556 matches
-
se află în cartierul Cârtojanca din orașul Videle, județul Teleorman, și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. A fost ridicată în anul 1819, înlocuită din 1883, părăsită după cutremurul din 1940, și salvată din ruină în 2008. Până la cutremurul din 1977 a stat ascunsă sub o cămașă de zid, acoperită cu picturi. Părți de zid și
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
Gabrielescu și A. Ivanov). Acest edificiu de cult prezintă un exemplu semnificativ pentru categoria programelor religioase realizate în stilul neoromânesc. Procedeele decorative utilizate denotă influența arhitecturii brâncovenești. O lucrare valoroasă - replică la vestita biserică a mănăstirii Argeșului - este biserica “Sfânta Cuvioasa Parascheva”, construită în anii 1924-1935. Autorul proiectului, arhitectul A. Gabrielescu se manifestă ca promotor al arhitecturii eclesiastice muntenești, probabil, pentru a comemora locul anterior de activitate a episcopului Visarion Puiu - mănăstirea Argeșului. Una din cele mai strălucite opere de arhitectură
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva” din Mitocași este un lăcaș de cult ortodox construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea în satul Mitocași din comuna Mitocu Dragomirnei aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul vechi al satului și are hramul
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
Parascheva” din Mitocași este un lăcaș de cult ortodox construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea în satul Mitocași din comuna Mitocu Dragomirnei aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul vechi al satului și are hramul "Cuvioasa Parascheva", sărbătorit la data de 14 octombrie. Ansamblul bisericii „Cuvioasa Parascheva” din Mitocași a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 301, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Satul
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
la sfârșitul secolului al XVIII-lea în satul Mitocași din comuna Mitocu Dragomirnei aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul vechi al satului și are hramul "Cuvioasa Parascheva", sărbătorit la data de 14 octombrie. Ansamblul bisericii „Cuvioasa Parascheva” din Mitocași a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 301, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Satul Mitocași se află la aproximativ 12 km nord de municipiul
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva” din Cumpărătura este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1792 în satul Poiana din comuna Brusturi aflată în județul Neamț și strămutat în anul 1948 în satul Cumpărătura din comuna Bosanci aflată în județul Suceava. Edificiul religios
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
în satul Poiana din comuna Brusturi aflată în județul Neamț și strămutat în anul 1948 în satul Cumpărătura din comuna Bosanci aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul sătesc, la drumul european E85 și are hramul "Cuvioasa Parascheva", sărbătorit la data de 14 octombrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 243, având codul de clasificare . Actuala biserică de lemn din Cumpărătura a fost construită în anul 1792 în
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
artă bisericească" înființată în parcul Mănăstirii Curtea de Argeș. Durată din temelie în anul 1786, de către dascălul cărturar Ilie Drăgănuleanul, pe moșia sa, din imediata apropiere a importantei stații de pe vechea cale de olac ce lega Piteștiul cu Râmnicu-Vâlcea, Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Drăganu-Olteni a dăinuit vreme de peste două veacuri în locurile de tainică frumusețe scăldate de firul argintiu al Băscovelului. De la întemeierea ei între datina străbună, biserica a luminat cu adevăruri eterne sufletele locuitorilor din Drăganu, până când un nou altar
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]
-
însuși le-a aplicat cu ocazia picturilor murale pe care le-a făcut la cele două biserici, unde a obținut contracte de execuție. Frescele menționate mai sus ca și o multitudine de scene pictate în acuarelă pe hârtie sau tempera - "Cuvioasa Veronica, Împărații Constantin și Elena, Arhanghelii Mihail și Gavril" - relevă privitorului nu numai calități stilistice, ci și un spirit care răzbate din vechile fresce românești. D. Karnabatt a văzut multe dintre lucrările executate de Baltazar și care astăzi sunt pierdute
