1,109 matches
-
de ce oare aceste insistențe ale fetei de a chema pe Luceafăr?poate pentru că din cînd În cînd „pneuma” trebuie revitalizată, corpul eteric pur și cristalin la Început a devenit opac, impuritățile materiale s-au Încrustrat În el. Pentru a-și curăți, a-și purifica pneuma Cătălina apelează la astru, la o planetă din seria caldeană Luna, Mercur, Venus, Soare Jupiter, or Venus este cea mai benefică, ori Venus este Luceafărul ... influența planetei Venus are o mare importanță În purgarea pneumei Cătălinei
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
soarelui transformează în aburi o parte de apă, totuși, fiind că ea nici odineoară în acel lac nu scădè, urmează a presupune că el se îndestulează de un subpământean izvor îmbelșugat și care lac mult ar spori îndată ce s-ar curăți după cuviință și ce s-ar revărsa în el și alte apropiete izvoare. Cumpăna acestui lac fiind 5 palme peste cumpăna Bahluiului, lesne s-ar pute face ca să aibă apa lacului o curgire în Bahlui prin un înadins canal. Lacul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la Încercările cu mult mai mari prin care au trecut semenii noștri și mai ales sfinții Bisericii noastre. Din scrierile proprii Spiritualității Ortodoxe aflăm că asumându‑ne noi asceza, nevoințele trupești și sufletești, ne Îndreptăm pornirile rele și ne despătimim, curățind orice urmă a răului din noi. Greutatea și durerea nevoinței duce la o stare de acalmie, de liniște, de pace și bucurie, de nădejde și de putere În a răbda. Atunci când creștinul nu se nevoiește, nu practică nici un fel de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
greu să vorbesc. Mă doare mult, sufăr, dar este foarte frumoasă boala mea. O simt ca iubire a lui Hristos. Mă străpung la inimă și mulțumesc lui Dumnezeu. Este pentru păcatele mele. Sunt păcătos și Dumnezeu Se străduiește să mă curățească 212. 174 Suferința și creșterea spirituală Atunci când eram de șaisprezece ani, Îl rugam pe Dumnezeu să‑mi dea o boală grea, un cancer, ca să mă doară pentru iubirea Lui și să‑L slăvesc În durere. Multă vreme m‑am rugat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Apostol Pavel cea mai importantă dintre toate lecă țiile spirituale - că slava lui Dumnezeu Îi era suficientă, că puterea lui Dumnezeu se desăvârșește În slăbiciunea umană (II Corinteni 12, 7‑10). Suferința este un instrument prin care Dumnezeu ne poate curăți de satisfacția de sine și de autoamăgire și ne poate ajuta să facem față slăbiciunii noas‑ tre prin puterea Lui, ca să putem mărturisi Împreună cu Sfântul Apostol Pavel că „toate le pot În Hristos Cel care mă Întărește” (Filipeni 4, 13
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a petrecut patru ani În Constantinopol strângând bani pentru Mănăstirea Sfântul Pantelimon. Multe minuni au avut loc În capitală, mai ales atunci când cinstitul cap al sfântului a fost adus acolo de la Athos. Orbii și‑au recăpătat vederea, leproșii au fost curățiți, iar cei posedați de demoni au fost exorcizați. Bătrânul Sava cu greu putea face față tuturor cerințelor de a fi vizitat. Dar apoi războiul a izbucnit Între Turcia și Rusia, care a rezultat În pierderea asistenței financiare din partea Patriarhului Calinic
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
atunci va trimite și Bunul Părinte ceresc belșug de har și de ajutor. În ceea ce privește modul săvârșirii rugăciunii, trebuie să ne rugăm ca și cum am avea În fața ochilor pe Hristos, să ne adunăm mintea asupra celor citite sau rostite, și să ne curățim inima de orice gând păti‑ maș. Ceea ce contribuie foarte mult la păstrarea atenției În timpul rugăciunii, este pronunțarea acesteia foarte rar, pentru ca fiecare cuvânt al ei să aibă ecou În mintea și inima noas‑ tră. La Început, e necesar ca bunul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și a sufletului, bunătatea și Întreaga lui Înțelepciune care uimea și puterile Îngerești, simplitatea Îmbrăcămintei sale și mai mult decât toate, maica virtuților, smerita cugetare ? În ciuda tuturor acestor virtuți, Dumnezeu a Îngăduit să sufere de multe boli, pentru a‑l curăți, precum aurul În topitoare și astfel să‑l introducă În Împărăția Sa. Trupul său istovit din pricina postului, a privegherilor și a nevoințelor duhovnicești, suferea atât de mult, Încât este de mirare cum de a rezistat atâția ani și nu a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
