806 matches
-
Această afirmație trebue înțeleasă credem noi în sensul că poporul român și-a căpătat alcătuirea sa deplină, caracteristicile sale etnice complete, numai după ce elementului esențial, dacoromanic, constituind temeiul, i s-a adăogat elementul slav" (Giurescu, 1942, p. 75). Soliditatea "temeiului" daco-roman este accentuată și printr-un procedeu lingvistic, acela de eliminare a cratimei care separa dacii de romani. Preferința pentru denumirea de "Dacoromani" (Floru, 1931, p. 20; Giurescu, 1942, p. 62) în detrimentul celei de "Daco-romani" sugerează și un proces de telescopare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Giurescu, 1942, p. 75). Soliditatea "temeiului" daco-roman este accentuată și printr-un procedeu lingvistic, acela de eliminare a cratimei care separa dacii de romani. Preferința pentru denumirea de "Dacoromani" (Floru, 1931, p. 20; Giurescu, 1942, p. 62) în detrimentul celei de "Daco-romani" sugerează și un proces de telescopare identitară, i.e., contopirea sintetică a celor două elemente etnice într-un tot unitar în cadrul căruia a fost aspirată influența slavă. Subliniind apăsat că "nu avem de a face cu părți egale, nici cantitativ, nici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
coloniștii lui Traian" (Patrașcanu, 1937, p. 37). El este, așadar, elementul spiritual care a catalizat sinteza etnogenetică a românilor. Datorită absorbirii atât de incipiente a creștinismului, este firesc ca poporul român să fie un focar de lumină în barbarie: "dela Daco-Romani au primit creștinismul și Barbarii care au trecut pe aici" (Patrașcanu, 1937, p. 38). Teza apostolatului creștin, a misiunii de civilizare prin botezarea întru credință a barbarilor îndeplinită de poporul român este astfel reiterată. Desigur, aripa critică a istoriografiei interbelice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecut apoi prin afirmarea tot mai pregnantă a factorului autohton, ajungându-se în final către asimilarea slavilor și consolidarea modelului substrat-strat-adstrat. Istoriografia comunistă a operat în cadrul acestei paradigme triale substrat-strat-adstrat, însă a revizuit-o prin două modificări substanțiale: i) antagonizarea daco-romană, realizată prin injectarea istoriei, inclusiv a celei antice, cu principiul antagonismului de clasă, care a condus la elaborarea schemei binare exploatatori-exploatați. Romanii cuceritori formează elementul exploatator, dacii fiind poporul exploatat de imperialismul roman. Antagonizarea daco-romană merge mână în mână cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
două modificări substanțiale: i) antagonizarea daco-romană, realizată prin injectarea istoriei, inclusiv a celei antice, cu principiul antagonismului de clasă, care a condus la elaborarea schemei binare exploatatori-exploatați. Romanii cuceritori formează elementul exploatator, dacii fiind poporul exploatat de imperialismul roman. Antagonizarea daco-romană merge mână în mână cu afirmarea autohtonismului, întrucât, la nivel emoțional, manualul se identifică întotdeauna cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a românilor devine decisivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înrâurire reciprocă" (p. 27). Cucerirea Daciei de către romani, deși a avut o serie de aspecte negative (care, cu toate că nu sunt numite explicit, pot fi intuite ca exprimându-se sub forma exploatării romane a dacilor), a avut drept consecință o alchimie daco-romană care a dat naștere unei civilizații superioare. Retragerea aureliană a lăsat pe teritoriul provinciei "un stat neorganizat" (p. 28), prin intermediul căruia poporul român a fost în stare să păstreze ființa națională purtând o luptă îndârjită împotriva popoarelor migratoare. Poporul român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Program... conține in nuce versiunea național-comunistă a memoria românești care va fi transpusă și dezvoltată plenar în literatura didactică în general și în manualele de istorie națională în special. Din ea pot fi degajate o serie de topoi mitoistorice: originea daco-romană, ponderea majoră având-o elementul traco- dacic; continuitatea neîntreruptă a poporului român și mai ales a statalității (fie ea și sub forma "statului neorganizat"); suflul naționalist ce străbate întreaga istorie alături de lupta pentru dreptate socială; voința de unire a românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
permanentă prefacere în funcție de evoluția contextului socio-politic. După ce în faza antinaționalistă a socialismului românesc (1947-1964) originea românilor a stat sub semnul slavismului, odată cu turnura naționalistă aceasta a intrat sub specia traco-dacismului. În fapt, se revine la paradigma xenopoliană a dualismului etnogenetic daco-roman, cu diferențierea extrem de semnificativă că raportul dintre cele două elemente este răsturnat în favoarea autohtonismului. Ca regulă generală, discursul propagat în manualele de istorie se conformează directivelor precise indicate în documentele de partid. Aceeași obediență discursivă este identificabilă și în chestiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-au realizat aceste schimburi și tranzacții mutual benefice: "contactul cu marile civilizații ale antichității a îmbogățit civilizația daco-getică fără a-i răpi originalitatea" (ibidem). Ambele elemente distinctive ale paradigmei rolleriane cu privire la chestiunea originii (slavizarea etnogeniei românești și antagonizarea clasială daco-romană) sunt revizuite. Schimbarea de paradigmă este observabilă încă din anii '60, sincronizându-se în deplină armonie cu distanțarea politică a statului român de sub tutelajul sovietic. Pe planul simbolic al originii, această evoluție politică s-a soldat cu eliminarea slavilor din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
