. Picioarele lor sunt țepene și ne-terminate parcă. De fug, pocnesc pământul ca niște bastoane de lemn. Pupilele și le țin în vârful irisului: persoane încrezute. Le privesc cumințenia și-mi dau lacrimile. Irina nu pricepe prostia mea, și eu a trebuit s-o liniștesc și a trebuit să-i explic ce simțeam. La urmă face și ea: "Cum ai dreptate!" și le privește cu simpatie. Joi. Hamiri îmi
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ți fe'mecate pe vapou... Da, cu că'ți fe'mecate! Și eu am 'uat că'ți de acolo. Erau că'ți interesante, care scot tot felul de imagini ! Am 'uat Ca'tea Înțelepciunii, Ca'tea F'umuseții, Ca'tea Cumințeniei, Ca'tea Adevă'ului, Ca'tea Vieții... Dar eu Ca'tea Jocu'ilor am' uat-o! Am 'uat-o dar i ghea și nu o pot duce a oc... Când am văzut că stelele se îndepă'tează pe cer, în Ca'tea
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
unul cazuistic-livresc", fiind "reprezentarea prin trăire artistică a ideii de iubire". Chiar din parcurgerea acestor mențiuni critice, vom fi conduși spre variate interpretări. Vom reține doar pe acelea, fiind mai spectaculos diferite, despre natura personajului și a romanului. O oarecare cumințenie, dar nu monotonie, ne întîmpină în critica tradițională. Personajul este un intelectual rafinat, cu o natură sentimentală, romantică (deci vetustă), din familia oamenilor "de prisos" (Al. Piru), tipul "adolescentului perpetuu" (Paul Zarifopol) etc. Studiile lui Nicolae Manolescu și Radu G.
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
one. Mă călca pe nervi exhibiționismul. Pentru mine însă, adevărata glorie a fost alta. Am scăpat de complexele copilului cu ochii sașii, mi-era drag să mă văd în oglindă și nu mai era nevoie să excelez prin conformism și cumințenie („Ce copil înțelept, doamnă!”). Pe strada Sfinții Constantin și Elena erau șapte băieți. Eu, singura fată. Pohta ce-am pohtit s-a împlinit. Am devenit căpetenie de haiduci. Trăgeam excelent cu arcul și arbaleta. Eram Robin Hooda, Tierry la Fronda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
al ei? Acolo, puzderie de americani, privind în neștire, descoperind că mai este și o altă cultură decât cea rezultată din încrucișarea lu’ Coca-Cola cu un hamburger. Două lucruri sunt importante în tablou: zâmbetul și mâinile. Mâinile arată smerenie și cumințenie; zâmbetul e aninat undeva între descoperire și supunere. De-asta e straniu și fascinant. Ea, supusă, a descoperit puterea ei asupra lui, adică adevărul, dar nu-l spune, i-l zâmbește! La ce bun acest mit al bărbaților ’nalți la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ființei, ceea ce este legat de destinația omului. Poetul nu permite o dezvoltare artificială a limbajului sau dacă această dezvoltare s‐a întâmplat o demască prin scrisul său întocmai. Noutatea fiecărui poet nu vine din cine știe ce înțelepciuni alambicate, abstracte, ci din cumințenia și profunzimea bunului‐ simț spus însă într‐un mod nou, într‐o limbă proaspătă și curată, expresie a originalității persoanei lui unice cu experiență milenară specifică.Ca gând, doi poeți pot fi identici, dar ca expresie total diferiți, și aici
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
ne-am hotărât să-i facem o figură, care i-a plăcut și lui când i s-a povestit a doua zi. La toate orele am păstrat o liniște mormântală. Ne-am abținut din răsputeri și am fost de o cumințenie impresionantă, pentru ca astfel să ia ființă gluma hărăzită lui Dragu, glumă pe care au mirosit-o respectivii profesori și au făcut haz de ea. Surprinși peste măsură de liniștea ce domnea în clasă, toți profesorii, pe rând, dar absolut toți
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de copilărie, fie stimă reală, făcea pentru ea o excepție la regula nemiloasă a judecății batjocoritoare cu care "feminismul" ei maltrata pe bărbați și femei. De altfel, pentru toată lumea Elena era un fel de tip model. Model de răbdare, de cumințenie, de toate virtuțile mijlocii, necesare unei fete crescute lângă o mamă, acea frumoasă Leonora, al cărei amor conjugal, pasionat, egoist, zgomotos și capricios, făcea situația copiilor foarte anevoioasă și pe a Elenei, cea mai mare dintre ei, cu deosebire. Elena
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
zile dragelor și iubitelor mele flori. În timp ce le admir prospețimea și frumusețea diafană, le mângâi cu privirea, le alint cu vorbe dulci, le adresez întrebări privitoare la felul cum au dormit și la trebuințele pe care le au, le laud cumințenia și strădania de a se face tot mai mari și mai frumoase. Stând de vorbă cu ele, le mai ofer puțină apă celor însetate, le îndepărtez frunzele sau petalele uscate, le afânez pământul din jurul tulpinii, încercând totodată să ofer fiecăreia
