674 matches
-
nu ceri niciodată! O, pentru toți care te cheamă Te plâng, te cer sau te visează, Fii, binecuvântată, mamă, O, mamă, binecuvântează! Din “ Cântecul mamei și al copiilor” SONET Credeai că n‐o să treacă niciodată Iubirea, poezia, primăvara... Te‐ ai cumințit? Ai azvârlit ghitara Ce‐ a proslăvit atât pe adorată? O mai asemeni pietrei din Carrara Venerei între oameni aruncată? Mai socotești iubirea nesecată Poet îndrăgostit de Dona Clara? Visând, întreabă‐ te ce mai rămâne Pe urma călătoarei tale zâne Din
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
străbună Îi roade ca o nebună. 145 Bătrâna se stinge‐n durere Bolnavă și fără avere Copiii cu boala în vine Rămân pe meleaguri străine Când mama‐ i plecată de‐acasă, Oare cine‐ i mai cheamă la masă? .......................................... Copii fiți cuminți, luați seama Nu toți semănați cu mama. Ca boala să nu ia proporții, Păziți de necazuri nepoții Dați‐ le zestre de datini Nu ură, mocirlă și patimi. 29.03.1984 MAMA NOASTRĂ Sub poală de codru verde În târla perjerilor
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Dar când Gina nu mai poate Are pe Rică la spate Priceput și muncitor, Aduce în casă spor. El rezolvă treburi grele Face‐n curte toate cele. Gina cu Rică‐mpreună Lasă‐n urmă treabă bună. Au și doi copii cuminți Ferice de‐ ai lor părinți Iubiți‐ i cum se cuvine și să‐i învățați de bine. Dacă‐i vorba de bunica Nu mai poți zice nimica Când nu‐ i în gospodărie Casa noastră e pustie. Ea acasă dacă este Spală
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Nici tunuri, nici cetăți, nici gropi perfide; Mai bine decât glonțul oțelit Privirea lor de ghiață ne‐ar ucide. O, cât am ispăși atunci de crud Invidia, trufia, ciuda, ura, Ce ne‐ au oprit cu jocul lor zălud Să ascultăm cuminți învățătura Pe care, cu blajin, profetic glas și înțelepte vorbe potolite, Au picurat‐ o morții ceas cu ceas, In inimile noastre împietrite și care împietrite au rămas !... O, vis deșert! Sub lespezile‐aceste Se află doar ciolane și țărână. De ce
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
dacă nu-i vremea să mă opresc, moment în care s-a auzit clinchet de clopoțel. În scurtă vreme, am ajuns la chilioara mea. O tocăniță de ciuperci aburindă, alături de felii de pâine pufoasă și ulciorul cu vin, mă așteptau cuminți pe măsuță... Totul ca în poveștile cu zâne bune... Când am plecat din nou spre iaz, pe băncuța de la portiță mă așteptau cinci nuci. “Aha! Astea sunt pentru frumoasele din poiană”. Abia am intrat în luminiș și năzdrăvanele, auzind zornăitul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la paradă...Plin de curiozitate, cu privirea alergând cu nesaț peste tot, calc pe ulițe...Iată-mă-s pe una care parcă nu seamănă cu celelalte. Îi mai altfel...e mai dreaptă, iar casele au altă față. Dughenile se aliniază cuminți una după alta. O biserică cu o înfățișare aparte și cu țintirim împrejur străjuiește o latură a uliții. La răscrucea din capătul de sus tocmai se clădește un zid înalt în jurul unei biserici nou-nouțe. Zidul se încheie cu un turn
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o pironit aici în drum? Hai să intrăm în chilie. Sper să te recunoască. Îi așa cum ai lăsat-o. Spunând acestea, a intrat în cămăruța știută. L-am urmat. Parcă ieri am plecat din ea... Frunzele de nuc proaspete stau cuminți pe pernă, iar dintr-o oală de lut îmi zâmbește un buchet de flori de câmp... „Numai că bătrânul a aflat de venirea mea. Altfel cum să mă întâmpine așa? De unde a aflat, însă? Aha! Asta-i mâna țigăncii! Numai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și drege glasul. În cadrul ultimului nostru studiu, 1000 de adolescenți au fost Întrebați În legătură cu batonul de ciocolată Panther. Din păcate, rezultatele nu au fost deloc concludente. Apasă pe telecomandă. Pe ecranul din spatele lui apare un grafic, la care ne uităm cuminți cu toții. — Șaptezeci și patru la sută dintre cei Între 10 și 14 ani au fost de părere că ar trebui ca ciocolata să fie mai ușor de mestecat, spune Connor foarte profi. 67 la sută dintre cei Între 15 și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu blat subțire, plină de porumb, măsline, ceapă și ardei. Ședeam pe covorul din camera de zi, cu spatele la sofa și cu cutiile de pizza așezate dinaintea noastră, pe podea. În frigider erau șase cutii de bere, iar lângă televizor, așteptau cuminți două casete video. O, ce fericire. — Care din ele? — Blonda de la club. — Cea cu părul În coadă de cal? Partenera sexi a armăsarului? — Se pare că e fosta lui prietenă și mama copilului lui. — Ce noroc pe capul afurisitului! Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
