4,348 matches
-
marile răscruci Limba noastră românescă a fost dulce avatar. Limba marilor poeți strânși sub bolta nemuririi, Au dat mii de diademe sfinte-n suflet de român Și-au lăsat culturii noastre stihuri ale mântuirii Unui neam carpatic, cu-un puternic dac plămân. Limba doinelor de jale și azi plănge îngrădită, De cuvinte noi străine ce purced să amărască Graiul dulce mioritic și cu slova grav știrbită În primejdie se află, dulcea limbă românească... Referință Bibliografică: Limba românilor / Constantin Enescu : Confluențe Literare
LIMBA ROMÂNILOR de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375514_a_376843]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NEAMUL DAC,NU VA PIERI! Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului În țară e căldură mare Și râde soarele pe cer Dar el nu știe ce ne doare, La el durerea-i un
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
El țara duce la pieire Jucându-și ultima carte. Pe fruntea țării a pus cunună De spini,ce nu o merita, Și lași se scaldă în minciună, Crezând că astfel va scăpa. Dar peste toate noi vom trece Și neamul dac va dăinuii Justiția o să-i ferece Pe hoți,în fundul temniții.. Strămoșii daci să fie mândrii Căci azi le facem jurământ, Din țară să-i gonim pe lotrii, Să-ne-apărăm pământul sfânt. Iar țara își va crește pruncii Doar ei îi vor
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
Căci azi le facem jurământ, Din țară să-i gonim pe lotrii, Să-ne-apărăm pământul sfânt. Iar țara își va crește pruncii Doar ei îi vor fi viitor, Căci vor avea tăria stâncii Și demnitatea dacilor! Gabriela Zidaru Referință Bibliografică: NEAMUL DAC,NU VA PIERI! / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1674, Anul V, 01 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
sau va iubi.” (Radu Gyr-Ne vom întoarce într-o zi, din vol. Stigmate. Ed. Marineasa, Timișoara, 1993) Destinul Aleșilor (al Strămoșilor noștri) se împletește întotdeauna cu sensul mistic al mărturisirii, cu sensul unic al existenței în care se întrupează eroismul dac și dreapta credință jertfelnică: „Îngemănați cu eternitatea, strigă înfiorat, dar cu pioșenie nemuritorul Vasile Marin, morții noștri, din lumea lor de dincolo, ne ocrotesc și ne îndreaptă pașii... Mormintele lor sunt pretutindeni; ele alcătuiesc punctele cardinale pentru geografia spiritualității românești
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2160, Anul VI, 29 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
DIN AN ÎN AN de DANIEL DAC în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372967_a_374296]
-
făceau parte din marea populație a tracilor, cu adânci rădăcini în întregul spațiul carpato-danubiano-pontic. Influieța puternică asupra dezvoltării materiale și culturale a Daciei au avut-o contactele largi cu cele mai avansate civilizații ale antichității greacă, romană și persană. Statul dac a cunoscut o puternică inflorire economico-socială în sec. I d.Hr. sub conducerea regelui DECEBAL (84-106 d.Hr.), care a reușit unirea triburilor geto-dacice care se răspândiseră pe întreg teritoriul după fărămițarea imperiului geto-dac, oadată cu moartea lui BUREBISTA. Bogata moștenire
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
făceau parte din marea populație a tracilor, cu adânci rădăcini în întregul spațiul carpato-danubiano-pontic. Influieța puternică asupra dezvoltării materiale și culturale a Daciei au avut-o contactele largi cu cele mai avansate civilizații ale antichității greacă, romană și persană. Statul dac a cunoscut o puternică inflorire economico-socială în sec. I d.Hr. sub conducerea regelui DECEBAL (84-106 d.Hr.), care a reușit unirea triburilor geto-dacice care se răspândiseră pe întreg teritoriul după fărămițarea imperiului geto-dac, oadată cu moartea lui BUREBISTA. Bogata moștenire
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
