25,743 matches
-
adevărul. Această metodă de cercetare, dialogul socratic, este cea mai importantă moștenire pe care Platon a lăsat-o civilizației noastre. La prima vedere nu e mai mult decât o vechitura inutilă, dar scoasă din lada, desprăfuita și folosită cum se cuvine, este unul dintre cele mai puternice instrumente care ne pot ajuta să deosebim binele și răul. Știi unde mai poate fi găsit în zilele noastre dialogul socratic? În conversațiile cu prietenii. Dacă nu mă înșel, ultima dată când cineva apropiat
Farmecul pierdut al dialogului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82485_a_83810]
-
drept și mă bucur că nu am aflat despre mult hulita Curte că ar fi uitat și despre asta. Nu, pensionarii ar fi putut merge pe urma la CEDo și toți românii ar fi plătit, mai apoi, ceea ce li se cuvenea de la bun început: pensia pentru care au contribuit ani la rând la sistemul de asigurări sociale. Bunicul meu este hotărât să renunțe la pensia pe 3 luni pentru că economia să se redreseze. O apropiată de-a părinților mei, care luna
Adânc omagiu judecătorilor iubiţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82608_a_83933]
-
ajutorul sponsorilor noștri. Le mulțumesc și ni-i doresc alături și în 2010: Coca-Cola HBC România, Unicredit Tiriac Bank, Heineken România, Ernst & Young, BCR, Ecotic, Fundația Unilever, Grupul CEZ, Carrefour, Ambasada Franței, Toyota România și Cardinal Motors. Mulțumiri i se cuvin și lui Andrei Sorescu, de la Sorescu & Mateescu, care ne ofera atât de necesară asistență juridică, precum și profesioniștilor de la Scot Consulting, care au grijă că finanțele noastre să fie mereu în ordine. Felicitări și la mai mare! Îmi place, așa că vă
Iată ce pot face mai multe mâini dibace by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82620_a_83945]
-
sau de aparat) e "smalț" heraldic, semnificând grandoare și bravură, dar și, în subsidiar, o lăcomie de bot ferin, de carnasieră gula (dovadă gueules-ul Talleyranzilor, să zicem, - despre care vom mai fi vorbit). Or, pentru că tot suntem la blazoane, se cuvine să adăugăm (fie și dacă-n detrimentul propriu!) că purpura (pourpre/purple) se traduce, heraldic, prin "violet" (iar nu prin "roșu"); că, așadar, "săgeata purpurie" străpungând, în herbul lui Pantazi, gâtul lebedei albe, e violetă! Cum violetul, însă, e tocmai
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
făcea odinioară triajul condamnaților. Sub bolta mare de la ieșire ne-am oprit nehotărâți încotro s-o luăm. Timp suficient ca să vedem cum o Dacie papuc încearcă să facă rondul din capătul străzii și șoferul, neîndemânatec, nu ia curba cum se cuvine și mașina se răstoarnă lent, într-o rotire înceată, se rostogolește de câteva ori și se proptește cu roțile în sus în bordura unui strat cu flori. Șoferul nu pățise nimic. A reușit să se strecoare de sub mașină și, cu
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
se simțise, inițial, sigur și de neclintit. Și, totuși, în ultima vreme, nu mai putea suporta situația. Munca lui până la ore târzii din noapte, lucrul acasă, în weekend-uri și în zilele de concediu, nimic nu era apreciat cum se cuvine! Până și în rarele dăți când visa, visa numai soluții la proiectele în lucru sau noi proiecte pe care a doua zi se grăbea să i le prezinte triumfător impasibilei doamne Ropot. La ce bun? Grigore Micu își mângâie gânditor
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
Gheorghe Schwartz Pedeapsa capitală Gough ar fi putut fi socotit un cetățean aproape model: își câștiga în mod cinstit pâinea, nu lua de la nimeni nimic ce nu i se cuvenea, își achita în mod regulat pensia alimentară, plătea la timp toate taxele, își ajuta prietenii la nevoie, era simpatic. Până ce se îmbolnăvi grav. Foarte grav! Într-o bună dimineață, se trezi complet surd. La început, se enervă, sesizând cră n-
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