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
, cu hramul „"Cuvioasa Paraschiva"” din parohia Pianu de Sus, comuna Pianu, județul Alba, datează din anul 1761, menționat în inscripția cu litere chirilice pe grinda care desparte altarul de naos. Biserica figurează pe lista monumentelor istorice, . Se presupune, după informațiile oamenilor bătrâni, că
Biserica de lemn din Pianu de Sus () [Corola-website/Science/315641_a_316970]
-
data, ctitorii, aflate din pisania mai sus-amintită, de pe peretele de nord al absidei, pe reprezentarea ,Plângerea lui Isus”, se completează cu numele artistului, popa Nicolae zugravul sin Iacov, cules de pe icoanele împărătești (Deisis, datată și semnată; Sfântul Mare Mucenic Gheorghe; Cuvioasa Paraschiva; Maria cu pruncul; Sfântul Nicolae; Arhanghelul Mihail), realizate în 1777, marcând, ca deobște, săvârșirea picturii murale. În altar, temei amintite, se alătură: procesiunea arhiereilor, iar pe boltă: Sfânta Treime, Maria împărăteasă, cete îngerești. Din pictura navei, cu remarcabile chenare
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
, județul Alba, datează din 1797 . Are hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI 2004: . Biserica ortodoxă română cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din filia Sub Piatră a fost edificată în anul 1797, lucru ce se poate constata din încrestătura ce o
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
, județul Alba, datează din 1797 . Are hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI 2004: . Biserica ortodoxă română cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din filia Sub Piatră a fost edificată în anul 1797, lucru ce se poate constata din încrestătura ce o are deasupra ușii, la intrare, cu cifre chirilice și românești. Cătunul Sub Piatră sau Oncășești e posibil să aibă aceeași
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
se află în localitatea Măgureni, comuna Gușoieni, județul Vâlcea și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserică a fost ridicată în 1766. În forma ei actuala, îmbrăcată în picturi murale exterioare și interioare în tradiție neoclasica, caracteristice spiritului de modernizare din a doua jumătate a secolului 19 și din primele decenii ale secolului 20, este
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
și probabil fără turn, fiind introdus cel cu pereții înalți și cu două turle în linie. De la aceste lucrări s-a păstrat textul pisaniei de consacrare, pește intrarea în biserică, în interior: "„Această sfântă și dumnedzească biserică cu patronajul sf cuvioasei Paraschiva fiind ruinata cea veche nemai puțind face serviciul divin ... în anul 1887 iulie 27 reparînduse din temelie, iar în anul 1888 în 14 sau zugravit și împodobit după cu se vede, luinduși și sfințirea prin îndemnul, stăruința și cheltuiala
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
șters numele reginei Elisabeta dar apare clar pe locul pisaniei inițiale, la exterior, pește intrare, sub pisania de la 1931. Lucrările de reparații și renovări din 1931 sunt surprinse de pisania exterioară, pește intrare: "„Această sfântă și Dumnedzăiască biserică, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, clădita din temelie din timpuri necunoscute, să reparat pentru prima oara în anul 1888 iar acum a doua oră să reparat radical, în vara annului 1931 prenoinduse tencuiala esterioară, acoperișul, pardosiala și spălânduse pictură să Zugravit din nou, cu
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
religios de către mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei. Expoziția a fost vizitată la 5 octombrie 1923 de regele Ferdinand I al României. În vara anului 1935, după trecerea crizei economice, primarul Osvald Racoviță a inițiat organizarea unei expoziții industrial-agricole, o dată cu hramul Cuvioasei Parascheva, locul de desfășurare fiind ales Parcul Expoziției. Pentru aceasta, au fost reînnoite plantațiile și s-au construit standuri de expunere. Deschiderea expoziției a avut loc la 29 septembrie 1935, după săvârșirea unei slujbe religioase, la ea participând primarul Osvald
Parcul Expoziției din Iași () [Corola-website/Science/316684_a_318013]
-
