680 matches
-
primească în locu-i această sumă pentru niște obiecte rechiziționate de la moșiile sale - pe cari nu le-a avut niciodată. Banii s-au primit d-a dreptul de la casier, și acum se dovedește tâlhăria. Faptul se denunță procurorului, însă acesta nu cutează să atace pe făptuitori deoarece sânt compromiși în această afacere vreo șapte sau opt patrioți roșii din sferele mai înalte. Procurorul cere dezlegarea cestiunii de la ministru și de aproape zece zile nu i se dă nici un răspuns. Un alt fapt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
colegiul II de Senat și cumnatul alesului col[egiului] II de Cameră. Rezultatul cercetărilor a fost că faptul s-a făcut mușama și acum se pot aduce dovezi că numiții comisari cercetători s-au lăsat a fi mituiți. Parchetul nu cutează să atace pe senatorul guvernamental și pe cumnatul deputatului roșu. Și mai sânt încă multe alte fapte asupra cărora în curând se va face lumină, poate chiar în Camere. {EminescuOpX 259} Care va să zică justiția nu poate face nimica în contra tâlharilor de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și le atribuie șie. Ei își atribuie secularizarea moșiilor mănăstirilor închinate, Unirea Principatelor, împroprietărirea țăranului și apoi ei, pe care Vodă Cuza i-a tratat între patru ochi cu biciușca de călărie și cu izbituri cu piciorul pe uș-afară, mai cutează a zice că de la 1848 și pîn-acuma orice idee de progres, de dreptate, de libertate și de naționalitate de la ei [a] venit. Adecă de la prăvălia bizantină C. A. Rosetti paragraful Comp. Șase sute de milioane de franci datorie publică - iată ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
publică o îmbrăcăm în formele poleite ale unei civilizații calpe, precipitarea noastră spre fundul răului o numim progres, fierberea unor elemente necurate si lupta lor cu elementele ce au mai rămas încă sănătoase în țară se numește politică. Acela ce cutează a se revolta față ca această stare de lucruri, acela care îndrăznește să arate că formele poleite învelesc un trup putred, că progresul nostru ne duce la pierzare, că elementele sănătoase trebuie să se conjure și să facă o luptă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din răscumpărare o cestiune de încredere. Am avut deja Banca de București în Consiliul de Miniștri, nu mai voim s-o vedem și astăzi. Conservatorii au avut întîi "răscumpărarea". în programa lor, încît noi sîntem nașii și "nașul botează, nașul cutează". {EminescuOpX 343} O spunem deci din esperiență că e gheșeft la mijloc, gheșeft infect, gheșeft a la Banca de București. Cel mai mare rău din toate e că statul nu devine proprietar al drumurilor de fier, ci împarte acest titlu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sentinței Curței din Focșani no. 175, pronunțată asupra opozițiunei, și astfel se stinge implicit și recursul d-lui Olănescu contra sentinței aceleiași Curți cu no. 71. Aceste fiind, în rezumat, faptele principale ale acestei afaceri, cum rămâne cu "Timpul", care cutează sa puie în suspiciune onorabilitatea d-lor Lascar Catargiu, G. Costa-Foru, P. Mavrogheni, C. Boerescu etc. Dacă este adevărat că o "mînă spală pe alta și amândouă obrazul", am voi să știm care sânt mînile care mai pot spăla tina
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
toate satele acestei Românii ce surâdea altădată; deși, când armata română ocupa Vidinul ca garanție a cheltuielilor de răzbel, s-a făcut eroarea neiertată de a-l părăsi și de a compromite interesele noastre de tot genul; totuși acești oameni cutează a cânta fericirea țarii și a dirigea atenția publică spre acest abstract și duios curent, pe când ei de altă parte se adoper[sic] a prepara soluțiunea cestiunii ovreilor și poate giulgiul său, mormântul numelui de român {EminescuOpX 364} Înțelegem pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
găsit inadmisibil, dar nici n-au putut afla altă modalitate prin care el putea fi realizabil pentru germani. Proiectul a fost respins. De aci se vede că atât "Romînul" cât și d. Boerescu sânt amândoi - cu știință - în eroare, când cutează a compara vreunul din proiectele de răscumpărare ale conservatorilor cu monstrul de aservire economică cărora d-nia lor i-au dat naștere. [6 decembrie 1879] {EminescuOpX 371} ["ASCUȚIREA CESTIUNILOR CURAT INTERNE... "] Ascuțirea cestiunilor curat interne în cestiuni internaționale e pretutindene o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lipsit de ispirit și de rușine, decorat cu medalia Bene-Merenti, care a insultat nu numai pe M. Sa, ci {EminescuOpX 391} chiar mormântul copilului domnesc; acest ziar infect al negrei calomnii, al insinuațiunii injosite, al perversității morale și stupidității intelectuale cutează a da lecții de dinasticism? Redactorii "Farfaralei" cutează a vorbi de respectul ce au pentru purtătorul coroanei lui Ștefan cel Sfânt și a lui Mircea cel Bătrîn? O, batjocura batjocurelor! O cinici, pentru cari totul este batjocură! [17 ianuarie 1880
