1,698 matches
-
obiect, atunci când stau la o cafea cu cineva, și acel cineva e cu gândul la ale lui, în timp ce mi-a pus o întrebare și la care eu mă străduiesc să îi dau un răspuns. Realizez că totul este formal, o cutumă socială, și că începe să nu ne mai pese de cei din jur. Dar, oare, de noi înșine ne pasă îndeajuns, pentru a dialoga și lăuntric? Nu prea. Clipa cea repede ne toacă, asemeni unui malaxor, nu mai citim din
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
SLUTE DE CATARGE, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 1301 din 24 iulie 2014. Ifigenia, celebra „personajă” a vechii antichități dedemult și actuala chiriașă a „curenumitului” „Luceafăr de dimineață, de prânz și de miezul nopții”, și-a făcut o cutumă din obiceiul - pleonasmul este intenționat! - de a lua la scărmănat, lună de lună, revista „Constelații diamantine”. Bătrâna doamnă, dată în mintea copiilor, din lipsă de păpuși, și-a făcut jucărie din revista „Constelații diamantine” și, are treabă, n-are treabă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
fel, încât inteligența ei de mahala (a Ifigeniei) să pară ambrozie metafizică. ... Citește mai mult Ifigenia, celebra „personajă” a vechii antichități dedemult și actuala chiriașă a „curenumitului” „Luceafăr de dimineață, de prânz și de miezul nopții”, și-a făcut o cutumă din obiceiul - pleonasmul este intenționat! - de a lua la scărmănat, lună de lună, revista „Constelații diamantine”. Bătrâna doamnă, dată în mintea copiilor, din lipsă de păpuși, și-a făcut jucărie din revista „Constelații diamantine” și, are treabă, n-are treabă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
în împrejurări diferite, cu locuri și personaje diferite. Neschimbați vor rămâne părinții mireselor, ceremonialul și cadrul instituțional-religios care vor oficia legăturile și vor da asentimentul patern și binecuvântarea divină. Am fost pus încă de pe drum în temă cu importanța regulilor, cutumelor, rigorilor impuse de biserică, respectarea lor fără “crâcnire”(de “șcrâșnire” nici nu putea fi vorba, “strica” fasonul solemnității și era socotită, mutatis mutandis, drept blasfemiantă !), toate începând cu punctualitatea obsedantă (fără “sferturi academice”!), voluntariatul fiind principiul de bază al organizării
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (1) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357363_a_358692]
-
un claun printr-un târg când dau vișinile în pârg și-a sărit din cui securea zboară vestea ca o goarnă și pătrunde-n multe case drumul lung și alb de oase, noaptea liniștii răstoarnă am zădărnicit cu totul o cutumă din străbuni și am devenit imuni când s-a tras la bursă potul cine a făcut un semn să ne-arate calea-ntoarsă: drumul de la Piatra arsă pân’la sapele de lemn? poate nu-i de-ajuns să strig și mai
A TRECUT PRIN NOI PĂDUREA de ION UNTARU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357894_a_359223]
-
Și s-au trântit în pat după stresul zilei amplificat de palavre. Și s-au odihnit spre a începe din plin o nouă săptămâni. Și ... viaâa merge mai departe așa imperfectă cum eate. Un guru în dificultate Potrivit obișnuințelor, devenite cutume, viața decurgea normal. Într-o bună zi însă doctorul Kurt observă pe fotoliul din sala de așteptare un pacient ciudat. Îl chemă în cabinetul de consultație fără respectarea ordinii venirii strict ținută de secretară. - Ce este cu Dumneata aici? Parcă
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
ceea ce numim culoare locală. În acel amestec de neamuri și credințe, ce a caracterizat profilul etnografic al așezărilor din bazinul Mării Negre, în iureșul haotic și permanent al războaielor, ce au zdruncinat și nimicit grupuri umane, tradiții vechi, schimbând fața așezărilor, cutumele, limba, fabulosul intervine, în pulsația narațiunii, pentru a caracteriza, mai apăsat, contradicțiile ce-au măcinat lumea secole de-a rândul. Atât lumea greco-romană, civilizată, confruntată cu “barbaria”, de neînțeles nu doar din cauza diferențelor de etnie și obiceiuri, ci și a
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
paterne, într-o atmosferă tensionată de consecințele războiului, apăsată de precaritate, datorată multiplelor evenimente și schimbări, și în cvasi-absența mamei, care muncea din greu cu ziua pe la alții. În acest climat apăsător, dar care urma încă normal cursul obișnuit al cutumelor rurale, apare un semnal, un câine, nu se știe de unde și al cui, pe care cineva îl numise Bolșevic. Din perspectiva textului, aș zice că avem a face cu o inspirată mise en abyme: ea anunță natura răsturnărilor socio-politice ce
OLIMPIA BERCA, UN ROMAN AMBIŢIOS de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358221_a_359550]
-