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Spune-mi, tu ești cuminte? - Mama spune că sunt obraznic. - Dar tu, ce crezi, ești cuminte? - Da, mi-a răspuns copilul fără ezitare. - Te cred. Dar te rog să-mi spui ce înseamnă să fii cuminte, poate învăț și eu cumințenia de la tine. Din poticnelile copilului în conturarea cerințelor comportamentului agreat de părinți, mi-am dat seama că pentru el cumințenia este ceva vag și limitat la ceea ce părinții îi interzic să facă. Convorbirea noastră s-a întrerupt în momentul în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
copilul fără ezitare. - Te cred. Dar te rog să-mi spui ce înseamnă să fii cuminte, poate învăț și eu cumințenia de la tine. Din poticnelile copilului în conturarea cerințelor comportamentului agreat de părinți, mi-am dat seama că pentru el cumințenia este ceva vag și limitat la ceea ce părinții îi interzic să facă. Convorbirea noastră s-a întrerupt în momentul în care Andrei, profitând de eliberarea mânuței, a zbughit-o de lângă mine ca un porumbel scăpat din căușul palmelor. Am încercat
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
consideram drept necumințenii tot ceea ce fac copiii în afara modului cum dorim și gândim noi, uitând că la vârsta copilăriei nevoia de mișcare se situează pe același plan cu trebuința de hrană și de dragoste parentală. Pentru școlarii începători ideea de cumințenie este mai bine și mai precis conturată, fiind circumscrisă activităților de învățare, care sunt predominante, și jocurilor organizate. Până la intrarea în școală și chiar după aceea, părinții trebuie să dovedească înțelegere față de nevoia de mișcare a copilului, să-i ofere
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
și învățători. Credem că nu există mamă care, pregătindu-și copilul pentru plecarea la grădiniță sau școală, să nu-i spună acestuia de mai multe ori să fii cuminte! În numeroase cazuri capacitatea copiilor de a înțelege conținutul îndemnului la cumințenie este redusă, iar conștientizarea lui este palidă, vagă. Se impune însoțirea acestei cerințe de explicații și exemple pentru a-i spori forța imperativă sau persuasivă. Părinții care confundă manifestările infantile normale ale copiilor cu obrăznicia uită înțelepciunea zicalei: E greu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
virtuți pe care nu le-a avut. Ba chiar putem să ne punem întrebarea dacă nu cumva unele scene de familie, al căror erou a fost Mateiu, nu conțin mai multă putere de evocare, prin răutatea care le animă, decât cumințenia celorlalți copii ai lui Caragiale. Istoria cu pusul îndelungat al mănușilor ca să nu-i altereze gingașa mână frigul clanței când rebegitul tată bătea în geam în viscol să i se deschidă ușa mai repede ne face parcă să-l vedem
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
face parcă să-l vedem aievea pe marele Iancu cu mustața zbârlită de furie, năvălind pe ușă și strigînd: imbecilule! Iar fiul rânjind. Aici d. Șerban Cioculescu nu trebuie să fie indignat, dacă a fost, fiindcă amintirea e de preț. Cumințenia lui Luca Ion nu ne-a lăsat o amintire ca aceasta atât de vie despre tatăl său. Nu, viața lui Mateiu I. Caragiale, în ciuda crudelor și inavuabilelor ei aspecte, nu constituie pentru mine un obstacol în calea lecturii operei sale
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
culeagă. Curajul mi se spulberă. Sclipea iar steaua lui Costică, unicul băgat cu bunăvoință în seamă de mărimi și care, cu siguranță, era autorul denunțului ce provoca acest control. Imaginea eroică în care de trei săptămîni mă complăceam se estompă. Cumințenia îmi arăta că trebuie să tac. Talgerul principiilor atîrna ușor, pe cînd cel plin de interese era cît un bolovan. Am înțeles mai bine frica de Fărocoastă. Oportun era ca toți să-i încredințăm răzbunările noastre iar pe el să
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
întorceam acasă, nimic nu mi se părea familiar. Bunăvoința Tomuleștilor era obositoare. Nici dînșii nu mă acceptaseră ca pe unul dintr-ai lor și, față de mine, își supravegheau cuvintele. N-aveam nici un chef să le ascult poveștile iar stoica lor cumințenie începea să mă irite. Dacă ar fi să caut un cuvînt potrivit, aș zice că „mă pălea” nostalgia, nici nu știu după ce. Expresia aparținea lui nea Manalache care, în cele mai inefabile situații, reacționa concret. Numai pe el îl „pălea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]