590 matches
-
toate acestea, planta are și proprietăți terapeutice, vindecând „lipitura”, adică depresia, durerile de dinți, sub forme de catapalasme, abcesele și hidropizia. Mătrăguna este o plantă erotică, conferind dragoste, fecunditate, bogăție și sănătate. Culesul ei constituie un ritual cu anumite condiții: curăție trupească, puritate, tăcere, gesturi protectoare, aducerea de ofrande, adresarea respectuoasă. În situația În care nu este culeasă după regulile acestea, virtuțile ei magice se pot Întoarce Împotriva celui care a cules-o. „Mătrăguna are dublă putere. Forțele ei pot fi
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
credința și Biserica noastră o dă Sfintei Fecioare Maria este și se fundamentează pe o serie de prerogative sau elemente speciale care alcătuiesc „mariologia”. învățături că Sfânta Fecioară Maria este Născătoare de Dumnezeu, învățătura despre pururea Fecioria Maicii Domnului și curăția ei trupească și sufletească. Maica Domnului după trup are rolul mare de mijlocitoare pe lângă Iisus pentru noi, creștinii. Aceste adevăruri se întemeiază pe Sfânta Scriptură și pe Sfânta Tradiție. Maica Domnului este mama după trup a Mântuitorului Iisus Hristos și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
da mie. Se auziră foșnind satenurile din căptușelile caftanelor boierești și răsuflările grele ale celor care, învingându-și vârsta, băteau cu gesturi mari prima metanie. Pe vodă îl ajutară să se ridice cei doi feciori, Constantin și Ștefan. — Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, slugii Tale. La a doua metanie, domnul se simți pătruns de rugăciune, fața-i devenise palidă și senină. — Așa, Doamne, dăruiește-mi mie să văd greșalele mele și să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
împins păcatul. E noapte neagră-n ochi-mi, totul tace, Dar mintea-mi vede - genele holbate -; Ca și un orb mă simt în întuneric Și totuși înainte-mi zi se face. E chipul tău, lumină necrezută De frumuseți, de taină, curăție, Ce nopții reci lucire-i împrumută. Din cauza ta, bălaia mea soție, Cât ziulica trupu-odihnă n-are, Iar noaptea sufletul în cale pleacă. {EminescuOpIV 333} ALBUMUL Albumul? Bal-mascat cu lume multă, În care toți pe sus își poartă nasul, Disimulîndu-și mutra
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
îți va izbuti, pe cărările tale va străluci lumina. 29. Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută pe cel cu ochii plecați. 30. El va izbăvi chiar și pe cel vinovat care își va datora scăparea curăției mîinilor tale." $23 1. Iov a luat cuvîntul, și a zis: 2. "Și acum plîngerea mea este tot o răzvrătire. Dar suferința îmi înădușe suspinurile. 3. Oh! dacă aș ști unde să-L găsesc, dacă aș putea să ajung pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
știu să lingușesc: altfel, într-o clipeală m-ar lua Ziditorul meu. $33 1. Acum dar, Iov, ascultă cuvîntările mele, ia aminte la toate cuvintele mele! 2. Iată, deschid gura și mi se mișcă limba în cerul gurii. 3. Cu curăție de inimă voi vorbi, buzele mele vor spune adevărul curat: 4. Duhul lui Dumnezeu m-a făcut și suflarea Celui Atotputernic îmi dă viața. 5. Dacă poți, răspunde-mi, apără-ți pricina, fii gata! 6. Înaintea lui Dumnezeu eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Iosafat a pus și aici, pentru judecățile Domnului și pentru neînțelegeri, Leviți, preoți și căpetenii peste casele părintești ale lui Israel. 9. Și iată poruncile pe care li le-a dat: "Voi să lucrați în frica Domnului, cu credință și curăție de inimă. 10. În orice neînțelegere, care vă va fi supusă de frații voștri, care locuiesc în cetățile lor, și anume: cu privire la un omor, la o lege, la o poruncă, la învățături și rînduieli, să-i luminați, ca să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
ta și a face voia lui Dumnezeu pentru a fi vrednic de ea, pentru a te uni cu Dumnezeu cel iubitor, singurul în Care este mântuirea. Credința aceasta nu poate fi dezlegată de năzuința serioasă și ostenitoare spre sfințenie, spre curăția în relația iubitoare cu Dumnezeu. Ea e un fel de intuiție a realității celor făgăduite, un fel de confirmare a lor prin bunul-simț sau chiar printr un fel de pregustare. (n.s. 26, p. 198-199) footnote>. Această credință umple sufletul războit
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu are deloc nevoie de dovedire, sădind o încredințare îndestulătoare în credincios, din unele lucruri vădite”. (Calist Patriarhul, Capete despre rugăciune, cap. 52, în Filocalia..., vol. VIII, p. 293-294) „Și când vei vedea voia ta că se încrede cu toată curăția cugetului mai mult în Dumnezeu decât în tine, și că te silești să nădăjduiești în El mai mult decât în sufletul tău, atunci se va sălășlui în tine puterea aceea necunoscută de tine. Și vei simți puterea Celui ce este