lumea se duce de obicei acasă pentru a se drege cu un pui de somn. — Da, știu, a răspuns ea jenată, dar prietena mea vrea neapărat să bea ceva. Are niște probleme. Atunci nu vă rămâne decât să vă întoarceți cuminți acasă și să beți acolo cât poftiți. Da, numai că eu trebuie să iau trenul de șapte și jumătate spre Nagano. — În cazul acesta nu aveți decât să vă cumpărați băutură de la un automat și să găsiți un loc unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ea însăși, din cauza lipsei de căldură maternă, avusese mai multe tentative de sinucidere, instrumentul preferat fiind lama de ras. De la moarte o salvase atașamentul pentru muzica rock și legendele despre Vlad Țepeș. Întrebarea ei, acum, după atâția ani, când se cumințise și reușise să se mărite la țanc, înainte de a se îngrășa și de a scădea din înălțime până la 1,45m, era dacă Leo nu fusese la originea dezastrului familiei lor. În copilărie, reamintea mesajul obsesiv, el căra peste tot acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
oaspeți-salvatori, după care vă dăm la rezidenți, și ieși trântind ușa fără clanță. Când iarna era destul de ușoară ca să ne aruncăm un halat bejuliu direct pe piele și să ne strecurăm printre gardurile moarte până la bolovanul de unde telefonam salvatorilor, așteptând cuminți mai apoi lângă ruinele vorbitorului verde-montan (care nu mai e cantină) unde savantul Gheorghe ne furișa fotografii de monede, arhiduci sau episcopi, portretele lui Mihai Viteazul la brâu cu căpățâna lui Osman-Pașa și Țepeș în valtrapuri orientale bătând nucile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
capul plin de planuri îndrăznețe și cu soluții sigure pentru toate greutățile. Bătrânul l-a ascultat de câteva ori fără să se supere, cum se aștepta Grigore. Își zicea că generozitățile acestea sunt ale tinereții și că băiatul se va cuminți când se va izbi el însuși cu capul de pragul de sus. Ba în loc să-i combată "teoriile", într-o zi i-a spus că s-ar bucura dacă i-ar plăcea fata lui Tudor Ionescu. Grigore a înțeles îndată de ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
excelentelor metode administrative aplicate de dânsul. A întreprins turneul de inspecție de acuma convins profund că țăranii, văzîndu-l și ascultîndu-i, vor fi atât de sugestionați de autoritatea lui încît, chiar de-ar fi avut gânduri rebele, vor continua a fi cuminți și a păstra ordinea. Când a plecat din Pitești a spus căpitanului Corbuleanu, care socotea imprudentă călătoria prin sate în asemenea zile de surescitare, că el stă sau cade cu deviza lui, iar deviza, citită undeva de curând și adoptată
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
îndemn vibrant: ― Așa, copii!... Ș-acuma să-mi dați îndată o dovadă că sunteți buni români și cetățeni vrednici! Vă cer dovada aceasta eu, părintele vostru și al județului nostru scump! Ei bine, dacă vreți să-mi arătați că sunteți cuminți, și cinstiți, și muncitori, cum știu că sunteți, atunci să nu mai ascultați vorbele ce vi le spun răuvoitorii și nici zvonurile urâte, ci să vă întoarceți degrabă la plugurile voastre, la munca voastră cea frumoasă care e temelia țării
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cuprinsă deodată de mai mare frică. Trebuie să plec!... Nu mai vreau să dorm aici! Mi-e urît! ― Fiți liniștită, coniță! îi răspunse arendașul cu un calm ce răspândea o undă de încredere. N-aveți nici o teamă!... Oamenii noștri sunt cuminți!... De altfel, v-a spus și domnul prefect... ― Din păcate, prefectul dumitale e cam idiot și îngîmfat, observă Stavrat. Dacă ar fi după asigurările lui... ― Nu, nu, puteți dormi fără grijă! repetă Platamonu cu un zâmbet protector și liniștitor. N-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
au urmat nu a mai ieșit în drum. Se uita din poarta curții la noi, parcă spunându-ne: „Mi-ați făcut-o!...”. Nici de lătrat nu ne mai lătra, doar ne privea cum treceam liniștiți pe drum. Așa l-am cumințit pe dulăul lui moș Șorloagă. - Mirciulică, am vorbit despre întâmplări pe care le-am trăit în prima parte a copilăriei mele, doar câteva, căci sunt sigur că am făcut o mulțime de alte năzbâtii și obrăznicii și singur, dar și