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
medalia Bene-Merenti, care a insultat nu numai pe M. Sa, ci {EminescuOpX 391} chiar mormântul copilului domnesc; acest ziar infect al negrei calomnii, al insinuațiunii injosite, al perversității morale și stupidității intelectuale cutează a da lecții de dinasticism? Redactorii "Farfaralei" cutează a vorbi de respectul ce au pentru purtătorul coroanei lui Ștefan cel Sfânt și a lui Mircea cel Bătrîn? O, batjocura batjocurelor! O cinici, pentru cari totul este batjocură! [17 ianuarie 1880] ["ȘARPELE, CÎND ÎL DOARE CAPUL... "] Șarpele, când îl
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu își au locul aici, ar însemna o confuzie a valorilor. Împotriva „teoriei angajării” afirmă că „a citi fiind în slujba unei ideologi înseamnă, după părerea mea, a nu citi deloc” Interesele de clasă, sex, rasie, naționalitate nu au ce cuta în fixarea canonicității. După Bloom, esteticul și agonalul sunt unul și același lucru. Introduce conceptul de „anxietate a influenței” care nu poate decât stimula marile genii, o operă literară este în mod necesar constrânsă să ia naștere prin intermediul operelor anterioare
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
natură ar fi ele. Întreaga ipoteză a existenței unui partid de boieri e eronată și ne pare rău că, după atâtea dovezi în contrariu pe cari "Timpul" le-a adus în atâtea rânduri, o asemenea ipoteză imposibilă istoricește tot mai cutează a se ivi. A li se face oamenilor o vină din nașterea lor nu e nici modern, nici generos. Nouă, o repetăm pentru nu știm a câta oară, ne sunt indiferente numele proprii cari ar fi purtătoare tradițiilor politice ale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
orice tulburare a raporturilor internaționale dintre cele două state. Cuvintele foii guvernamentale austro-ungare sunt destul de clare mai ales pentru cabinetul italian. Semnificativ este însa că în acelaș timp vine și unele foi curat germane a povățui pe italieni să nu cuteze a-și îndrepta dorul spre Triest. "Triestul, zice " National-zeitung ", este pentru Austria ceea ce e Strasburgul pentru Germania". [14 ianuarie 1881] ["VARII ÎN ADEVĂR... "] Varii în adevăr și din foarte deosebite puncte de vedere sunt concepute apreciațiile pe cari ziarele din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
totuși, față cu proiectul prezentat, următoarele observațiuni. Au contestat exactitatea țifrei de 34350351 lei ce se pretinde a se fi afectat pentru linia Ploiești - Predeal; apoi au contestat cele 31077726 lei despre cari și astăzi guvernul și organele lui mai cutează a susținea că ar fi rezultat ca deficit la sfârșitul anului 1876. Pentru a cincea sau a șasa oară s-au dovedit că din suma construcțiunii liniei Ploiești - Predeal trebuiesc scăzute 3 milioane, cari au fost plătite de la început chiar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a pune în posesiune, și a stăpâni, oricând și oriunde, înseamnă a posede. Înțelesul lexical al cuvântului e atât de bine stabilit întru cât privește trecutul încît ne e rușine a vedea că azi niște oameni ce nu știu românește cutează a falsifica pentru bunul simț al mulțimii termeni hotărâți și ca esență și ca sferă. Noi suntem siguri că în spiritul legiuirilor vechi și nouă locurile acele sunt numai în posesiunea ereditară a embaticarului și că iluzia că ele ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și vă felicit de alegerea ce ați făcut în persoana mea. Vă, mulțumesc pentru că mi-ați făcut onoarea să mă credeți capabil de a garanta imparțialitatea în dezbaterile și lucrările noastre. (Aplauze). Vă felicit pentru că ați manifestat această voință și cutez a zice că nu v-ați înșelat dîndu-mi sufrajele dv. Puteți fi siguri că nu voi căuta nici în dreapta, nici în stânga, nici în sus, nici în jos. Voi căuta totdeauna drept înainte, căci astfel sunt făcut; și nimeni, nimic nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e permisă și asemenea aspirații nu vom suferi niciodată. Scopul nostru nu e nici violența, nici opresiunea altor naționalități, ci libera lor dezvoltare. Dar în dezvoltarea lor liberă interesul statului unguresc