mai aromată. Când a fost premiat de către învățătorul lui, la sfârșitul clasei întâi - desigur, pe deplin meritat, întrucât Gough a fost un elev deosebit de conștiincios și de ambițios - a refuzat premiul, provocând un imens scandal, el pretinzând că i se cuvine mai mult. Și, într-adevăr, n-a mai pus mâncare în gură și nici vorbă să-și ceară iertare învățătorului, directorului școlii și întregii asistențe. Stătea întins pe pat și se uita la tavan. Părinții, după ce au văzut că nu
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
Ionescu și Mircea Eliade". Prefața Dnei Zoe Petre - mai ponderată - nu ezită să sublinieze marile merite ale autorului cărții, fostul ei student. își spune însă și Domnia sa părerea personală: "Angajarea directă a lui Eliade în mișcarea legionară - cred că se cuvine să subliniem acest element mai energic decât o face Florin }urcanu" (p. 16). Felicităm și noi pe autor care a obținut la doctorat (i.e. - această carte) cel mai înalt calificativ posibil: summa cum laude. Nu putem să nu ne gândim
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
un timp al falselor valori, nu ne-am putut bucura de astfel de întâlniri hotărâtoare de viață. Din astfel de revelații, venite când nu te aștepți, când nu le cauți, când nici nu ești pregătit să le primești cum se cuvine se nasc, uneori, textele amintirilor. Ale unor înțelesuri târzii, amare ca un hap pe care nu l-ai înghițit deplin niciodată. Din astfel de întâlniri neașteptate poți prinde tăria sufletească de a recunoaște că modelelor în care, totuși, ai crezut
Modelul neavut by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/11134_a_12459]
-
înainte ca Maria de Mangop să se stingă). Ovidiu Pecican nu pierde din vedere nici celebrele adulteruri (cu Răreșoaia, de pildă) ale principelui sau relația acestuia cu fiii ori fiicele sale. Sânge și trandafiri este o carte care s-ar cuveni să facă parte din bibliografia obligatorie a românilor, tocmai pentru că nu este rigidă, ci suplă și foarte inteligentă. Este o carte care nu venerează ori exaltă figura lui Ștefan cel Mare, ci o umanizează complice și tandru, dantelărind-o și oferind
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
din plin, Fie și leneși, subsemnatul cum e, Sau pilangiul megieș, Savin. (Acesta are, nene, o fomeie Ca o suveică, harnică-pârjol! Unde mai pui că-i dă și frangi, să-i beie, Și alivenci, când i-i târbanul gol.) Se cuvenea, mereu mi-am zis, și mie, Când insistau nagâții să mă-nsor, O baftă cu pestelcă și cu ie, Dar n-am prizat, pe-atunci, povața lor. Dupe ce-am pus ce-am pus în paranteză Haiti să revin la
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
insecte ce, trăind pe frunze, au tocmai formă de frunză). Aflat în descendența unui personaj suicidar, Tăciune mimează credibil. Sub lentila paranoidă a secolului al XX-lea, faptul pare o știre spectaculoasă din seria ,Elvis Presley" n-a murit. Se cuvine deschis un nou proces de presă...
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
Astrologul cu pălăria lui albă de paie și cu mutră de consul englez mă sfătuia să nu mă pripesc, moartea, spunea el, are atâtea cotloane și nișe și valvârtej de sertare, acestea oricând pot fi deschise și-nchise, așa că se cuvine să ai o niciodată sfârșită răbdare. Pistruiat și ochelarist, Astrologul ar fi putut semăna cu un dentist, dacă vorbele lui nu ar fi fost de zodier și dacă nu s-ar fi vădit a fi un cititor pătimaș de texte
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
prilejuiește două comentarii de presă, unul în Sentinela Prahovei, organ al opoziției, celălalt într-un ziar central de limbă franceză. Modelul e, firește, Temă și variațiuni. La întoarcerea fiului risipitor se taie, cum știm, vițelul cel gras. Ce s-ar cuveni să sacrificăm la întoarcerea vițelului turbat? Probabil, ceva din încrederea noastră în micile invenții ale unor farsori literari.