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
respectiv de raft, și transcrise din nou într-un dosar, pentru a fi date la tipar. Munca aceasta îmi repugna.) Și mă temeam, de asemenea, că jocul nostru ar putea să reînceapă într-un timp când eu izbutisem să mă cumințesc. Pe Maitreyi am întîlnit-o a doua zi după-amiază, înainte de ceai, în pragul bibliotecii, așteptîndu-mă. ― Vino să-ți arăt ce-am făcut, mă chemă ea. Adusese vreo cincizeci de volume pe o masă și le așezase cu cotoarele în sus, în
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a cusut arcada. Îmi amintesc că un craniu s-a plimbat prin fața mea - sper din toată inima că era o radiografie. Îmi amintesc că mi-a zis că Într-o săptămînă o să fiu iar bun de armată, dar dacă sîntem cuminți ne ține și de Anul Nou. Îmi amintesc că nu a pomenit nimic de nici un război. Mă ridic cu greu În capul oaselor. Babele sînt un fel de ghem, Înfofolite În pături; s-au stins de ani buni, au ajuns
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ăsta care era OS și-a dat În petec... un tip uscat, ciolănos, cu o figură spelbă, seamănă un pic cu Stancu... zicea că ungurii, futu-le rasa-n cur, că ce vor acuma că a murit Ceaușescu care-i cumințise? Ce pula mea de drepturi vor? Ăștia vor să ne fure țara, vor scandal, să intre peste ei armata... Mai erau și vreo cîțiva prostovani care se țineau după el și Începuseră să scoată din ei căcaturi... mă rog, niște
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
procesului. Sora ei motiva: ― Îi e rușine să dea ochii cu tine. V Alexa n-a crezut că voi duce divorțul până la capăt, socotindu-l un simplu joc din parte-mi ca s-o sperii pe Mihaela și s-o cumințesc pentru multă vreme de aci înainte. Dacă ar fi fost posibil să-i fotografiez gândurile atunci când i-am vorbit de casa dăruită soră-și, sânt sigur că Alexa își spunea în sinea ei: " E viclean, face pe generosul; locuința tot
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
încorona căpșorul unei prințese. Totul aduce o bucurie aparte și încarcă sufletele oricărui privitor. Trunchii copacilor adăpostesc fel și fel de secrete sub coaja lor groasă și ocrotitoare. Orice zgomot își găsește ecoul printre acești arbori ce stau nemișcați, așteptând cuminți ploaia, razele de lumină, adierile vântului să îi răsfețe și să îi alinte în taină. Cioc!cioc! se aude de sus... e doctorul copacilor care îi vizitează pe fiecare în parte și dă verdictul! Din pădure se aude sunetul unor
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
se simte de prisos pentru toată lumea. Prost comerț cu tine însuți, necomunicare cu părinții, divorț cu mediul, convingerea că ești invariabil neînțeles, neiubit, nedorit. Concluzia, de secole, este aceeași, limpede și necruțătoare ca destinul: cum trec de acnee, adolescenții se cumințesc. Se matu rizează, se orientează, se împlinesc, ori se blazează. Pe scurt, „intră-n rândul lumii“, după cum li s-a scris (ne)norocul. Văzându-i deja studenți, la București, Iași, Timișoara, Cluj, Craiova și iar București, am înțeles că răul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
mea-i urâtă ș-a ta albă și subțire, și tot se strâng câteodată într-o singură strofă de zece degete. Astfel - dulce și drăgălașă amică - m-am prostit cu desăvârșire și sperez de la îndurarea cerului că nu mă voi cuminți niciodată, cel puțin față cu tine nu. Și n-am măcar un portret bun al tău. Sub un portret bun aș înțelege unul fără coafiură înaltă, pe care capul tău cel mic să ocupe proporțiile lui proprii, căci numai pe
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
o fulguire de albăstrele și toporași. Luminițele cerului se aprind una câtea una, trimițând zâmbete de lumină către pământ. Andrei și-a isprăvit joaca pe afară de câteva clipe și acum se bucură de camera lui primitoare! Pe rafturile dulăpiorului așteaptă cuminți câteva jucării, cărțile de colorat și, mai sus, cartea din care îi citește mama în fiecare seară, „Pe genunchii Lui Iisus”, o carte cu povestiri despre Iisus și cu multe imagini colorate. După ce bea o cană cu lapte cald, se
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]