Când peste această lume mă petreci Mila și adevărul din veac în veac Rodite visele mele zi de zi Rugăciunea mea sfântă îmi va fi leac Lăudând aici preasfântul Tău nume În vecii vecilor va călăuzi Sufletul meu însetat de cutume ----------------------------------- Aurel V BURICEA martie 2015 București Referință Bibliografică: Aurel M . BURICEA - PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) / Aurel M. Buricea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1567, Anul V, 16 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel M. Buricea
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > CE-AR FI... Autor: Mihaela Rusu Publicat în: Ediția nr. 1235 din 19 mai 2014 Toate Articolele Autorului Ce-ar fi pământul fără apă Sau soarele făr' de-a sa lună? S-ar risipi orice cutumă Din lumea ultimă, postumă. Ce-ar fi iubirea fără stele Să țipe-un pescăruș tăcând? Ar fi ca-n zbaterile mele Când plâng încet, mai mult visând. Ce-ar fi o mamă fără prunc Să nu-i mai simtă gânguritul
CE-AR FI... de MIHAELA RUSU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344626_a_345955]
-
Au muncit serios să transpună scenic în cele mai bune condiții tehnice, o piesă muzicală extrem de populară în țară, dar complet lipsită de interes pentru Europa. Europa muzical caută astăzi, ca și întotdeauna, descrierea frumoaselor ținuturi locuite, a obiceiurilor și cutumelor popoarelor componente, a aspirațiilor lor. Dovada este că primul loc a fost luat de cel mai improbabil candidat. O fată, travestită în haiduc spre a demonstra mai elocvent tema locală pe care a cântat-o. Oare primul nostru ministru, prezent
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
români sau între vorbitorii de maghiară și cei cu dialect moldovean sau valah. Țară așa zis unitară ruptă de cultura regională. Este ore cultura chiar un mijloc de îndârjire sau un pretins pretext? Cultura, de fapt nu mai există demult. Cutumele locale, în special predominanta „capră a vecinului” presupune chiar ura omului față de om. De regulă, indiferent de etnie, oamenii conviețuiesc pașnic cu excepția celor trăitori în Republicilor Autonome Baronale din fosta Valahie și Moldova. Oamenii de toate categoriile sociale se înfrățesc
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
unul sau mai mulți zei, la care se închină din convingere sau din tradiție. Și cultura se află în diferite stadii de evoluție, asta în măsura în care membrii societății unui popor au avut acces la învățătură și la informatizare. A susține niște cutume de acum două mii de ani și a le impune în societatea modernă mi se pare, și majorității cu care am dezbătut această problemă i s-a părut, un conservatorism de rea credință care este impus de anumite persoane pentru a
PLEDOARIE PENTRU CULTURĂ, TRADIŢIE, INFORMAŢIE ŞI ADEVĂR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360417_a_361746]
-
se afle în Transilvania, ori în toată Transilvania nu există nici un cu acest sufix. Nu! Termenul ungureni este dat tuturor românilor din alte regiuni deveniți membrii ai unei comune rurale. Ungureni devine astfel străin de comună, străin de obișnuințele și cutumele comunei. Termenul Pământeni este în această concepție totalitatea locuitorilor comunei care respectă obiceiul și cutumele din strămoși. Explicațiile sunt necesare tocmai pentru că așa-i românul politician care dă definiții politice până și pentru apa de băut care, cică, nu mai
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
Termenul ungureni este dat tuturor românilor din alte regiuni deveniți membrii ai unei comune rurale. Ungureni devine astfel străin de comună, străin de obișnuințele și cutumele comunei. Termenul Pământeni este în această concepție totalitatea locuitorilor comunei care respectă obiceiul și cutumele din strămoși. Explicațiile sunt necesare tocmai pentru că așa-i românul politician care dă definiții politice până și pentru apa de băut care, cică, nu mai este potabilă și ne trebuie apa recomandată de televizor în cele 40% din program destinate
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
țin prelegeri. O prelegere trebuie să depășească cu mult manualul etatizat. Profesorul a fost învățat în facultate, măcar teoretic, să găsească subiectele căutate acolo unde sunt. Numai un politician caută întotdeauna entitatea tocmai acolo unde nu se află. Există o cutumă potrivit căreia elevul, studentul, în general participantul la o conferință ar fi obligat să ia notițe. Mulți șefi au și ei orgoliul ca auditorul să noteze prețioasele cuvinte folosite de el. Ascultând, insist ascultând atent, o conferință pleci cu un
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360208_a_361537]
-
direcții. Cercetarea exactă, corectă, serioasă, conștiincioasă a celor doi autori, prof. Mircea Botiș, respectiv Pr. Radu Botiș, se înscrie cu o autoritate incontestabilă în rândul valoroaselor mărturii despre Maramureșul nostru de suflet, plai senin, de autentic românism, de veritabile tradiții, cutume, obiceiuri, nealterate peste vremi. Dovada clară de statornicie, de consecvență în bine, modestie, frumos și adevăr curat. După o scurtă introducere și după o incursiune în timp, în istoricul orașului Ulmeni, facem cunoștință cu repere solide ale acestui loc sacru