cată să fie marginea peste care nimeni să nu cuteze a trece și care să stea mai presus de orice alte considerații. Fără supărare, dar acel interes al statului unguresc nu-l va defini nici onor. d. Tisza, nici altcineva. De câte ori se comit nedreptăți, ele se acopere cu ceea ce se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru onoarea și demnitatea acestei monarhii ar trebui să fie mai viu ar exista o urmă numai din acea mândrie și hărnicie, din curajul și cuminția politicei engleze, ar fi în adevăr cu neputință ca o țărișoară ca România să cuteze de - a - și aranja toată politica ei astfel încît aceasta să semene c-o continuă și impertinentă provocare a Austro-Ungariei. Nu vorbim aci numai de incursiunea românilor în comitatul Trei scaune. Un pericol nu subzistă aci și-n acest moment
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din urmă ban și-i iau pînea din gura copilului, pentru a se înțoli cu toate trențele scumpe ale Apusului; rău fac în fine românii că sufăr ca asemenea lăpădături să-i guverneze. Fac atât de rău încît acești paraziți cutează a înjura trecutul nostru, a mânji cu vorbele lor veninoase mormintele vechilor și vitejilor noștri Domni, a ne numi pe noi străini în țara noastră proprie. A ajuns atât de departe încît "Romînul" îndrăznește a zice că aristocrația română, acea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
d. Bălăceanu, ministru plenipotențiar al României la Viena, de "reacționari" ori de d. Brătianu a fost însărcinat la 1875 să previe pe M. Sa ca să scutească țara de o crimă? Republicanii de la Ploiești, eroii militari ai nopții de la 11 fevruarie cutează a ridica o asemenea acuzare contra... reacționarilor? [22 august 1881] {EminescuOpXII 307} [""CORESPONDENȚA POLITICĂ" DIN VIENA... "] "Corespondența politică" din Viena a primit analiza unei note pe care d. Mancini, ministru de esterne al Italiei, a adresat-o în cestiunea Dunării
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
române [î]i dictează precauțiune. Dar [î]i sfătuim să nu se joace cu focul. Daca e cineva în stare de a face pe români să uite până și interesele statului lor, apoi desigur aceștia sunt evreii, ei, cari nu cutează a combate o putere mare cum e Rusia, dar s-aruncă cu toată insolența lor cunoscută asupra unui stat mic care-a avut naivitatea de a-i îngădui să fie cum sunt. Noi știm bine că trei zile ar fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca să nu‑i privească mai curând ca zei decât ca simpli muritori. Al treilea, pentru ca puterea lui Dumnezeu să strălucească mai mult servindu‑se pentru a Învinge și a răspândi credința În numele Său de oameni Încercați de nenorociri și perse‑ cutați din toate părțile. Al patrulea, pentru ca răbdarea sfinților Însăși să apară cu mai multă strălucire și ca să se vadă că ei nu servesc lui Dumnezeu din interes, ci pentru că au pentru El o iubire curată, pentru că, În mijlocul tuturor nenorocirilor lor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pe lângă alipirea de partida proprie, căci aceasta poate fi condusă de egoism și separatism, ci se estinde mai departe, cuprinde toate instituțiunile societății de stat și patria Însăși, și Își alege de conducătoare cu deosebire iubirea cătră dânsa. Drept aceea, cutez a glorifica simțul liberal și național numai atunci când este bazat pe moralitate și se povățuiește de iubirea patriei. Așa se cuvine și nouă, românilor, ca În gloria naționalității noastre să emulăm cu celelalte naționalități, iar În lupta cu inamicii patriei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
durata fiecărui an era sustrasă timpului muncii, situație la care făcea aluzie și Petru Maior XE "Maior" , după două sute de ani. Mai mult decât atât, erau stabilite pedepse aspre pentru cei care nu se conformau acestei rânduieli: ... nime să nu cuteze a lucra, nici sie, nici În clacă, că cine va lucra să fie de glubă 6 florinți, iar popa de nu va spune sărbătoarea, birșag 12 florinți. După cum se vede, la nivel de discurs avem de-a face cu o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îl Însărcinează să-mpuște pe oricine ar Încerca să pătrundă În grădină. Stăpânul se preface Într un om hâd, intră În grădină iar paznicul grădinii Îl Împușcă, după care se cunună cu mama lui, rămasă văduvă. Într-o zi Îl cută femeia În cap și găsește acul Înfipt demult sub piele, la ureche. Atunci și-a dat seama că e feciorul ei, care și-a omorât tatăl, Întocmai cum au prorocit ursitoarele . Omul apare În aceste narațiuni ca fiind supus unui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]