463 matches
-
este din 1508, când aparținea domeniului Abrahamffy. Inițial a fost așezat pe Valea Pleschii, spre pădure, la circa 5 km de locul unde se afla azi. Încă în acel timp îndepărtat, locuitorii au avut biserică mică de lemn, situată pe ”dâmbul Plischii”, denumit și astăzi ”Bisericuța”. Biserica de lemn actuală, cu hramul „Întâmpinarea Domnului”, situată în centrul satului, tot pe un ”dâmb”, A fost construită îm anul 1807. Această biserică a fost precedată de alta, având hramul Înălțarea Sfintei Cruci, pe
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
locul unde se afla azi. Încă în acel timp îndepărtat, locuitorii au avut biserică mică de lemn, situată pe ”dâmbul Plischii”, denumit și astăzi ”Bisericuța”. Biserica de lemn actuală, cu hramul „Întâmpinarea Domnului”, situată în centrul satului, tot pe un ”dâmb”, A fost construită îm anul 1807. Această biserică a fost precedată de alta, având hramul Înălțarea Sfintei Cruci, pe care episcdopul Sinesie Jivanovici al Aradului, în urma vizitației sale canonice din anul 1755, a înregistrat-o cu mențiunea că era ”nouă
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
alta, având hramul Înălțarea Sfintei Cruci, pe care episcdopul Sinesie Jivanovici al Aradului, în urma vizitației sale canonice din anul 1755, a înregistrat-o cu mențiunea că era ”nouă și negătată”. Fiind recentă nu putem să o confundăm cu cea de pe ”dâmbul Plischii”, mai degrabă o punem în legătură cu mutarea și ordonarea satelor, de la mijlocul secolului al XVIII-lea, conform unei dispoziții de ordin general a împărătesei Maria Tereza (1740-1780). De la această biserică se păstrează două icoane pe lemn, Sfânta Cuvioasă Paraschiva și
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Albă. A fost construită în anul 1768 suferind ulterior diverse modificări. Biserică se află înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-m-B-00170. Are hramul ""Sfanțul Nicolae"". În localitatea de origine biserică de lemn se află pe un dâmb, în partea de vest a așezării. În 1960 satul Acmariu și-a construit o biserică de zid, si nu mult după acest fapt, paragina a cuprins lăcașul de lemn părăsit. Biserică a fost salvată prin mutarea în complexul monahal Sfanțul
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]
-
am perdut cei mai frumoși ani ai copilăriei mele, jucându-mă cu băeți și prietenii mei.”" Autorul relatează o întâmplare auzită pe când era copil și se juca pe dealul Buciumenilor. Văzând într-o seară de toamnă un foc pe un dâmb, în hotarul târgului, ceata de copii (din care făcea parte și autorul) se îndreaptă într-acolo și îl zăresc pe moș George Furtună din Buciumeni, încălzindu-se la un foc în timp ce păștea niște vaci. Moșul le povestește cum a scăpat
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
spre vest pe traseul conductei apare o așezare daco-romană suprapusă de o alta prefeudală de secolele VI-VIII d.Chr. Bibliografie: Benea 1996b, p. 288; Mare 2004, p. 203. 3. Movile de pământ. a) În hotar sunt semnalate mai multe „dâmburi” care par a fi naturale. Bibliografie: Medeleț și Bugilan 1987, p. 164. 4. Vestigii medievale. a) În secolul XIX se mai vedea, către Cerneteaz, o cetate de pământ, dublă. Cele două incinte rotunde erau legate între ele cu șanțuri și
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
arhiva de stat din Budapesta, sub Nr. 28715 din 1314, se pomenește numele localității Feiurdeni. Naționalitatea locuitorilor este ușor de dedus din toponimele localității din zona intravilană, care sunt de origine română, cum ar fi: Șes, Cot, Subpădure, Ulița Mare, Dâmbul Popii și altele, iar pentru zona extravilană: Țelini, Dos, Față, Deal, Curmătură, Calea Borșii, Calea Giulii, Calea Clujului. În Feiurdeni sunt două biserici: una ortodoxă și una reformată, în stare de paragină. După primul război mondial și după Unirea Transilvaniei
