571 matches
-
Kn și elementele dualului său (Kn). Nilă lucra la Soarele negru. Subiectul era simplu. În primul rând, se pornea de la eliminarea inhibiției, dezvelit, mereu născut, mereu uimit, privind fără să analizeze, să primească totul ca un dar firesc, fără a cumpăni valoarea. În care așa gol să adauge din nimic valori substanțiale. Nici acestora nu trebuia să le cumpănească valoarea. Privindu-le ca pe un posibil fond din care și-ar putea însuși ceva; exclusă și sămânța acestui proiect. Văzând, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pornea de la eliminarea inhibiției, dezvelit, mereu născut, mereu uimit, privind fără să analizeze, să primească totul ca un dar firesc, fără a cumpăni valoarea. În care așa gol să adauge din nimic valori substanțiale. Nici acestora nu trebuia să le cumpănească valoarea. Privindu-le ca pe un posibil fond din care și-ar putea însuși ceva; exclusă și sămânța acestui proiect. Văzând, n-ar fi simțit cum, în timp ce muntele crește, este tot gol, tot mai încet în fapte și că tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
paza mai bună și să ne organizăm mai eficient, pentru că, după cum vezi, eu n-am făcut o treabă prea bună. Într-adevăr... sunt unele goluri pe ici, pe colo... Așa că m-am gândit la acest loc în care vom putea cumpăni mai bine unele aspecte ale securității noastre... un loc departe de ochii celorlalți. Înțelegi? Deplin! Ce s-ar întâmpla dacă s-ar afla că nu suntem încrezători în forțele noastre și în abilitatea noastră de a conduce? Câtă aroganță! Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
decât acea cunoaștere a faptelor săvârșite de oamenii mari, pe care am dobândit-o de-a lungul unei bogate experiențe a lucrurilor petrecute în vremurile noastre și prin lectura neîntreruptă a celor din antichitate; și, întrucât acestea toate le-am cumpănit și cercetat cu sârguință și îndelung, după care le-am strâns laolaltă într-o cărticică, pe aceasta o trimit acum Măriei Voastre. Și, cu toate că ea îmi pare nedemnă de a vă fi înfățișată, sunt totuși pe deplin încredințat că, în
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
bun de cal până la han. ― Ia să vedem cum stați cu pistoalele. Sunt bine încărcate? Da’ durdele? Ați pus destulă cremene și iarbă în încărcătură? Basmalele le aveți la îndemână? Să vă acoperiți fața cu grijă! ― Daaa - au răspuns lotrii, cumpănind armele în mâini. Deși hoții erau vechi în ceată, șeful a ținut - ca de fiecare dată - să le amintească regula „jocului”: ― Fiți cu urechea la pândă. Nu descărcați armele decât dacă îi musai. Altfel ne-am dat de gol fără
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
o clipă, să fie la o sută de pași în spate, dincolo de șanț, câte un sac, ladă sau coș din fiecare fel de marfă! S-a înțeles? Nu așteptați să vă miruiesc cu câte un glonte în frunte!”... În spatele convoiului, cumpănindu-și flinta, se afla șeful lotrilor. Toată treaba nu a durat decât cât ai da de dușcă o ulcică cu un vin bun!... ― Acum, deshămați caii și lăsați-i slobozi în pădure! De aici nu plecați decât când soarele va
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Prin pânza subțire a tricoului simțea scoarța zgrunțuroasă împungându-i pielea. Apoi zgomotul pașilor încetă. Cel ce venea în urma lor se oprise chiar lângă el. Probabil că, scăpându-i din priviri și, alarmat de absența oricărui sunet, acesta se oprise cumpănind situația. Inspectorul nu mai stătu pe gânduri, ieși de după copac și se proțăpi în mijlocul drumului. Acolo însă nu se găsea Vasilică. Un bărbat în vârstă, cu barbă albă și stufoasă stătea sprijinit într-un toiag care aducea mai mult cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
tu să faci una ca asta? o certă el pe Ileana. Vorbești prostii! Ai îmbătrânit dumneata de tot și ai uitat. Știi bine că se întâmplă și mai ales știi și de ce. Cearta celor doi luase sfârșit. Bătrânul rămăsese tăcut, cumpănind cele spuse de ea. Cristian îl privea uimit, întrebându-se dacă nu cumva moșneagul este cel pe care îl căuta. Nu se înșelase în privința faptului că sunt urmăriți. Instinctul lui se dovedise încă o dată că funcționa fără greș. Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Nu-i vorba de asta, se apără inspectorul, e logic ceea ce spun eu. Gândește-te la primul dintre voi. El nu era fiul altui paznic. Mda, să știi că ai dreptate, băiete! spuse Moș Calistrat după câteva clipe în care cumpănise raționamentul inspectorului. Se pare că meseria ta de polițist te ajută din nou. E drept că pe tine, nu eu te-am ales să rămâi în locul meu, hotărârea aceasta au luat-o zeii Ilenei. Domnița te-a găsit și, după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