făceau parte din marea populație a tracilor, cu adânci rădăcini în întregul spațiul carpato-danubiano-pontic. Influieța puternică asupra dezvoltării materiale și culturale a Daciei au avut-o contactele largi cu cele mai avansate civilizații ale antichității greacă, romană și persană. Statul dac a cunoscut o puternică inflorire economico-socială în sec. I d.Hr. sub conducerea regelui DECEBAL (84-106 d.Hr.), care a reușit unirea triburilor geto-dacice care se răspândiseră pe întreg teritoriul după fărămițarea imperiului geto-dac, oadată cu moartea lui BUREBISTA. Bogata moștenire
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2185, Anul VI, 24 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
VIS DE CRĂCIUN... de DANIEL DAC în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344805_a_346134]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2092, Anul VI, 22 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
LACRIMI DE MAMĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344837_a_346166]
-
Dionysus. Nu fi rău, nu-i treaba noastră, lasă mitologia greacă deoparte să nu te audă Hera, o ranchiunoasă și jumătate, te poate picta lui Zeus și să vezi ce surprize! Dar pentru că veni vorba de fidelitate, crezi că femeile dace care s-au iubit cu legionari și au născut copii nu i-au mai învățat limba maternă, ci de mici le cântau numai cântece de leagăn în jargon roman? Nu se poate așa ceva, e împotriva firii materne. Este încă un
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
Dar din labirintul istoric în care ne aflăm, discutând originea latinității noastre, avem semnale că de la început romanii se înțelegeau cu tracii, cu geto-dacii deci era o înrudire de limbi. Eu zic chiar o mare înrudire de limbi, așa că mamele dace continuau să cânte copiilor lor aceleași cântece de leagăn ce li s-au cântat și lor; fiindcă limbă maternă era acolo și a rămas acolo până la noi! O, ce frumos și adevărat sună. Și eu cred că limbile noastre au
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
Ori de câte ori am avut nevoie de cineva, cu care să împărtășesc bucuria mea cineva, care să mă strângă-n brațe atunci când lumea mea se destramă Tu, ai fost acolo și știu că vei fi... acum, și pentru întotdeauna. EU ȘI EL Daca as fi constrânsa să spun că-l iubesc cred că singurul răspuns ar putea fi: că el a fost el... și, eu am fost eu... Dar, dragostea este că talismanul, Face din această lume o Grădină. DRAGOSTEA TA Să ai
LIRICA IUBIRII de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347310_a_348639]
-
cu trădare ne-am luptat! E iarnă acum și-n al meu suflet, Ce de durere-i chinuit. Că-n țara mea e numai plânset, Și-al meu popor e sărăcit! E sfânt pământul țării mele, Ce e-nbibat cu sânge dac. Recâștigat în lupte grele, Când liftele ni l-au furat. Vreți să ne vindeți țara noastră, Lăsată de ai noștri moși? Ea nu este moșia voastră! O moștenim de la strămoși. Voi trădători fără credință Din țară noi nu vom pleca
ROMÂNIA NU E DE VÂNZARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347400_a_348729]
-
pământeni să iubească mai mult decât cei ce frământă această tină știind să îndrăgească tunetul, care pe alții spăimântă. Dăruirea lor, cometă arzând pulsatilă risipită-n câmpie, reîncarnată în mac înhamă raiul la a țării grădină leagănul carpatic al strămoșului dac. Din ce au, se mulțumesc cu un strop lor le aparține aici statornicia nu-i cumperi cu marfă din shop ei sunt cei ce - au clădit România iulie 1982 Referință Bibliografică: Țăranii / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ŢĂRANII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346459_a_347788]
-
dimineață care distrus biserică "Sfântă fericită Matrona" din parcul "La izvor", sectorul Buiucani. Direcția situații excepționale a municipiului și Comisariatul de poliție al sectorului Buiucani investighează cauzele producerii incendiului pentru a stabili dacă este vorba despre o întâmplare nefericită sau daca biserică a fost incendiată în mod intenționat. Primăria municipiului Chișinău consideră că oricare ar fi cauzele incediului, aceasta biserca trebuie reconstruită și redata enoriașilor, comunității precum și tuturor locuitorilor municipiului Chișinău. În acest sens, Primarul general, Dorin Chirtoacă a luat legătura