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Feiurdeni () [Corola-website/Science/329628_a_330957]
-
în intravilan, iar 2.240 ha în extravilandin. Suprafața totală a spațiilor verzi este de 223,4 ha. Fondul total de locuințe este 57.070 împărțite în următoarele cartiere: Ady Endre, Aleea Carpați (fostul "Hungária"), Budai Nagy Antal, Centru, Cornișa, Dâmbul PietrosCartierul Gării, Libertății, Livezeni, Mureșeni, Substejăriș, Tudor Vladimirescu, Valea Rece și Unirii Municipiul este centrul Zonei Metropolitane Târgu Mureș, ce cuprinde lângă reședința județului Mureș 12 comune învecinate acestuia, constituită în scopul creării de noi oportunități de afaceri, al construcției
Geografia Târgu-Mureșului () [Corola-website/Science/327329_a_328658]
-
religioasă, întrucât cultul unitarian interzice existența unor astfel de obiecte. Singurele decorațiuni sunt brâurile pictate cu motive florale, care marchează nervurile bolților sau anumite contururi. Creșterea substanțială a numărului unitarienilor a făcut posibilă construirea Bisericii din Piața Dávid Ferenc, în Dâmbul Pietros. Stilul ales a rămas la rădăcinile puritane și transilvănene, astfel clădirea face o aluzie la vechile biserici fortificate. Conform recensământului din 2011, după etnie locuitorii se împart în: 66033 români, 57532 maghiari, 202 germani, 3110 țigani, 7110 necunoscută. În
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunlelor Cojocna și Suatu (în partea vestică a satului Dâmburile), în imediata apropiere de drumul județean DJ161A, care leagă localitatea Apahida de Ceanu Mare. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
teritoriul județelor Covasna și Harghita, precum și din achiziții și donații. În prezent în registru de inventar apar 15.000 obiecte. Patrimoniul arheologic cuprinde vestigii preistorice, dacice, romane și post-romane. Este compus din piese provenite din siturile cercetate:Păuleni Ciuc, Ciomortan"Dâmbul Cetății", Olteni" Cariera de nisip", Covasna "Cetatea Zânelor", Biborțeni, Brăduț etc. Patrimoniul arheologic cuprinde și piese de lemn provenite de la "Băile Figa" Beclean din județul Bistrița Năsăud. Patrimoniul etnografic este format din două construcții țărănești, numeroase piese de port tradițional
Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni () [Corola-website/Science/331333_a_332662]
-
(n. 30 ianuarie 1965, Cluj, regiunea Cluj) este un chitarist, muzician, interpret și compozitor român. s-a născut la începutul anului 1965 în cartierul clujean Dâmbul Rotund. La îndemnul tatălui său s-a îndreptat spre muzică începând să studieze vioară din clasa I. Familia mai avea trei fete iar Emeric este mezinul și răsfățatul tuturor. Mare iubitor de fotbal, practica fotbalul timp de nouă ani. Părăsirea
Emeric Imre () [Corola-website/Science/335737_a_337066]
-
cum a intrat sub autocamion ? Alegeți-vă alt loc, unde să nu fiți în pericol, am continuat mai mult cu amărăciune decât cu furie. - Nu avem unde, nene ! M-am uitat atent în jur :- Uite, acolo ! Le-am arătat bucuros dâmbul pe care îl știam la o parte de strada circulată. - Dar pe strada cealaltă, îngustă, putem? Un băiat știrb, cu o căciulă roșie, întoarse degetul spre strada în pantă, din stânga noastră. - Nu se poate, a intervenit altul. Pe acolo urcă
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]