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
tralieni), cap. XI, 1-2, în PSB, vol. 1, p. 207) „Feriți-vă de buruienile rele, pe care nu le cultivă Hristos, pentru că nu sunt sădite de Tatăl (Mt. 15, 13). Nu grăiesc așa pentru că am găsit dezbinare la voi; dimpotrivă, curăție. Că toți câți sunt ai lui Dumnezeu și ai lui Iisus Hristos, sunt cu episcopul; și toți câți se vor pocăi și vor veni la unitatea Bisericii, vor fi și ei ai lui Dumnezeu, ca să fie vii după Iisus Hristos
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și prin pocăință, „cât este ziuă” (Ioan 9, 4),adică din timpul vieții în trup. Scrierile acestor mari nevoitori creștini sunt pline de îndemnurimorale de a ne trăi viața prezentă ca și cum am dura o mie de ani,în credință și curăție, iar față de fiecare clipă a vieții să ne compor tăm ca și cum ar fi ultima din această viață, ca o ultimă șansă de ane îndrepta, a ne căi și mântui. Cugetarea sau meditarea la moarteși la cele ce veșnic îi vor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
așa: “Acest loc a fost destinat să-mi fie mie de către Fiul meu , Dumnezeul tuturor. Pe acest munte voi trimite bărbați din toată lumea. Voi nu veți mai rtămâne mult timp aici. Acei bărbați vor trăi aici ca îngerii, în mare curăție și în rugăciune, după chipul îngerilor”. Păi, cum vine asta? se întrebă cu voce tare Mihaela. Călugăria asta este o meserie? Dau examen sau... cum îi trimite Fecioara Maria aici? Mă depășește această treabă, răspunse Andrei, puțin încurcat, dar ar
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Presa" ar fi dovedit că avem nevoie de război cu turcii ca de apă și că mari lucruri a trebăluit d-nealor până acuma. Pe noi nu ne interesează apucăturile "Romînului" decât numai din punctul de vedere al stilului și a curăției de inimă. 7 {EminescuOpX 8} Iată un pasagiu din acest șir de articole în care grecii besmetici din Strada Doamnei se identifică ca totdauna cu nația, dar intr-un mod cu totul invers. Dacă nația n-ar vrea cumva ceea ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Grădișteanu a spus că ecuivalentul cuvântului "cinic" e cuvântul francez canaille. Se înșală d-sa. Și un om cinstit poate fi cinic. Dar când întrunește cineva o exemplară tărie de caracter și de convingeri, un talent oratoric (de klown) și curăție de moravuri, atunci amândouă cuvintele, deși nu s-apropie în sens lexical unul de altul, totuși sânt strâns unite în unul și același nobil piept. În orice caz, față cu d. Grădișteanu nu se va întrebuința numai epitetul "cinic". * Interesante
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de-a face avere în socoteala patriei n-am putut-o descoperi pîn' acum la d-sa. Dar motivele schimbării sale sunt plauzibile sau nu? îl privesc. Pe noi nu ne privește din punctul de vedere al moralei publice decât curăția acelor motive. Pîn' acum însă, deie-ne voie, onor. confrați de la "Romînul", a o constata, n-am putut descoperi ca acele motive cari-l determinau pe șeful partidului democratic să fie atât de comune, atât de imediat vânătoare de para
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Orientului, lipsite de iubire de adevăr și de curaj, a intrat în organismul viu al unui popor, nu mai poate fi vorba de aristocrație istorică. Ea rămâne un ideal de invidiat, pe care puține popoare l-au ajuns în toată curăția lui și de la care alte popoare, a căror viață a fost coruptă prin demagogie sau prin despotism, cată să renunțe pentru secole înainte, daca nu pentru totdeauna. Există în adevăr familii istorice în țară; numele lor e format în genere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai importantă a poporului nostru. {EminescuOpXII 325} Fără îndoială, sărăcia e un izvor de rele fizice și morale, dar e tot atât de adevărat că relele morale sunt la rândul lor cauze ale decadenței economice. Într-o țară în care religia și curăția moravurilor au fost înlăturate prin epicureism și sibaritism, în care conștiința de drept și nedrept, de bine și rău sunt zilnic jignite prin ridicarea socială a unei păture de oameni neonești, în care nepăsarea a ajuns a admira pe oamenii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