în 1733 și refăcută în sec. XIX. Are hramul „Sf.Cuvioasă Paraschiva” (14 octombrie). Figurează pe lista monumentelor istorice, . Comuna Dobra este păstrătoarea câtorva lăcașuri de închinare din lemn de o valoare neprețuită. Biserica-monument istoric a satului Rădulești, cu hramul ,Cuvioasa Parascheva”, a fost construită, potrivit tradiției, în anul 1747. În formă inițială, aceasta se compunea dintr-un altar nedecroșat, poligonal cu trei laturi și o navă de dimensiuni modeste, supraînălțată, spre apus, printr-o clopotniță scundă. După jumătate de secol
Biserica de lemn din Rădulești () [Corola-website/Science/316766_a_318095]
-
Axinte Băitan, Alexandru Băitan, un alt Axinte Băitan, Zaharia Fârtâiș, Nicolae Fârtâiș, Gheorghe Fârtâiș și Florin Ostaficiuc. prezintă o importanță deosebită pentru evoluția arhitecturii medievale moldovenești. Luând ca punct de reper planul dreptunghiular al construcției, ea se aseamănă cu Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari, dar în locul absidelor laterale prezintă o ușoară ieșire, element care se regăsește și la bisericile din Șipote, Văleni și Baia. Biserica are o formă de navă (corabie), cu altarul în formă de semicerc. Soclul este din piatră
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
Biserică “Sfântă Vineri” din orașul Ploiești, așezată pe strada Neagoe Basarab, nr.12, este unul dintre lăcașurile ortodoxe de închinare de tradiție din acest oraș. Sub acest nume este cunoscută în oraș biserică cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Face parte dintre bisericile noi. Deși pe locul ei au mai existat construcții, ea „a fost făcută cu totul din nou în anii 1875÷1880”. Biserică este zidita aproape în aceeași perioadă cu Catedrală mitropolitana din Iași. Ceea ce este
Biserica Sfânta Vineri din Ploiești () [Corola-website/Science/320069_a_321398]
-
Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Ștefănești este o biserică ortodoxă construită în anul 1640 în orașul Ștefănești (județul Botoșani). Potrivit tradiției locale și unor opinii ale specialiștilor, această biserică a fost zidită pe fundațiile unei biserici mai vechi, construite de Ștefan cel Mare
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
este o biserică ortodoxă construită în anul 1640 în orașul Ștefănești (județul Botoșani). Potrivit tradiției locale și unor opinii ale specialiștilor, această biserică a fost zidită pe fundațiile unei biserici mai vechi, construite de Ștefan cel Mare (1457-1504). Ansamblul bisericii "Cuvioasa Paraschiva" din Ștefănești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015 la numărul 476, având codul de clasificare și fiind format din 2 obiective: În legătură cu momentul istoric al ctitoririi acestei biserici circulă două opinii: prima
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
cel Mare (1457-1504) sau a lui Ștefăniță Vodă (1517-1527); cea de-a doua, susținută de către specialiști pe baza caracteristicilor arhitectonice actuale ale construcției, afirmă că lăcașul datează din secolul al XVII-lea. Cercetările arheologice efectuate în ultimii ani la Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Ștefănești au scos la iveală faptul că actualul lăcaș de cult a fost construit pe fundația unei biserici mai vechi. Localitatea Ștefănești apare menționată documentar pentru prima dată la 26 mai 1435 sub numele de Gura Bașeului, într-
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
Gura Bașeului, într-un document emis de domnitorul Ștefan II. Aici se afla unul dintre vadurile râului Prut. În vremea domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504), exista în localitate o rețea de tuneluri subterane. Potrivit legendelor locale, pe sub actuala Biserică "Cuvioasa Parascheva" se afla o poartă de acces într-un tunel subteran, suficient de larg și de înalt ca să poate fi străbătut călare, iar celălalt capăt al său se afla la Lehnești, unde erau adăpostite hergheliile domnești. Satul Lehnești a fost
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
se cară pietre și alt material”". Din relatarea solului polonez se poate trage concluzia că biserica a fost construită anterior domniei lui Vasile Lupu (1634-1653), acest domnitor refăcând un lăcaș de cult mai vechi. Prima atestare scriptică a bisericii închinate Cuvioasei Parascheva datează din anul 1640. Tot cercetările arheologice au demonstrat că vechiul lăcaș de cult a fost demantelat până la 20-25 cm față de nivelul de călcare al constructorilor lui din secolul al XVII-lea (aflat la o adâncime de 0,60
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]