12,022 matches
-
tot de suprafață. Deci suprafață, adânc și iar suprafață. Urmează 1940, deci după 102 ani. Deci, care e ciclicitatea? Nu există! Au mai fost cutremure, dar nu au fost semnificative. (...) Și urmează 1977. Lumea uitase de cutremure. Acum urmează un cutremur de mare adâncime care ar însemna să fie prin 2040", a mai spus Mărmureanu. Specialistul susține că după anul 2040, până în 2066, există posibilitatea producerii unui cutremur la mare adâncime, a cărui intensitatea ar putea ajunge la 7,2-7,3
Mărmureanu: În România nu există pericolul unui cutremur de 9 grade () [Corola-journal/Journalistic/26923_a_28248]
-
au fost semnificative. (...) Și urmează 1977. Lumea uitase de cutremure. Acum urmează un cutremur de mare adâncime care ar însemna să fie prin 2040", a mai spus Mărmureanu. Specialistul susține că după anul 2040, până în 2066, există posibilitatea producerii unui cutremur la mare adâncime, a cărui intensitatea ar putea ajunge la 7,2-7,3 sau chiar 7,4 pe scara Richter. "Se pune problema unui cutremur foarte adânc. Dacă va fi foarte adânc, va fi către Chișinău. Depinde când e. S-
Mărmureanu: În România nu există pericolul unui cutremur de 9 grade () [Corola-journal/Journalistic/26923_a_28248]
-
mai spus Mărmureanu. Specialistul susține că după anul 2040, până în 2066, există posibilitatea producerii unui cutremur la mare adâncime, a cărui intensitatea ar putea ajunge la 7,2-7,3 sau chiar 7,4 pe scara Richter. "Se pune problema unui cutremur foarte adânc. Dacă va fi foarte adânc, va fi către Chișinău. Depinde când e. S-ar putea să nu fie pentru că cel din 1986 a fost foarte adânc. A lipsit foarte puțin să treacă peste 7. Așa cum arată lucrurile acum
Mărmureanu: În România nu există pericolul unui cutremur de 9 grade () [Corola-journal/Journalistic/26923_a_28248]
-
sistem și în fiecare secundă știm ce se întâmplă în România și în lume, părerea mea e că nu are cum să fie decât de foarte mare adâncime", a mai spus Gheorghe Mărmureanu. Întrebat despre rezistența clădirilor în cazul unui cutremur de mare intensitate, directorul Institutului de Fizică a Pământului a precizat că după anul 1977 (la 4 martie 1977, ora 21.22, s-a produs un seism de 7,2 grade pe scara Richter, devastator pentru România deși a durat
Mărmureanu: În România nu există pericolul unui cutremur de 9 grade () [Corola-journal/Journalistic/26923_a_28248]
-
bine făcute și zone cu case prost făcute". "Acesta este adevărul. În 1977 toate clădirile care au căzut, au căzut din cauza unor greșeli de proiectare și de execuție. Vă spun sigur asta și putem lua fiecare bloc care a căzut. Cutremurul din 1977 a avut o anumită directivitate" a mai spus Gheorghe Mărmureanu. Specialistul a mai vorbit și despre extinderea sistemului de avertizare în caz de cutremur, precizând că acesta ar trebui să funcționeze și pentru mass-media și chiar pentru telefoanele
Mărmureanu: În România nu există pericolul unui cutremur de 9 grade () [Corola-journal/Journalistic/26923_a_28248]
-
de execuție. Vă spun sigur asta și putem lua fiecare bloc care a căzut. Cutremurul din 1977 a avut o anumită directivitate" a mai spus Gheorghe Mărmureanu. Specialistul a mai vorbit și despre extinderea sistemului de avertizare în caz de cutremur, precizând că acesta ar trebui să funcționeze și pentru mass-media și chiar pentru telefoanele mobile, ceea ce ar însemna că toată lumea ar putea afla cu 30-40 de secunde înainte de producerea seismului. Mărmureanu a explicat că sistemul de avertizare actual este construit