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU ÎŞI ASUMĂ PATRONAJUL RECONSTRUCŢIEI BISERICII DIN PARCUL „LA IZVOR” de DORU CHIRTOACA în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345121_a_346450]
-
fastuoasa sau un mausoleu bogat, nu are nici un ascendent înaintea celorlalți oameni și nici în fața lui Dumnezeu. Este doar o probă de trufie neghioaba. - Necuvântătoarele mănâncă, beau și se baliga. Noi nu trebuie să facem ceva mai mult decat ele?! - Daca artă nu deschide o fereastră spre Dumnezeu, nu-și atinge scopul. - Apropierea unei singure pisici, pune pe fugă o cohorta întreaga de șoareci. Referință Bibliografica: Exerciții de meditație / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1442, Anul IV, 12
EXERCITII DE MEDITATIE de ION UNTARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376925_a_378254]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2115, Anul VI, 15 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
DIMINEȚI ANCESTRALE de DANIEL DAC în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377019_a_378348]
-
în conștiința morală s-a exprimat viața Patriei pe tărâmul moral-spiritual, social-politic, cultural și economic. Credința ortodoxă a tuturor românilor era una și aceeași cu legea cea veche și dreaptă a Străbunilor întru Hristos și cu a Strămoșilor întru Neamul Dac. Cu Mihai Viteazul s-au realizat concomitent sub acoperământul creștin, unitatea națională și cea politică, care deși a avut o soartă pe cât de măreață pe atât de scurtă, ne-a rămas nouă, generațiilor următoare ca moștenire testamentară, re-împlinirea Destinului sfânt
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
este de a se înălța rugăciuni... pentru unirea Românilor.” (Documentele Unirii Principatelor, vol. III, p. 232) Alături de prea sfințitul Calinic, fratele întru ierarhie și slujire, episcopul Filotei al Buzăului se adresează protopopilor săi, prezentândul trecutul glorios de luptă al poporului dac, arătând că bate ceasul: „ să se asigure existența politică a nației române și să ni se chezășuiască drepturile străbune... Drept aceea în timpul de față, pe lângă activitatea și lucrarea ce trebuie să depunem fiecare ca cetățeni și fii ai patriei, să
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Virgil Mateiaș Poetul creștin susură ca un Cuvânt legănat de cer în ode de lumină, prelins ca o rugă ce se aprinde de mireasma destăinuirilor zămislite ca odinioară în cântecul Dochiei. Soarta i-a țâșnit ca un sâmbure din pământul dac primenit de sângele sfânt martiric ce a proptit pentru veșnicie Crucea biruinței întru Hristos. Culegând cu sufletul nectarul luminii strămoșilor care au creat veacuri și milenii de duh, devine un întremător al cântecului în care se zămislesc ierurgiile frumosului românesc
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
lui Burebista: „o țară atât de puternică sub aspect economic și militar, atât de bine organizată și înțelept condusă încât își putea permite să se opună expansiunii romane. Unind sau supunând diferitele triburi geto-dace, Burebista a creat primul stat centralizat dac (după Iordanes), a ridicat cetăți de piatră (Costești, Blidaru, Căpâlna, Sarmizegetusa) stabilind centrul statului dac în Munții Orăștiei, de unde a dirijat ca un bun strateg luptele pentru îndepărtarea pericolelor dinspre teritoriile învecinate. Dacia sa era atât de puternică încât își
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
curent ”dacist” a coexistat cu cel „latinist” încă de la începutul dezbaterilor asupra formării poporului român și a originii și evoluției limbii române. Arheologi și istorici români cunoscuți au afirmat - încă înainte sau simultan cu cei din curentul latinist, preponderența elementului dac în procesul de etnogeneză a românilor. Stolnicul Constantin Cantacuzino nu poate crede că dacii și-au părăsit „marea lor limbă deosebită” și au luat-o în schimb pe a romanilor. Dimitrie Cantemir a menționat aportul dacilor la formarea poporului român
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2085, Anul VI, 15 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
TREC COCORII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375217_a_376546]