ULMENI MARAMUREŞ. STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359987_a_361316]
-
trebui să facă toată lumea din acest minister este să ajute oamenii care au diverse tipuri de probleme sociale în această țară - copii, vârstnici, șomeri, pensionari. Problema e că din modul în care este organizat birocratic ministerul s-a creat o cutumă. Atenția este îndreptată pe instituție, pe instrumente, mai degrabă decât asupra omului și nevoilor sale. S-a creat o abordare de tip tunel. Există autoritatea sau agenția X care se ocupă de copii, autoritatea Y care se ocupă de pensionari
„Eu, ca stat, îi dau venitul minim garantat, iar omul are Mercedes la poartă”. Ministrul Muncii, la Interviurile Republica, anunță recensământul asistaților social () [Corola-blog/BlogPost/338654_a_339983]
-
membri ai unor organizații, au săvârșit oricare dintre următoarele crime. Următoarele acte sau oricare dintre acestea sunt crime care intră în competența Tribunalului și pentru care există răspundere individuală: (...) b) Crime de război: și anume, încălcări ale legilor sau ale cutumelor de război. Aceste încălcări cuprind, dar nu se limitează la, omor, rele tratamente sau deportare pentru muncă forțată sau pentru orice alt scop a populației civile din sau în teritoriul ocupat (...); ... c) Crime împotriva umanității: și anume, omorul, exterminarea, supunerea
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
temeiul dreptului internațional are dreptul la un proces echitabil cu privire la elementele de fapt și de drept. Principiul VI: Infracțiunile enumerate în continuare se pedepsesc ca fiind crime de drept internațional: (...) b) Crime de război: încălcările legilor sau ale cutumelor de război care includ, dar nu se limitează la, omor, rele tratamente sau deportare pentru muncă forțată sau pentru orice alt scop a populației civile din sau în teritoriul ocupat, omor sau rele tratamente aplicate prizonierilor de război, persoanelor aflate
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
literatura românească cel puțin în jargonul gazetăresc și-n vorbirea curentă. Nu înțeleg pe cine preamărește cel ce se exprimă astfel; bogăția infamantă a nașului sau indecența mirelui care chiuie cu brațele în vânt la această acțiune. Dacă numești asta cutumă, obicei oltenesc din străbuni, ai o foarte proastă impresie despre strămoșii și părinții care ți-au dat viață. Tu nu ești rezultatul unui chef, chiar de proporția miilor de invitați. Mămica și tăticul tău au muncit nu au chefuit ca să
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
te consideri superior unor adevărate maiestăți. Dați-mi voie să mă dezbrac de educația primită și să intru în pielea unui fălos milionar de carton. Nimeni n-ar mai fi ca mine. Sunt peste Legi, peste oameni și omenie, peste cutume și obiceiuri. Normal că astfel sunt „per tu” cu toți cei din jur. Doar toți îmi pupă ciubotele cu scârț. „Bă milionarule, crezi că-mi ești egal? Eu am miliarde la saltea. Pe tine te cumpăr cu solzi cu tot
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
s-au duelat în versuri memorabile, care au dat o direcție, vorba romancierului Grigore Zanc, prezent la întâlnire „dincolo de vârste și generații”. Până la urmă la Zilele Poeziei putem vorbi de o școală poetică nonconformistă și avangardistă de la revista Tribuna, dincolo de cutume și ierarhii osificate impuse de Uniunea Scriitorilor. S-a discutat despre forța metaforei și lirism la poeții ardeleni, ca despre manifestul poetic ”intimist” de la Hotel Seven, că „poezia e dincolo de definiții și încorsetări” pentru o poezie pură și liberă de
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ ? de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340401_a_341730]
-
care fac ceva util este binevenită. Paul POLIDOR: În opinia mea sunteți o actriță foarte puțin folosită în filmul românesc. Au fost regizorii „atrași” de alte forme de expresivitate feminină sau ne lovim aici de o veche meteahnă românească ori cutumă de proastă factură a distribuțiilor autohtone? Cristina DELEANU: O clipă! Să nu spui vreo chestie cu meteahna regizorilor de a alege un anume fel, de o anume factură femeile din filmele lor, nu te las! Să-ți spun de ce. În
INTERVIU CU ACTRIŢA CRISTINA DELEANU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340358_a_341687]
-
proces de lungă durată și se bazează pe practicarea constantă a unei virtuți astăzi cu totul dispărute din societatea românească, buna credință. Neîncrederea ucide din fașă orice inițiativă, oricât de lăudabilă. Tuturor ne e cunoscută și, din nefericire, la îndemână, cutuma contestării oricărei forme de autoritate, în ciuda incompetenței noastre evidente în domeniile respective. Ne-am obișnuit să ne temem de ce nu ar trebui să ne temem. Și ne temem pentru că nu mai avem încredere în nimeni și în nimic, în afară
Apel pentru restaurarea demnității profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/338414_a_339743]