prin Maslu, aducând după sine și tămăduirea trupului de boală 306. Untdelemnul care alcătuiește materia Tainei Sfântului Maslu, binecuvântat fiind de preoți cu invo‑ carea lui Dumnezeu, este sfânt, plin de darul dumnezeiesc al Sfântului Duh, având puterea de a curăți sufletul, prin iertarea păcatelor, și de a tămădui trupul, prin izgonirea bolilor, Împărtășind mila și Îndurarea lui Dumnezeu 307. Credință și vindecare 281 Untdelemnul de la Maslu, arată „firea preacurată și netul‑ burată a Sfântului Duh, Care, pătrunzând În noi ca
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
trupul. Dar prin harul acestei Taine se dă În mod principal vindecarea trupului. Numai când este rân‑ duit de Dumnezeu ca bolnavul să moară, nu se produce acest efect principal, ci numai celelalte. Prin ungerea cu untdelemn sfințit, simțurile sunt curățite, sfințite, Întărite În ele Înseși Împotriva ispitelor ce vin de la lucrurile din afară și de la forțele rele nevăzute prin mijlocirea lor”313. Astfel, În rugă‑ ciunile Maslului În care se cer deodată tămăduirea trupului, iertarea de păcate și tămăduirea de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
stabilesc Între credincioși și persoanele reprezentate În icoane sau ale căror moaște s‑au păstrat, și datorită lui Hristos - Izvorul sfin‑ țeniei - de Care se Învrednicesc sfintele moaște. „Ați auzit, ba ați și văzut voi Înșivă că mulți au fost curățiți de demoni, că foarte mulți chiar, când s‑au atins cu mâinile de Îmbră‑ cămintea sfinților, au fost vindecați de bolile de care sufereau. Câte basmale, câte obiecte de Îmbrăcăminte sunt atinse de sfintele moaște și prin această atingere devin
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
unelte simple ca foarfecele, șurubelnița? 2. utilizezi mașini care necesită mișcări precise ale mâinilor? 3. lucrezi un timp îndelungat cu mâinile? 4. prinzi mingea sau obiecte mici aruncate? 5. utilizezi tirbușonul sau deschizi o sticlă închisă cu un capac? 6. curăți obiecte minuscule? 7. mânuiești ghidonului bicicletei? 8. atârni / agăți un obiect fără să-l scapi? 9. îți folosești mâinile în situații critice, de ex. acordare de prim ajutor? 10. utilizezi vesela, paharele fără a le sparge? VIII. D. Poți să
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
spune și Iisus Cu alte cuvinte trebuie să fim atenți În primul rând la ce roade dă inima noastră, să fim atenți la gândurile noastre pentru că ele ne vor determina și acțiunile și până la urmă destinul nostru. Iar mintea o curățim și o disciplinăm cel mai ușor printr-o rugăciune spusă din inimă, stăruitor și de asemeni prin trăirea clipei prezente, respectiv printr-o participare activă la momentul lui Acum . Pentru că dacă vom lăsa gândurile să zboare În trecut sau În
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
cu lapte bătut. În ziua Înmormântării sale, În loc de mâncare, Înghite Încet, În prezența adunării, o bucată de pânză albă de trei degete și lungă de treizeci de iarzi, după care o scoate pentru a Îndepărta toate materiile străine din stomac, curățindu-și În prealabil intestinele așa cum am spus mai Înainte. Așa ridicolă cum poate părea cititorului procedura - și cum Îmi apare, Într-adevăr, și mie -, e absolut necesar totuși ca acești artiști să fie stăpânii corpului și organismului lor și să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
scărilor șerpuitoare. Intrarea ucenicului în pridvorul templului este începutul unei noi vieți, dar această etapă e doar pregătirea și purificarea pentru ceva mai înalt. El devine un copil al frăției, lecțiile pe care le primește sunt simple intenții de a curăți inima și a pregăti recipientul pentru iluminarea mentală care-i va fi dată în grade succesive. Companion devenind, el mai urcă o treaptă și este membru emblematic al tinereții, astfel începând educația sa intelectuală. Și iată-l la pragul dintre
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
este iubirea, dar cea „mai presus de fire”. Deși în carnea trupului se află sămânța iubirii, aceasta trebuie sădită în suflet, prin sipritualitate pentru a îndeplini scopul propus. Poetul deplânge existența într-un trup „pâlpâitor de pofte”, dorind „s-o curățesc de carnea” (iubirea). Dragostea adevărată se realizează dincolo de carnal, la un plan superior, greu accesibil omului profan. De asemenea, poetul accentuează starea impură a omului, o stare care îl separă de divinitate și îl depărtează de sacralitatea și de puritatea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Patriarhul Miron Cristea tocmai în sâmbăta Mare, când creștinii ortodocși îl coborâseră în groapă pe Hristos, după ce, la Prohodul LUI, aceștia cântaseră cu toții grozava înfruntare a lui Iuda: "De iubești pe săraci și de mir te scârbești, ce se varsă curățind multe suflete, apoi cum pe aur Mântuirea vinzi?". Pe bună dreptate, Nae Ionescu vorbește de un duh al Ortodoxiei de care nu s-a atins nimeni până la gestul grav al Patriarhului Miron și de aceea conchide destul de categoric: "să fim