Mărmureanu: În România nu există pericolul unui cutremur de 9 grade () [Corola-journal/Journalistic/26923_a_28248]
-
funcționeze și pentru mass-media și chiar pentru telefoanele mobile, ceea ce ar însemna că toată lumea ar putea afla cu 30-40 de secunde înainte de producerea seismului. Mărmureanu a explicat că sistemul de avertizare actual este construit pentru instalații cu risc major la cutremur, iar următorul pas ar fi ca acesta să existe măcar în sălile de operație din spitale, pentru ca medicul să primească semnalul și să pornească generatorul. Am găsit o echipă privată, dar de acum nu mai e treaba mea. Trebuie să
Mărmureanu: În România nu există pericolul unui cutremur de 9 grade () [Corola-journal/Journalistic/26923_a_28248]
-
ro, enumeră posibilele catastrofe nucleare, printre care se află și centrala de la Cernavodă. Armenia Centrala nucleară Metsamor din Armenia, construită în anii '70, este una din cele mai periculoase centrale din fosta Uniune Sovietică. În 1988, zona a suferit un cutremur devastator cu magnitudine de 6,9 și epicentrul la 75 de kilometri de centrală. În urma seismului, complexul nuclear a fost închis pentru 7 ani. În prezent, Mersamor produce aproape jumătate din energia necesară Armeniei. Marea Britanie Explozia unui submarin nuclear britanic
Cernavodă, în top 5 al riscurilor de dezastre nucleare, conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică () [Corola-journal/Journalistic/26932_a_28257]
-
reactoare, care au fost recent închise. În luna ianuarie unul dintre reactoare a fost închis pentru întreținere. Celălalt reactor a fost, de asemenea, oprit în 2009 din cauza unor probleme electrice. Complexul nuclear de la Cernavodă a fost proiectat să reziste la cutremure de opt pe scara Richter. În 1977, țara noastră a fost lovită de un cutremur cu magnitudinea de 7,3. Centrala nucleară de la Cernavodă a fost proiectată și începută înainte de 1989, dar primul reactor a fost dat în exploatare în
Cernavodă, în top 5 al riscurilor de dezastre nucleare, conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică () [Corola-journal/Journalistic/26932_a_28257]
-
pentru întreținere. Celălalt reactor a fost, de asemenea, oprit în 2009 din cauza unor probleme electrice. Complexul nuclear de la Cernavodă a fost proiectat să reziste la cutremure de opt pe scara Richter. În 1977, țara noastră a fost lovită de un cutremur cu magnitudinea de 7,3. Centrala nucleară de la Cernavodă a fost proiectată și începută înainte de 1989, dar primul reactor a fost dat în exploatare în 1996. Al doilea reactor, dintre cele cinci, cu câte a fost proiectată centrala, a început
Cernavodă, în top 5 al riscurilor de dezastre nucleare, conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică () [Corola-journal/Journalistic/26932_a_28257]
-
Premierul Emil Boc a cerut miniștrilor de Interne și Externe să pregătească o hotărâre de guvern în baza căreia statul român să trimită victimelor cutremurului din Japonia un ajutor umanitar, constând în pături, saltele și apă, au declarat surse oficiale. Actul normativ va fi aprobat într-o viitoare ședință de guvern, scrie . Seismul urmat de un tsunami, vineri, în nord-estul Japoniei, a provocat moartea a
Boc vrea să trimită un ajutor umanitar pentru Japonia () [Corola-journal/Journalistic/26935_a_28260]
-
puternic seism înregistrat vreodată în Japonia, riscă să crească în continuare. Pe de altă parte, Continental, furnizorul internațional pentru industria auto, a anunțat că oferă un ajutor de urgență de 250.000 de euro pentru oamenii din zonele distruse de cutremur și de tsunami din Japonia.
