57,295 matches
-
care îl conduce sau să aibă un contract asigurător cu patronul, în așa fel încît patronul să nu-i poată rezilia contractul, chiar dacă directorul ajunge să afișeze, politic, o direcție sau puncte de vedere deosebite de acelea ale patronului. Or, daca Ion Cristoiu are un contract grație căruia e liber să facă presă la Cotidianul așa cum crede el de cuviință, nu el e de vină fiindcă s-a folosit de clauzele acestui contract pentru a coloră ziarul cu o atitudine neconvenabila
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
termen - viclenie - pot fi regăsite în politica lui Țîțo de a conduce un stat pluri-etnic. Și tot asemeni lui Stalin, Țîțo s-a folosit de poziția politică, de partidul unic, de dezbinare și mituire politică și nu numai. Meritul sau, daca îngăduim merite, a fost acela că a reușit să dea dictaturii sale o fată umană, forțat, cu siguranta, de nevoia de a căuta un sprijin politic și economic la democrațiile occidentale și la SUA. Dar Țîțo și oamenii săi șunt
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
și perimate în multe dintre cazuri (de ex.: deținutul 1201 face aluzie la Recomandarea 1201, lucru ce mi-a scăpat complet din vedere, fișa căzîndu-mi absolut din întîmplare). Apoi, pasaje întregi sînt scrise în grăi ardelenesc, fapt care va îngreuna, daca nu cumva va face imposibilă, traducerea într-o altă limbă de circulație. Sînt cîteva piedici importante pe care autorul și le ridică singur și care vor face ca piesa să rămînă descifrabiă doar în cod românesc, desi problematică îl făcuse
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
aceea toate lecturile sale aveau o apăsata dimensiune comparată. Ce profesor extraordinar de filosofie, să repet și eu după d-na Marta Petreu, ar fi fost dl. Nicolae Balotă în Clujul natal, după generația lui Blaga, D.D.Rosca, Liviu Rusu, daca nu ar fi avut loc catastrofă comunismului postbelic! Dar omul e sub vremi și dl. Balotă, după ce fusese, din anul al patrulea de facultate, preparator la psihologie pe lînga catedră lui Stefănescu-Goangă, a avut parte de slujbe pasagere la Cluj
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
și la rigorile gîndirii de tip ortodox au încercat-o, de pildă, Mestrovici și Paciurea prin transferul stilisticii drapajului din bi- în tridimensional, adică din pictură în sculptură. Și exemplele ar putea continua și cu alte forme de adaptări. Dar daca în spațiul ortodox mai există un minimal reper corporal, în cel monofizit el este complet sublimat. Privită în această perspectivă, sculptură lui Yenghibarian este una radical acorporală ca masa, minimalistă ca semn plastic și monofizita că resort spiritual. Fără a
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
destule soții de scriitori cărora le trimiteam plicuri de Vegeta și că orice vizită la București îmi asigura o popularitate sigură printre copiii prietenilor, cărora le aduceam cutii de Gumă za zvakanje - un "chewing gum" sârbesc, de-o savoare incomparabila, daca ne gândim la ceea ce oferea piața românească -, sau delicioasele Euro-krem. N-am să uit nici că tot "de la sârbi" mi-am cumpărat, în 1967, într-o piață din Arad, primul meu costum de blue-jeans. Și nici că, ani în șir
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
tactică. Totuși nu e sigur. Comparația cu nenumăratele guverne interbelice nu stă în picioare. Cum nu stă în picioare nici ipoteza că PNȚCD ar fi putut cîștiga mai multe voturi provocînd alegeri anticipate, fiindcă nu poate guverna singur. Mai mult, daca ne amintim de iminentă plății datoriilor externe și de necesitatea reluării negocierilor cu FMI și Banca Mondială, aceasta retragere, cu toate ale ei, ar fi fost considerată că provocatoare a unui dezastru național. Încît, tactic, ieșirea de la guvernare ar fi
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
alta decât a sa, presupune o permanentă raportare la modele cunoscute. Printre cei care "i-au văzut pe străini la ei acasă" se numără Spătarul Neculai Milescu, celebru prin călătoria să în Extremul Orient, adevărat "homo europaeus", model (și modelator, daca ne gândim la influență avută asupra lui Petru cel Mare) pentru Răsăritul Europei, stolnicul Constantin Cantacuzino, călătorul care apucă drumul Stambulului, pentru ca, mai tarziu, să-l aflăm studiind la Veneția și la Padova, Mitropolitul Dosoftei, trimis al lui Ștefan Petriceicu-vodă
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