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
făptuire descrise de Cuviosul Nichita Stithatul s-a concentrat asupra practicării faptelor prin care se curăță ființa umană de patimi și dobândește virtutea (Capete practice); a doua se va opri asupra contemplării rațiunilor divine ale naturii, care implică "o minte curățită de privirea pătimașă a lucrurilor; o minte care nu le vede ca obiecte de sine stătătoare și slujind patimilor. De aceea capetele acestea se numesc naturale și vorbesc despre curățirea minții. Fără îndoială, această contemplare naturală nu se face fără
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
capete teologice și practice, în Filocalia, vol. VI, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, București, Humanitas, 1997, p. 18: "Credința și frica de Dumnezeu și păzirea Poruncilor Lui ne răsplătesc pe măsura curățirii noastre. Căci în măsura în care ne curățim, ne ridicăm de la frica de Dumnezeu la dragoste de El și înaintând ne mutăm, așa zicând, de la frică la iubirea lui Dumnezeu. Și așa auzim cuvântul Lui: Cel ce are poruncile Mele și le păzește pe ele, acela este cel
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
aceasta preînchipuia Botezul creștin -, și a fost vindecat, chiar dacă l-a încercat și o mică neîncredere: „Să te învețe citirea luată din cartea Împăraților (IV Reg. 5). Era un sirian (numit) Neeman, care avea lepră și nu putea să fie curățit de nimeni. Atunci o fată dintre prizonieri i-a spus că este în Israil un profet care ar putea să l curețe de boala leprei. Luând el aur și argint - spune Scriptura - s-a îndreptat spre regele lui Israil. Acesta
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
venit, l-a povățuit să se scufunde de șapte ori în râul Iordan. Atunci acela a început să-i spună că el avea ape mai bune în patria sa, în care se scufundase de multe ori, dar niciodată nu se curățise de lepră. Chemat din nou acolo, nu asculta de povețele profetului; dar, la îndemnul și stăruințele slugilor, a consimțit și s-a scufundat. Și fiind curățit din aceasta, a înțeles că faptul de a se curăți cineva nu stă în
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
în patria sa, în care se scufundase de multe ori, dar niciodată nu se curățise de lepră. Chemat din nou acolo, nu asculta de povețele profetului; dar, la îndemnul și stăruințele slugilor, a consimțit și s-a scufundat. Și fiind curățit din aceasta, a înțeles că faptul de a se curăți cineva nu stă în puterea apelor, ci a Harului. Cunoaște acum cine este acea fată mai tânără printre prinșii de război: este adunarea neamurilor, adică Biserica Domnului, ținută mai-nainte
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
dar niciodată nu se curățise de lepră. Chemat din nou acolo, nu asculta de povețele profetului; dar, la îndemnul și stăruințele slugilor, a consimțit și s-a scufundat. Și fiind curățit din aceasta, a înțeles că faptul de a se curăți cineva nu stă în puterea apelor, ci a Harului. Cunoaște acum cine este acea fată mai tânără printre prinșii de război: este adunarea neamurilor, adică Biserica Domnului, ținută mai-nainte în stăpânirea păcatului, când încă nu avea libertatea dată de
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
viață sfaturile lor și ne vorbesc despre acest război ca unii care au trecut prin el câștigându-l. S-au îmbogățit în virtute, s-au iluminat și au atins desăvârșirea, și așa ne învață și pe noi cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. În felul acesta, ne arată toate suișurile și coborâșurile luptei cu patima, până la cele mai mici amănunte, pentru că necunoașterea vicleniilor vrăjmașului înseamnă pentru noi pierderea luptei chiar de la începutul ei. Sfatul filocalic, după felul cum este alcătuit
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
zilnic, tot am dobândi un câștig din aceasta. De pildă, în drumul spre serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre rugăciune, cap
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]