Boc vrea să trimită un ajutor umanitar pentru Japonia () [Corola-journal/Journalistic/26935_a_28260]
-
Centrală nucleară de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la cutremure de o magnitudine de peste 8 grade pe scara Richter, deși studiile de specialitate atestă faptul că în România nu există riscul producerii unui cutremur cu o magnitutidune atât de mare că a celui produs în Japonia, potrivit informațiilor furnizate de
Centrala Nucleară de la Cernavodă ar rezista la un cutremur de peste 8 grade () [Corola-journal/Journalistic/26964_a_28289]
-
Centrală nucleară de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la cutremure de o magnitudine de peste 8 grade pe scara Richter, deși studiile de specialitate atestă faptul că în România nu există riscul producerii unui cutremur cu o magnitutidune atât de mare că a celui produs în Japonia, potrivit informațiilor furnizate de Societatea Națională Nuclearelectrica, operatorul Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. "În România nu există riscul producerii unui cutremur cu o magnitutidune atât de mare că a
Centrala Nucleară de la Cernavodă ar rezista la un cutremur de peste 8 grade () [Corola-journal/Journalistic/26964_a_28289]
-
că în România nu există riscul producerii unui cutremur cu o magnitutidune atât de mare că a celui produs în Japonia, potrivit informațiilor furnizate de Societatea Națională Nuclearelectrica, operatorul Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. "În România nu există riscul producerii unui cutremur cu o magnitutidune atât de mare că a celui produs în Japonia, magnitudinea maximă la noi fiind între 7 și 7,5 grade pe Richter. Centrală nucleară de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la cutremure cu o accelerație terestră
Centrala Nucleară de la Cernavodă ar rezista la un cutremur de peste 8 grade () [Corola-journal/Journalistic/26964_a_28289]
-
există riscul producerii unui cutremur cu o magnitutidune atât de mare că a celui produs în Japonia, magnitudinea maximă la noi fiind între 7 și 7,5 grade pe Richter. Centrală nucleară de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la cutremure cu o accelerație terestră de 0,2 G, intensitatea maximă de apariție a unui cutremur major luată în calcul pentru proiect pentru zona Cernavodă este de unul la 1000 de ani, adică 10 -3, care corespunde aproximativ la gradul 8
Centrala Nucleară de la Cernavodă ar rezista la un cutremur de peste 8 grade () [Corola-journal/Journalistic/26964_a_28289]
-
în Japonia, magnitudinea maximă la noi fiind între 7 și 7,5 grade pe Richter. Centrală nucleară de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la cutremure cu o accelerație terestră de 0,2 G, intensitatea maximă de apariție a unui cutremur major luată în calcul pentru proiect pentru zona Cernavodă este de unul la 1000 de ani, adică 10 -3, care corespunde aproximativ la gradul 8 pe scară Richter", menționează operatorul, subliniind că alegerea amplasamentului centralei de la Cernavodă a avut la
Centrala Nucleară de la Cernavodă ar rezista la un cutremur de peste 8 grade () [Corola-journal/Journalistic/26964_a_28289]
-
Două cutremure de 3 și 3,5 grade pe scara Richter s-au produs, miercuri noapte, în zona Vrancea, potrivit informațiilor prezentate pe site-ul Institutului Național pentru Fizica Pământului. Primul seism a avut loc la ora 23.11 (UTC și a
Cutremure de 3 şi 3,5 grade pe scara Richter, produse în zona Vrancea () [Corola-journal/Journalistic/27198_a_28523]
-
informațiilor prezentate pe site-ul Institutului Național pentru Fizica Pământului. Primul seism a avut loc la ora 23.11 (UTC și a avut magnitudinea de 3 grade pe scara Richter, informează Mediafax. Produs la o adâncime de 144 kilometri adâncime, cutremurul s-a simțit în orașele Nereju (7 kilometri), Gura Teghii (10 kilometri), Lopătari (13 kilometri), Nistorești (15 kilometri), Mânzălești (19 kilometri). Cel de-al doilea seism a avut loc la ora 23.57 (UTC). Având magnitudinea de 3,5 grade
