1,658 matches
-
aibă habar ce făcea, femeia trecu pe lângă el și apucă de pânza ce acoperea cadavrul tânărului, smucind-o În lături pentru a-i expune trupul până la brâu. Incizia uriașă a autopsiei, Întinzându-se de la ombilic până la gât, era Închisă cu cusături mari. Necusută și părând cât se poate de inofensivă În comparație cu uriașa incizie a autopsiei era linia mică și orizontală care-l ucisese. Voce ei ieși ca un geamăt scăzut, și repetă numele: „Mike, Mike“, scoțând sunetul ca pe-un vaier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
săculeț bine cusut cu un cordon la gură. Tot Otiliei îi dădu însărcinarea de a-i face în spatele pantalonilor un buzunar interior închis cu trei nasturi. Lucrul Otiliei era foarte satisfăcător, însă spre mai multă siguranță bătrânul mai trase o cusătură cu sibiaș, străbă-tînd chiar stofa. În pungă răsturnă mărunțișul de argint pe care-l ținea de obicei în casă, în cutia de tinichea, pentru nevoile zilnice, iar în buzunar îndesă pachetele cu hârtii. Ca nu cumva să se desfacă nasturii
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
poți să capeți la băutură, de să îmbeți o stradă întreagă. Ai găbjit o pereche, poți să abțiguiești 53 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI aripile raglanului putrezit. Celei de-a doua aripi a trenciului i se descusură tivurile și cusătura laterală, pârâind încetișor, cu sunetul cu care un caniș ar fi ronțăit un biscuit. - Ce regi, boangă?... - Cei șapte... - Nu-s stricăciunile de care ne-au învățat comuniștii la radio?... Că se parangheleau, în petreceri, la Sinaia, până le aruncau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
comune, himerizarea realului sunt elementele definitorii ale poeziei lui Mircea Cărtărescu. O bună parte dintre ele pot fi regăsite, deopotrivă, la oniriști și suprarealiști, dar, spre deosebire de aceștia, poetul nostru își face, în plus, un titlu de glorie din a lăsa „cusăturile” la vedere: deși lucrurile sunt stupid de simple ele mă atrag și mă fac să-mi fie rușine de felul în care trăiesc de poezia pe care o scriu și mă tem că nu sunt pe calea cea bună cât
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Păi, răsăritul nu e de unde pleci, se scărpină Pârnaie, e unde te duci. E cum ar fi o direcție, nu un loc. — Aicea e răsăritul... repetă Isaia, mulțumit că-și regăsise echilibrul. — De unde știi ? întrebă Bunelu, care urmărise nedumerit toată cusătura privirilor lui fără nod la ață. — Da’ voi de unde știți că nu ? replică Isaia. — Păi, nu știm... mărturisi Bunelu. — Atuncea aici e ! hotărî Isaia. De aicea plecăm, de la altar. Ne trebuie prapuri. Puțică se înființară, obișnuiți cu corvoadele de orice
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu era o asociație foarte reală, cel care dorește o haină ar fi fost forțat să lucreze în izolare, adică să îndeplinească el însuși actele nenumărate din această serie, de la prima brazdă de hârleț care o începe și până la ultima cusătură de ac care o încheie. Însă, grație sociabilității care este semnul distinctiv al speciei noastre, aceste operațiuni s-au distribuit între o multitudine de lucrători, și ele subdivizează din ce în ce mai mult binele comun, pe măsură ce, întrucât consumul a devenit mai activ, un
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
poată impune fără prestigiul unei hermeneutici discursive. ( Din această credință s-au născut în fond și toate paginile acestea. Iar Sorin va ști să respecte atât de bine legământul, încît nici cel mai iscusit ochi nu va putea descoperi vreodată cusătura care face să stea laolaltă povestea și interpretarea ei.) În timp ce Sorin își prelucrează interior tăcerile, Bogdan vorbește ca o floare care se deschide și descoperă lumea. Este tot o vibrație. Se bucură cu glas tare: de muzică, de filme, de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
intelectual angajat". Una dintre problemele pe care le întâlnim adesea este credința într-o "rețetă magică", într-un panaceu sau, mai prozaic, într-o "haină de-a gata", cum ar spune cercetătorul Égide Royer din Québec, care-i preferă o "cusătură de mână" (Royer, 2003). N-avem încredere în nici un guru, în pseudo-sfinți, în iluzioniști și vânzători care vor să se căpătuiască pe seama "violenței". Unul dintre obiectivele principale ale acestei cărți va fi tocmai să prezinte, pentru public și pentru dezbatere
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
înseamnă că ele nu sunt eficace", dimpotrivă, după cum am văzut în sinteza lui Gottfredson (tabelul 30). Un alt efect pervers al centrării pe ample programe comportamentale individualizate este, paradoxal, tendința de a promova programe greoaie, care împiedică improvizația de teren, "cusătura de mână" de care echipele au atâta nevoie. De aceea este mai greu pentru echipele educative să adopte asemenea programe și, de foarte multe ori, riscul este de a se lăsa pe mâna "specialistului", adică a creatorului proiectului, care este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