după cele mai înalte și mai solide principii de etică, și eram conștient că acum tocmai eram pe cale să încalc voit regulile acestora, dărâmând, astfel, întreg edificiul meu interior, pe care mi-l clădisem înainte atât de atent și de cumpănit pe baza lor. Însă, cu toate acestea, deloc nu m-am putut abține. Fără să-mi explic cum, am început destul de vioi și plin de entuziasm să îl răsfoiesc, căci este bine știut că omul este ispitit de ceea ce este
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
el era ceva imprimat, prea mărunt pentru a putea citi cu ochiul liber. - Și ce trebuie să facă asta? - Să citească mesajul. Janasen se încruntă. - Și ce se va întâmpla? - Nu are rost să știi. Execută doar instrucțiunile mele. Janasen cumpăni și protestă. - Ați spus adineauri că "noi" ar trebui să ne asumăm niște riscuri. Am impresia că numai eu risc. - Prietene, zise Discipolul cu o voce de oțel, te asigur că greșești Dar să nu discutăm Alte întrebări? De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
alege soluția facilității. Cei doi ofițeri se întoarseră spre ea și, de comun acord, îl priviră pe Enro, întrebători. Gorgzidul își studie sora cu un zâmbet lejer. - Poți fi sigură, zise el cu severitate, că mareșalii Rour și Ugell au cumpănit bine faptele. - Firește, aprobă Rour. Ugell se mulțumi să o țintuiască cu ochii săi albaștri ca de gheață. - Doresc să aud propunerea lor, zise scurt Patricia, înainte de a-mi face o părere despre acest lucru. Enro zâmbea în continuare. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Pe acest tărâm, bătălia a fost reluată. Roland avea în spada-i magică un avantaj pe care nimeni nu-l avuse până la el. Aceasta fusese făurită de către Faleria încât nicio vrajă să nu-i poată rezista. Bine înarmat, deci, și cumpănind puterea vrăjmașului său, prin dibăcie și iuțeală îl lungi în scurt timp la pământ. Roland s-a grăbit, apoi, să se întoarcă sus, și trecând prin apă, care acum se despica înaintea lui - mulțumită sabiei magice - a ajuns curând pe
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
pot veni. Vă cer scuze de pe acum. În acest caz e bine să nu mă mai așteptați! - Accept să fie și cinci minute, chiar zece peste ora opt, numai să veniți. - Bine, domnule inginer, la revedere. * Ina mergea spre casă, cumpănindu-și cu greu sacoșa în care pusese o greutate mult mai mare ca de obicei. Se gândea că totuși acceptase prea ușor invitația inginerului. Ce părere o să-și facă despre ea!? Alex considera că era pe cale de a câștiga o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
în drept, în economia politică și în ipotezele științelor naturale. Filozofia are valoare critică, ea crește intelectul, îl dezvață de la lenea cugetării / / și de la încrederea prea mare în idei străine, o deprinde a cerceta lucrurile în mod genetic și a cumpăni fiecare cuvânt înainte de a-l așeza într-o teorie. Dar a-și suge degetul cel mic și a răsufla sisteme metafizice, precum le poate întocmi oricare ciubotar, înseamnă a abuza de cele 50 de dramuri de creier pe care natura
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
din afară, din acele concepturi pre carile le putem însemna cu a și b și pre carile vrem a le împreună-lega. Însă temeiul x are să fie în oareșcare privire cu a și cu b, în vreo împreună-glăsuire sau legătură. Atunci cumpănim x cu a și cu b și fiindcă // aflăm că fieșcare dintr-aceste concepturi se potrivește și este într-o încopciere cu y, de aceea cu drept încheiem cumcă a și b și între sine se nărăvesc și sunt într-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pot fi adevărate nici în privirea materiei lor. Despre cele mai de frunte lucrări ale minții Fiindcă mintea în înțelesul cel strâns luată ca o putere a cugetărei, mai cu samă în trei chipuri, își împlinește lucrarea sa, adică sau cumpănește laolaltă înfățoșări nemijlocite ale simțirilor și cuprinde notele acestora cele comune într-o înfățoșare universală, adică cuprinde (concipit) - de unde se nasc concepturi; sau hotărăște înfățoșările mijlocite una prin alta, și de nou le leagă laolaltă, adecă judecă de unde purced județele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