tradițional/modern nu se remarcă la nivel tematic sau la nivelul procedeelor naratologice, ci constă în faptul că acestea sînt investite cu alte funcții decît pînă atunci. Inserturile paratextuale, varierea registrului stilistic sînt procedee întîlnite și în proza pașoptista. Dar daca apelul la document, fragmentele eseistice cu iz de polemică de gazeta ce se întîlnesc, de exemplu, în opera lui Filimon sau a lui Negruzzi aveau rolul de a conferi seriozitate întreprinderii literare, de a legitimă ficțiunea, la Caragiale "textul alotopic
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
numai lui i s-ar revelă cu adevarat această lume ciudată și ascunsă în ciudățeniile ei, este cel ce garantează ontologic viabilitatea universului pe care îl descoperă, de fapt instituie, povestindu-l. Eroul lui Mariaș se întreabă, de la începutul românului, daca nu cumva există o coincidență semnificativă între moartea acestor două personaje (din trei care sînt importante pentru el pe durata șederii la Oxford) și propria lui plecare. Dacă m-aș mai fi aflat în viața lor și la Oxford (dacă
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
scrie avertizează că folosirea persoanei întîi e o simplă convenție: "Dacă mie însumi îmi spun eu, sau dacă folosesc un nume care m-a însoțit de cînd m-am născut și cu care unii își vor aminti de mine, sau daca povestesc fapte ce coincid cu cele pe care alții mi le-ar atribui, sau daca numesc casa mea casă ocupată înainte și după mine de către alții, dar unde eu am locuit vreme de doi ani, este numai fiindcă prefer să
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
eu, sau dacă folosesc un nume care m-a însoțit de cînd m-am născut și cu care unii își vor aminti de mine, sau daca povestesc fapte ce coincid cu cele pe care alții mi le-ar atribui, sau daca numesc casa mea casă ocupată înainte și după mine de către alții, dar unde eu am locuit vreme de doi ani, este numai fiindcă prefer să vorbesc la persoana întîi, si nu pentru că aș crede că facultatea memoriei e suficientă pentru că
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
Gheorghe Grigurcu Dacă poeții, în formula cvasigenerală, își caută originile propriei ființe, incipitul individual, Mariana Filimon merge mai departe, dibuindu-si sursele originare în natură. Timiditate sau orgoliu? Probabil și una și alta. Timorare, întrucît demersurile ei sînt line, vegetative, daca nu de-a dreptul vegetale, cum creșterea insesizabila a unei frunze ori cel mult extinderea "telescopica", fragilă, a unor coarne de melc. Nimic din clamoarea cosmogonica, din încrîncenarea tentației metafizice, întinse că o coardă de arc gata a plesni (proba
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
politizez literar amintită sintagma, referindu-mă la cei care au preluat puterea în cadrul Uniunii Scriitorilor, majoritatea făcînd parte din generații anterioare optzeciștilor), întrucît am simțit că și unii și alții combat de pe poziții rigide și orgolioase. M-am întrebat, chiar, daca nu cumva s-ar cuveni înființată o a treia Uniune pentru cei care nu aderau la nici una din cele două structuri. Firește, aceasta nu era o soluție, ci o intrebare retorica. Dar ca mine se întrebau și alții, sătui de
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
Nicolae Manolescu Dublă problemă a interesantei cărți a lui David Lodge, Limbajul românului (Univers, 1998, traducere Radu Paraschivescu) este dacă limbajul funcționează la fel ori diferit în român și, respectiv, în poezie; în consecință, daca este posibilă o critică verbală a românului de tipul analizelor de text din poezie. Răspunsul autorului englez este, întîi, că n-avem nici un motiv de a discrimina lingvistic între român și poezie, si, apoi, ca o critică verbală este tot
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
contractului cu pricina dintre autor și cititor. Opinia cea mai răspîndită, azi că și ieri, este că utilizarea limbii în ficțiunile literare diferă de utilizările uzuale în măsura în care descrierile fictive nu sînt nici adevărate, nici false. Aș susține mai degrabă ca daca descrierile care privesc realitatea pot fi verificate, existînd totdeauna alternativă, cele care privesc ficțiunea nu pot fi supuse la această probă. Dar ele trebuie să pară adevărate, iar atunci cînd par false, devin stînjenitoare pentru cititor. Cititorul nu e interesat
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
Albini arată că scopul principal al școlii primare și liceale nu este dobândirea de multe cunoștințe ci educația: "Școlile noastre românești pentru noi sunt o necesitate națională. Să le păzim cu scumpătate, să le apărăm cu toate puterile noastre!... Și, daca este vorba de limbile străine, cine poate zice că acestea în școlile românești nu se pot învăța? Și dacă în prezent nu se pot, să le organizăm astfel, ca să se poată pe viitor. Să punem pondul (accentul n.n.) cuvenit pe