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
e prea puțin, versurile citate exprimă mai mult decât această - sau altă - ,translație". Aici e, poate, genul de adâncime ce înrudește, până la un anumit punct, poezia cu filosofia: a spune lucruri, mereu prin intermediul simțirii, care depășesc orice traducere explicativă... Se cuvine să citez și restul poemului - alte patru versuri, care nefiind în nici un caz jocuri obscure, par a-l lua ostatec pe cititor cu strania lor bogăție de sensuri. eu cu propozițiile altor popoare aici pe masă tu cu mâini mai
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
petrece-n alai/ Un chiot de mîndre unelte/ Și-i dăruie-n cale un zîmbet bălai/ Frățînii cu suflete zvelte./ Și cît i-ar fi somnul de lung și de greu,/ Și-n vis el poeme scandează,/ C-așa se cuvine să doarmă mereu -/ Cu goarna și inima trează." Lui Eugen Frunză, încrezător în verdictele viitorului, i se atribuie o dură răfuială cu criticii: V-o spun pe șleau, stimabile amfibii Ce cutezați în roate-a-mi pune bețe: în veci
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
sub un regim de teroare nu are nimic comun cu cea despre care vorbea N.Steinhardt atunci cînd mărturisea că el se simțea liber și în închisoare. Cu toate acestea, îmi asum riscul de a-i spune că nu se cuvenea să invoce acea afirmație a monahului de la Rohia pentru a se explica, așa cum s-a întîmplat în interviul pe care i l-a acordat lui Daniel Cristea-Enache. În pofida observațiilor pe care le-am făcut, eu am citit Memoria ca zestre
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
Liber, voios, încredințat că voi muri la rîndu-mi (deja se inventase și pentru mine o probă martor de probă martor, destul de simpatică și abjectă!) , începeam să-mi amintesc... să combin visul recent cu realitatea fanată, pierdută, regăsită, iar pierdută... Se cuvenea să rezist ca inițială probă martor... el, Mihai, adevăratul poet, în camera lui albă de sub pămînt, din aer, de pretutindeni... eu în camera mea albă de pe Cuza Vodă... celălalt, nou introdusul în joc, la mama dracului, ba ici, ba colea
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
brav stîlp de-nțelepciune, n-am răbdarea, destoinicia de-a cumpăni talgerele minuțios, de-a pipăi precizia la imprecizie... Mereu o iau pe miriști știrbe, calc prin scaieți cît varza, dărîm codobelcilor spirala de aur, strivesc mușuroaie ce s-ar cuveni ocolite, măcar din prudență, dacă nu din pudoare, din grija de-a nu deranja furnicărimea irascibilă, imprevizibilă în căile hărmălaiei generale... mereu... mereu...
Într-o neglijență tandră... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11878_a_13203]
-
condiția însă de a avea conștiința că poezia înțeleasă în acest fel, nu este ceva exterior ființei noastre, ci ceva ce se află înlăuntrul nostru, ca și cum ar face deja par-te din noi. Este partea „magică” din noi ce se cuvine a fi descoperită sau redescoperită. Astăzi mai ales, cu deosebită urgență, întrucât pare să zacă ireversibil îngropată sub mormane de reziduuri. Așa se face că bucuria unui transparent, cromatic spectacol de cuprinzătoare gânduri devine îngheț și tene-bre menite a se
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
-l consult așa, din vreme-n vreme, Timpul însă,e mereu cochet, Cînd nu-i prea tîrziu ,e prea devreme. De aceea te-aș ruga pe tine, Vreau să-mi dai o riglă și un compas Ca să calculez cum se cuvine Timpul care a fost și a mai rămas Ca să-mi duc povară pînă acas'. Și de-o fi să nu mai fiu apoi, Să-mi spăl ochii,să mă fac frumoasă... Și să mor la mine în mușuroi. ...................................... Și a
TIMPUL CE A RAMAS de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380683_a_382012]
-
mine în mușuroi. ...................................... Și a trecut un om cu talpă grea Și a strivito-n drumul către casă, A plecat furnică mea Către altă lume,mai frumoasă. Mi-a rămas o riglă și un compas Să pot calcula cum se cuvine Timpul care a fost și a mai rămas, Între talpă altui om și mine. Referință Bibliografica: TIMPUL CE A RĂMAS / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1791, Anul V, 26 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Edi
TIMPUL CE A RAMAS de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380683_a_382012]
-
lux, chiar ai tot ceea ce un om poate avea pe lumea aceasta. Este poate cea mai gravă formă de percepție a vieții în general și a mediului înconjurător și a oamenilor în particular. Crezi că fiind bogat, totul ți se cuvine, iar lumea se așează imediat la picioarele tale. Începi să crezi că ești un mic Dumnezeu. Apoi intervine mândria, Ego-ul exagerat și egoist, prostia. Consideri că nimeni și nimic nu îți mai poate sta în cale, nici măcar legea. Dar constați
VIAŢA CA O ILUZIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380706_a_382035]
-
și voi scrie câteva impresii de cititor conștiincios despre ea, am formulat (parafrazând citatul scripturistic), un îndem pentru autori. Iată cum sună: “Nu dăruiți cărțile voastre celor care nu iubesc lectura. E ca și cum ați hrăni rumegătoare cu mărgăritare. Deși se cuvine să ne detașăm de autor atunci când scriem totuși a-l privi în ochi, a-i vedea profunzimea sufletului, a-l asculta vorbind este un privilegiu dorit de consumatorul de lectură. Imaginea acestei autoare atipice m-a urmărit zile în șir
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]