antrenează o birocratizare excesivă și o iluzie totală în ce privește puterea centralei (ministerul), care se pierde pe măsură ce se împotmolește în treptele intermediare (care fac totuși ce pot și ele!). Asta înseamnă a uita că o parte din strategile posibile stau în "cusătura de mână". Nu-i vorba de a "îndrepta spre local responsabilitățile statului": ele rămân mari în ce privește formarea personalului, determinarea unui curriculum național etc. E însă foarte puțin eficient să lași TOTUL în mâinile unui "stat" sacralizat , al cărui rol nu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
impozantă și afișând mândrie în mersul său, are o ocupație ce a devenit o adevărată patimă, vânătoarea. Se înfățișează, ca și stareța, îmbrăcat după moda zilei și cu o eleganță căutată, modificându-și portul monahal: „Văzui la el pe mâneci cusătură/ Cu găitan din blană scumpă, sură,/ Iar spre a și prinde gluga sub bărbie,/ Un bold sengroșa cu-o gămălie/ Din aur, înnodat cu funta deasă.” 554 Se comportă liber și desconsideră public porunci augustiniene precum interdicția de a sta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se fura mireasa și de a se răscumpăra de către mire, prin plată în bani sau în vin. Multe strigături înveselesc atmosfera: „Poți fi mire împăcat Ce mireasă ți-ai luat. Știe țese, știe coase Și purta haine frumoase. Meșteră la cusătură Și la vorbele din gură, Știe pâinea s-o frământe Și pe om cum să-l încânte Știe pâinea cum se coace Și-o haină cum să îmbrace Că oricine vede-i place.” La nuntă se glumește, se fac ironii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
impozantă și afișând mândrie în mersul său, are o ocupație ce a devenit o adevărată patimă, vânătoarea. Se înfățișează, ca și stareța, îmbrăcat după moda zilei și cu o eleganță căutată, modificându-și portul monahal: „Văzui la el pe mâneci cusătură/ Cu găitan din blană scumpă, sură,/ Iar spre a și prinde gluga sub bărbie,/ Un bold sengroșa cu-o gămălie/ Din aur, înnodat cu funta deasă.” 554 Se comportă liber și desconsideră public porunci augustiniene precum interdicția de a sta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
decât se obișnuiește 251. Tentația laudativă nu a dispărut complet și a produs câteva notații entuziaste, de extracție romantică, cum ar fi cele legate de portul popular. În opinia sa, privind cu atenție Columna lui Traian, oricine ar putea recunoaște: "cusătura cămășii femeilor dace, care se regăsește întocmai pe ia țărăncii române"252. Asocierea nu este chiar așa de evidentă, ignorând circulația arhetipurilor decorative, comune atâtor civilizații de-a lungul timpului. Recurge însă la un vechi și familiar clișeu cultural, încă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
oamenilor. Esențială pentru destinul lui Nerjin este discuția cu Anton Iakonov, directorul institutului Marfino. Este de reținut aici demnitatea lui Nerjin în relația cu cel care are putere administrativă asupra lui ("se înclină în tăcere, fără să ducă mâna la cusătura pantalonului și fără să-și balanseze brațele"). Profesorul lui Nerjin de la facultate, Vereniov, acceptase colaborarea și fusese adus să-l convingă pe Nerjin să ia parte la misiunea pentru Biroul 6, să se ocupe de criptografie și teoria probabilităților, aduse
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Hârtia tehnica TANGRAM (construirea figurilor, folosind pătratul împărțit în șapte figuri geometrice); tehnica Origami; tehnici combinate aplicate pentru obținerea de produse utile Mase plastice tehnici combinate aplicate pentru obținerea de produse utile construcții din mase plastice. Fire și materiale textile cusături decorative (puncte de cusături la alegere, în funcție de tradiția zonei); *noțiuni de croitorie: așezarea și fixarea tiparului pe material; trasarea conturului după tipar (șablon); decuparea după contur (croirea după tipar); asamblarea materialelor textile croite prin însăilare. 4. Gospodărie Rețete simple salate
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
figurilor, folosind pătratul împărțit în șapte figuri geometrice); tehnica Origami; tehnici combinate aplicate pentru obținerea de produse utile Mase plastice tehnici combinate aplicate pentru obținerea de produse utile construcții din mase plastice. Fire și materiale textile cusături decorative (puncte de cusături la alegere, în funcție de tradiția zonei); *noțiuni de croitorie: așezarea și fixarea tiparului pe material; trasarea conturului după tipar (șablon); decuparea după contur (croirea după tipar); asamblarea materialelor textile croite prin însăilare. 4. Gospodărie Rețete simple salate de legume, fructe etc.