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
Dar pot fi citate și altele, începute (de pildă, Caragiale, Camil Petrescu, Ion Barbu) stau împotmolite pe drum iar altele (cum se întîmplă cu opera lui Arghezi) nici macar nu au început și Dumnezeu știe dacă vor fi începute vreodată. Dar daca pentru încheierea ediției critice Eminescu au fost necesari 55 (cincizeci și cinci) de ani mai e de sperat că și celelalte ediții vor vedea, odată, cîndva, limanul încheierii sau zorile începutului. Însă revenind la ediția critică Eminescu, odată încheiată în
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
adulții ridiculizează frecventarea bisericii. astfel că pentru unii dintre ei banii de lumînări trebuie economisiți din puținii lor bani de buzunar. Copiii și adolescenții aceștia nu par să aibă o părere prea bună despre comunitatea din care fac parte, fiindcă, daca interpretarea mea e adevărată, de Paști ei nu simt nevoia de a fi auziți de cei din jur. La rîndul lor, vîrstnicii se mulțumesc cu șoaptă adresată Celui de Sus, un fel de a spune că nu mai găsesc și
Slujba de Înviere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17977_a_19302]
-
din Sibiu prin '57-'58, a murit în 1984. Ce să mai vorbesc de poetul de origine basarabeana Vladimir Cavarnali sau de Virgil Caraivan, poet sămănătorist, morți, ambii, în 1966. N-aș fi știut că trăiește nici poetul G. Buznea, daca întîmplarea nu mi-l scotea în cale, prin 1969 sau 1970, cu cea mai bună traducere a Infernului lui Dante. Își completă pensia făcînd pe barcagiul în Herăstrău. Am mai spus povestea. Eram asistent la catedră ocupată chiar de el
Necunoscutii nostri contemporani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17996_a_19321]
-
cazul; la acest răsunător succes de public occidental s-au adunat vreo zece înși. Intrarea și holul la "Europa" arată civilizat: aluminiu, marmură, sic european. Doar în sală, aceleași scaune inconfortabile, acelasi aer statut, mohorît, sărăcăcios. Degeaba e vopsit gardul, daca înăuntru leopardul e tot "mioritic"... Comedia poate fi văzută ca un deconectant eficient, chiar dacă de mîna a doua. Un tînăr provincial fără un ban în buzunar depășește tot felul de obstacole - sociale, etnice, religioase, comerciale -, si o ia și pe
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
a menționa numai a zecea parte din titluri. Identificăm însă și un element unificator și anume interesul constant al autorului - interes asemănător uneori prin intensitate cu fascinația - față de tot ceea ce înseamnă politică. Din punctul de vedere al lui Ion Cristoiu, daca politică nu e, nimic nu e. Iar esență politicii este, pentru el, lupta pentru putere, disimulata în tot felul de ceremonialuri (de un comic involuntar) ale eroismului, patriotismului, responsabilității și așa mai departe. Marea plăcere, o plăcere aproape vicioasa a
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
Georgeta Drăghici Românul Mayei Belciu Vin americanii?... destin amînat, (apărut la "Cartea Românească" în 1998) ar fi putut fi un "Bildungsroman", daca istoria n-ar fi retezat șansele devenirii unei lumi (a unei mici lumi) în plină afirmare. Așa însă, încercarea de a reconstitui din amintiri o epocă dispărută sub senilele țancurilor rusești vrea să fie o demonstrație a unei idei, care
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
expresia terna a metalului cu jocurile de lumini ale oglinzii. Unic pînă acum în peisajul artistic românesc, atît prin organizarea prorpriu-zisă cît și prin proiect și prin consecințe, Simpozionul de sculptură în metal de la Călărași este și un fenomen simptomatic: daca reflexele induse atîta vreme de spiritul Cîntării României dispar acum și din zonele cele mai expuse, e semn sigur că profesionalismul și rigoarea se instalează iarăși în viața noastră socială. Să sperăm că o fac ireversibil și nu doar în
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
înregistreze, teoretic, un anumit succes de casă. Deoarece, tot teoretic, e greu de presupus că romancieri care aveau tiraje consistente înainte și-au pierdut subit cititorii. Romancierii care au publicat după ^89 cărți remarcabile ar fi putut atrage atenția publicului, daca cititorii ar fi avut acea stare de așteptare a românului că gen, refuzînd vechile nume, dar urmărind totuși noutățile de pe piața genului. Ce ascunde această mare scădere de interes a cititorului față de românul autohton? O scădere de interes care poate
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]