meu, Căruia mereu am jertfită”155. Unii dintre cei din piață care erau de față la martirajul lui Pioniu Îl rugau și ziceau : „«Crede nouă, Pioniu, că noi te iubim și pentru multe ești vrednic să trăiești, mai ales pentru curăția și bunătatea ta. Este bine să trăiești și să vezi această lumină și Încă multe alteleă. Iar el le‑a răspuns : «Și eu spun că este bine să trăiești, dar noi dorim binele acela care este mai mare. Dorim și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
n-a făcut milă. Și mila biruiește în fața judecății” (Iacov 2, 13) sau, cum zice Sfântul Apostol Petru: „dragostea acoperă mulțime de păcate” (Petru 4, 8). Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. (Matei 5, 8) Curăția inimii este o treaptă superioară pe scara desăvârșirii. Inima reprezintă forul intern, adică sentimentele, gândurile și dorințele care stau la baza cuvintelor și a faptelor noastre (forul exterior). Mântuitorul aseamăna inima omului cu ochiul. Precum ochiul sănătos și curat poate
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Iisus Hristos cunoaște mai bine ca orice psiholog sufletul copilului, când spune ucenicilor săi : „Lăsați copiii să vină la Mine...” Prin însăși natura sa, copilul ne cere să-l conducem la Dumnezeu, dar, pentru aceasta, trebuie să-l cunoaștem îndeaproape. Curăția sufletească a copilului este una din condițiile necesare pătrunderii cu ușurință în misterul Divinității. Copilul înălțat de Iisus în mijlocul Apostolilor este simbolul curăției și al pregătirii pentru ceruri: „Dacă nu vă veți întoarce și nu veți fi precum pruncii, nu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sa, copilul ne cere să-l conducem la Dumnezeu, dar, pentru aceasta, trebuie să-l cunoaștem îndeaproape. Curăția sufletească a copilului este una din condițiile necesare pătrunderii cu ușurință în misterul Divinității. Copilul înălțat de Iisus în mijlocul Apostolilor este simbolul curăției și al pregătirii pentru ceruri: „Dacă nu vă veți întoarce și nu veți fi precum pruncii, nu veți intra în împărăția cerurilor.” (Matei 18, 2) Plecând de la exemplul lui Iisus, Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază virtuțile sufletului tânăr: „Copilul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții superioare de viață. Valorificarea virtuților prezentate în textul Fericirilor (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință), conduce la progres în achizițiile de cunoștințe la religie și la modificări comportamentale dezirabile. Acestea au un rol important în formarea virtuților creștine și în consolidarea comportamentului moral-religios al elevului. În transmiterea și consolidarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de învățare Mântuitorul Iisus Hristos-Învățător și Mântuitor, și Trăirea învățăturii creștine, am urmărit pe lângă însușirea noilor cunoștințelor, aplicarea lor în viața personală, insistând asupra: modalităților de manifestare a dragostei față de aproapele, a practicării virtuților creștine (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință) și importanței adevăratei prietenii. Tematica abordată la orele de dirigenție a avut ca subiecte: Despre dreptate, adevăr, cinste, sinceritate; Colegialitatea și prietenia; Invidia și orgoliul înjosesc pe om; Cum ne arătăm recunoștința; „ Politețea - aspect
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Trăirea învățăturii creștine” Pentru a dezvolta capacitatea elevilor de a identifica virtuțile creștine menționate în Fericiri, în viața unor personalități biblice, profesorul va adresa elevilor întrebări ajutătoare: „Care sunt virtuțile prezentate în cele nouă Fericiri?” ...smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, statornicia în credință; „Cine este modelul suprem de smerenie?” - Mântuitorul Iisus Hristos „care S-a făcut Om pentru mântuirea noastră”; „Care din personajele cunoscute de voi la religie manifestă pocăință?” - fiul risipitor din pilda cu același nume, tâlharul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în traducerea lui Teodor M. Popescu, Enciclica patriarhilor ortodocși de la 1848. Studiu introductiv, text și traducere, în "Biserica Ortodoxă Română", an LIII, nr. 11-12/1935, pp. 545-688) - care, vorbind despre infailibilitatea în materie de învățătură, zice: Iar nestricarea dogmei și curăția rânduielii nu sunt date în paza unei ierarhii oarecare, ci în paza întregului cler și popor bisericesc, strâns unit în dragoste reciprocă și care este, cu alt nume, însuși Trupul Domnului Hristos, Biserica credincioșilor". Unde se deschid ghilimelele? 31 Cuvântul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]