Cutremure de 3 şi 3,5 grade pe scara Richter, produse în zona Vrancea () [Corola-journal/Journalistic/27198_a_28523]
-
între 1995 și 1998. Este cel mai lung pod din Europa și al nouălea din lume. Are o durată de viață estimată la 120 de ani. Rezistă la o intensitate a vântului de până la 250 de km/h și la cutremure de 4,5 ori mai mari decât faimosul cutremur din Lisabona din 1755, de 8,7 grade pe scara Richter. Acum opt decenii, americanii construiau Golden Gate în 4 ani Podul Golden Gate (SUA), ce leagă orașul San Francisco de
De ce construieşte Boagiu cu viteza melcului. În Spania, reabilitarea Podului Cernavodă se făcea în trei luni, fără oprirea traficului () [Corola-journal/Journalistic/27189_a_28514]
-
din Europa și al nouălea din lume. Are o durată de viață estimată la 120 de ani. Rezistă la o intensitate a vântului de până la 250 de km/h și la cutremure de 4,5 ori mai mari decât faimosul cutremur din Lisabona din 1755, de 8,7 grade pe scara Richter. Acum opt decenii, americanii construiau Golden Gate în 4 ani Podul Golden Gate (SUA), ce leagă orașul San Francisco de orașul Sausalito, a fost construit în 4 ani, între
De ce construieşte Boagiu cu viteza melcului. În Spania, reabilitarea Podului Cernavodă se făcea în trei luni, fără oprirea traficului () [Corola-journal/Journalistic/27189_a_28514]
-
constă acel viitor, dar ne închipuiam că trebuie să fie ceva măreț și aducător de fericire, ca o bucată de zahăr candel cu care faci calul să urce dealul pieziș. Pentru noi, copiii războiului, primăvara s-a arătat cu un cutremur zdravăn în aprilie 1940, care a marcat un început de dezastru odată cu începutul acelui an. După cutremur au intrat bolșevicii călare pe tancuri și am început o nouă etapă de viață cu “invaziile eliberatoare”, cu frica în sân și foametea
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
o bucată de zahăr candel cu care faci calul să urce dealul pieziș. Pentru noi, copiii războiului, primăvara s-a arătat cu un cutremur zdravăn în aprilie 1940, care a marcat un început de dezastru odată cu începutul acelui an. După cutremur au intrat bolșevicii călare pe tancuri și am început o nouă etapă de viață cu “invaziile eliberatoare”, cu frica în sân și foametea lui 1946-47 când nu se mai terminau cozile la gaz și mâncare la gamelă distribuite prin centrele
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
Autorul cărții ” Când moare o epocă” își amintește că părintele i-a povestit un episod în care protagonistul era Emil Cioran. Acestuia din urmă nu îi venea să creadă câtă veselie era pe străzile din Paris, moment în care - la cutremurul din 1977, în România erau ruine, durere, suferință și moarte. Tot Cioran i-a mărturisit cum, după cutremurul din 4 martie 1977, ieșit pe stradă și indignat că parizienii se plimbă și se distrează în vreme ce poporul român trăiește o tragedie
Parizienii se distrează în timp ce românii trăiesc o TRAGEDIE by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/27263_a_28588]
-
era Emil Cioran. Acestuia din urmă nu îi venea să creadă câtă veselie era pe străzile din Paris, moment în care - la cutremurul din 1977, în România erau ruine, durere, suferință și moarte. Tot Cioran i-a mărturisit cum, după cutremurul din 4 martie 1977, ieșit pe stradă și indignat că parizienii se plimbă și se distrează în vreme ce poporul român trăiește o tragedie, îi venea să facă țăndări toate vitrinele. În două rânduri mi-a vorbit părintele Stăniloae despre acest episod
Parizienii se distrează în timp ce românii trăiesc o TRAGEDIE by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/27263_a_28588]