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
însă regele cel milos a zis: bine, bă, dați-o dracului, s-a făcut. Gata, abdic. Adă hârtia s-o semnez. A semnat și-a abdicat. Și-a luat pe umerașe costumele sale cu decorații, epoleți, trese, fireturi, petlițe, eșarfe, cusături, nasturi, butoane și dracul știe ce mai aveau și a plecat în lumea cea largă, mai puțin comunistă. A lăsat pe Băsescu în butoiul cu Murfatlar și România, pradă mai întâi comuniștilor, apoi mogulilor și acum emisiunii țigănosului cela de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
însă regele cel milos a zis: bine, bă, dați-o dracului, s-a făcut. Gata, abdic. Adă hârtia s-o semnez. A semnat și-a abdicat. Și-a luat pe umerașe costumele sale cu decorații, epoleți, trese, fireturi, petlițe, eșarfe, cusături, nasturi, butoane și dracul știe ce mai aveau și a plecat în lumea cea largă, mai puțin comunistă și regală doar pe ici, pe colo. A lăsat pe Băsescu în butoiul cu Murfatlar și România, pradă mai întâi comuniștilor, apoi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe, creativitate, București, Editura ALL, 2001. ac: ață(263); înțepătură(50); ascuțit(43); durere(40); mic(25); subțire(21); coase(16); albină(15); înțepat(15); sînge(15); cusut(14); înțeapă(13); bold (12); fîn(11); cusătură(10); croitorie(7); croitor(6); haină (6); haine(6); injecție(6); instrument(6); arici(5); cojoc(5); împunge(5); înțepător(5); seringă(5); subțire(5); vîrf(5); frică(4); înțepa(4); obiect(4); fir(3); gaură(3); împuns(3); rupt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); masă(2); pericol(2); reparație (2); ureche(2); verde(2); ac; ace; acuma; adună; ajutor; alb; armă; artă; asistent; atent; au; bac; baros; boală; broderie; carul cu fîn; cămașă de cusut; coasă; de cojocul tău; corp ascuțit; croitori; culoare; cusături; pentru cusut; degetar; doare; farmacie; fată; fier; foarfecă; folositor; de gămălie; gămălii; ghimpe; goblen; gol; hărnicie; nu-i; insesizabil a îmbina; îmbrăcăminte; începător; încovoiat; îndrăzneț; înfige; înfipt; a înghimpa; înțep; a înțepa; înțepare; larg; legătură; loc; lucru; în mare; material
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); roșu (2); sfoară (2); sîrmă (2); șnur (2); trandafir (2); viață (2); adevăr; aer; alb-roșu-mărțișor; aprins; argintiu; aspru; ață de papiotă; de aur; bluză; din bluză; brad; bucată; buchet; de busuioc; capăt; cărare; cărunt; comunicație; continuitate; creație; creț; cui; cusătură; cusut; despicat; dragoste; drum; entuziasm; eternitate; fierbinte; fir; fire; floc; fragedă; fragil; funie; geam; ghiocel; haină; haine; imens; internet; intim; ițe; a împleti; împreunare; început; închis; înnodat; întrerupător; lan; laț; legare; legat; lemn; lînă; mare; fără masă; material; mărunte; ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de lucru era format din pufoaică, căciulă cu clape iar în picioare opinci de cauciuc. Din opinci peste pantaloni se trăgeau “ciulcii”, un fel de ciorapi de cauciuc care se ridicau peste genunchi și care erau împregnați cu săpun pe la cusături ca să nu pătrundă apa; ciulcii erau legați cu niste tulpini de papură ca să nu alunece în jos pe picioare. Pentru că nu aveau ciorapi își făceau obiele din dosurile de pernă pentru a-și proteja picioarele împotriva înghețului. Ca unelte se
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de fier, ca să nu se îmbol năvească, căci de fier fug toate relele și duhurile necurate. Duhurile necurate se sperie de fier. Și talajul le sperie, pentru că se gîndesc la rindea; fă ina de lemn (rumegușul) le amintește de sfredel; cusătura le pomenește de ac; iarba cosită le spune de coasă. (Gh.F.C.) Cînd auzi pentru prima dată trăsnind, să-ți lovești încet capul cu o bucată de fier și să zici: „Capul ca lucrul acesta.“ (Gh.F.C.) Fierul e lucru roșu, pentru că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bărbați și copii, căci li se lungesc ori le cresc mustă țile cît splina. Spor Dacă te spurcă pitpalaca, îți ia sporul. Marțea, joia și sîmbăta nu se începe nimic, căci nu-ți iese cu spor. Cînd cineva mănîncă cu cusătura sau cartea în sîn, își mănîncă sporul. Cînd gurești în ziua dintîi, să nu mănînci, că mănînci sporul. Cînd vezi crai-nou, dacă ai bani cu tine, e semn că vei spori. Cînd pleci cu sapa la prășit, să te închini
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]