datele înfățoșărei și, mai pre urmă, împreună acele note comune într-o unitate a conștiinței și așa produce acea înfățoșare care se numește concept. Din concepturile cele formate poate mintea noastră să alcătuiască alte nouă concepturi adecă: concepturile cele formate cumpănindu-le laolaltă și luând sama la notele cari se potrivesc, apoi ținând în conștiință acele note cari sunt lor comune și despărțindu-le pre acestea di cătră acelea prin care se deosebesc de cătrăolaltă și mai pe urmă împreunînd notele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
împreunarea într-o unitate a conștiinței a acelor note, în cari se potrivesc înfățoșările. De la aceste 4 lucrări ale minții atârnă toată alcătuirea concepturilor. Despărțirea concepturilor. Concepturile în logică se pot prefira numai în două priviri, adică sau încît se cumpănesc între sine, sau cu mintea noastră din care se nasc. Așadar numai în aceste două priviri se pot despărți. 1) Concepturile laolaltă părechindu-se sau se pot prefira după cîtățimea lor cea din afară sau după cea dinlăuntru; cîtățimea cea din
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ce cuprinde mai puține înfățoșări se numește mai de jos, cu sfera mai mică sau mai îngustă. // Pentru ex.: conceptul animal este mai înnalt decât conceptul om, pentru că conceptul animal se cuvine mai multor reprezentații decât omul, care pentru aceea cumpănindu-se cu acela este mai jos. Conceptul cel mai înnalt decât altul se numește gen, iară acel ce se cuprinde sub dânsul se numește speție. Pentru ex.: conceptul animal este gen, iară conceptul pasăre este specie. Spețiile când cuprind sub
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
În înțelesul logic toate realitățile se nărăvesc laolaltă, adică se pot împreună-cugeta, pentru că singure numai concepturile contrazicătoare nu se pot împreună-cugeta; însă metafizica va hotărî de sunt toate acestea în vreun obiect împreună cu putință sau nu. Despărțirea concepturilor întrucît se cumpănesc cu mintea noastră Concepturile în privire cătră treapta și modul conștiinței cu care ni le înfățoșăm se despart în chiare și întunecoase (claros et obscuros), în lămurite și nelămurite (distinctos et nondistinctos), în deplinite și nedeplinite (complectos et incomplectos); mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
putem să le cunoaștem. Limbi străine așijderea numai prin mijlocirea ei suntem în stare de a le învăța, căci terminii limbilor străine niciodată și nicicacum ar fi în stare ca să deștepte vreo înfățoșare în sufletul nostru, dacă nu s-ar cumpăni aceiași termini cu terminii limbei noastre și chiar pentru că numai prin această cumpănire pot terminii limbelor străine să deștepte în noi ideile potrivite lor, pentru aceea cugetarea într-o limbă străină fiind numai mijlocită, are de-a pururea oarece greutate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vecinice, acest adăogămînt din firea sa nemuritoriu este afecția subiectului sus arătat, însă acest de bucurii vecinice este afecția predicatului doritoriu. Despărțirea județelor În logică se despart județele în două, adică sau precum se privesc în sine sau precum se cumpănesc laolaltă. Privirea cea dentîi se numește dinăuntru sau absolută, iară cea de-a doua din afară sau relativă. Despărțirea județelor în privirea cea dinlăuntru Tot județul în sine privindu-se se poate despărți după 4 momenturi, adică după cîtățime, cualitate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
lasă a-și strica sănătatea sa cu mâncări scumpe și multe. El poate toate câte vra, pentru că nu vra făr' numai aceea ce poate. Se culcă cu liniște, se odihnește cu pace și se scoală cu bucurie. El știe a cumpăni vremea și privește statele vieții sale urzite cu fir și cu mătase. Răspondenția sa o are cu ceriul, la care gândurile sale îl {EminescuOpXV 579} poartă neîncetat. Nu are nici o dorire de lucrurile acestei viețe, pentru că o cunoaște deșartă; nici
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
s-aprindem câte-o lumânare pentru răposații noștri... N-o face iar pe eroul, că n-ajută la nimic!... Nando își ascultă sora, pufăind gânditor din țigară. Când Mafalda își sfârși pledoaria, mai tăcu încă o vreme, părând să-și cumpănească bine răspunsul. Vezi tu, sorella, zise el pe un ton potolit, tocmai asta e problema, că pe mine soarta lui Pătrășcanu mă privește... Moise ar fi trebuit să adauge la decalogul lui încă o poruncă: să nu fii indiferent!... Fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]