minimalismului slavic în etnogenia românească. Slavismul manifest exprimat de concepția socialismului imediat postbelic se transformă într-un asimilaționism autohton al slavilor, proces în care ființa etnică autohtonă absoarbe influența slavă fără să sufere mutații substanțiale de natură a altera identitatea daco-romană. În aceste circumstanțe definite de imperativul politic al de-slavizării etnogeniei românești este elaborată teoria protoromânismului, care afirmă că închegarea nucleului etnico-lingvistic al românității era practic încheiată înainte de contactul cu slavii, astfel că influența acestora a fost cu totul marginală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
metafizice ale sufletului românesc" (Blaga, 1921, p. 181). Continuitatea. Constantă a conștiinței istorice românești, teza continuității poporului român pe teritoriul actual al României este consolidată ca pilon de susținere al memoriei naționale și în perioada 1964-1989. Înainte de a demonstra continuitatea daco-romană la nord de Dunăre, agenda autohtonistă a național- comunismului solicita probarea continuității dacice, deci invalidarea tezei exterministe elaborate de cărturarii Școlii Ardelene. Turnura indigenistă spre traco- dacism făcea necesară această demonstrație. Prin identificarea cu elementul autohton, supraviețuirea fondului dacic certifica
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regimului aflat în continuă căutare de legitimitate. După cum vom vedea imediat, bimilenaritatea poporului român va furniza materialul istoric pentru elaborarea unor "tradiții inventate" celebrate prin sofisticate ceremoniale publice (Hobsbawm și Ranger, 1983). Teza continuității dacice este premisa pentru concluzionarea continuității daco-romane la nord de Dunăre după retragerea aureliană. Pe măsură ce discursul didactic dobândea accente tot mai naționaliste, creștea pe măsură și retorica epitetică secretată de o nouă poetică a istoriei ale cărei sentințe se succed în cadențele setate de ideologia național-comunismului. O
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unei istorii proletariste. În privința chestiunii originii, de exemplu, agentul sociogenetic al românității, elementul care a sudat etnic daco-romanismul a fost munca: "Trăind și muncind împreună, [...] încetul cu încetul, dacii și romanii s-au contopit unii cu alții. Din această contopire daco-romană s-a născut un nou popor: poporul român" (Almaș, 1994, p. 17). La fel de reziduală este și identificarea dacică a poporului român. Fără să mai fie inculpați ca exploatatori imperialiști, romanii apar mai degrabă ca o adiție la fondul autohton de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
viguroasă, adînc înfiptă în pământul strămoșesc, iar coloniștii romani, cu un altoi care face ca roada să fie mai bună și mai frumoasă" (Almaș, 1994, p. 17). Influențele slavice sunt în continuare minimalizate, etnogenia românească fiind considerată finalizată odată cu sinteza daco-romană. Atunci când sunt recunoscute, înrâuririle slavice sunt apreciate ca depuneri superficiale: Faptul că influențele slave, care se manifestă începînd cu secolul al IX-lea e.n., se altoiesc nu pe limba latină, ci pe limba protoromânească este extrem de important. El dovedește că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceste adaosuri lingvistice slave de sud au putut fi receptate. Prin urmare, nu se poate vorbi despre o a treia componentă etnică și lingvistică în etnogeneza românească" (pp. 10-11). Fără să fie atât de categorică, direcția reflexivă acceptă paradigma sintezei daco-romane la care adaugă și absorbția influenței slave. Însă, spre deosebire de militantismul vechii gărzi, noile discursuri dez-accentuează importanța simbolică a problemei etnogenezei, invitând mai degrabă la reflecții critice asupra modului în această chestiune a fost un rezervor identitar pentru conștiința de sine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
et al., 1992, p. 73). Teza Romaniilor populare atestă nu doar continuitatea etnică a daco-romanilor, ci și continuitatea organizațională, de factură politico-statală a românilor. II. Discursul polifonic (post-1998). Discursul conservator emis de vechea gardă istoriografică insistă dogmatic pe teza continuității daco-romane post-aureliane (Scurtu et al., 1999, p. 9). De asemenea, continuitatea organizării politice este apărată, invocată fiind deja clasica teorie a "Romaniilor populare" (p. 14). Într-un limbaj revolut, manualul lui I. Scurtu et al., celebrează rolul decisiv jucat de păduri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dan Grigorescu. Sunt prezenți cu versuri Ștefan Aug. Doinaș, Petru Rezuș ș.a., cu articole Mircea Anghelescu (Un romanicer „american” al satului ardelean: Petre Neagoe), Petru Rezuș (Mihai Eminescu și Aron Pumnul), Mihail Diaconescu (Actul martiric - o formă liberă în epica daco-romană), Dan Simonescu (Istoria literaturii în preocupările lui Ov. Densusianu), Dan Grigorescu (Dragoș Protopopescu și fenomenul român). Maria Rafailă editează fragmente din jurnalul lui Ovid Densusianu. Se mai publică din corespondență lui Vintilă Horia și două traduceri, semnate de Viorica Nișcov
VIAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290529_a_291858]
-
caracter statistic, etnografic, genealogic, relatări de călătorie, descrieri ale antichităților și rarităților naturale ardelene, cum ar fi Descrierile de călătorie din 1840, Statistica Transilvaniei, apărută În 1847, Antichitățile Ardealului, din 1852, sau Familiile renumite ale Ardealului, din 1854. 2. Originea daco-romană și continuitatea românilor În mod firesc (ținând cont de predilecția pentru istoriografie a intelectualului ardelean), cele mai multe reprezentări ale românilor se leagă de istoria acestora. În acest sens, o primă temă abordată de Kőváry este cea a originii daco-romane a românilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
2. Originea daco-romană și continuitatea românilor În mod firesc (ținând cont de predilecția pentru istoriografie a intelectualului ardelean), cele mai multe reprezentări ale românilor se leagă de istoria acestora. În acest sens, o primă temă abordată de Kőváry este cea a originii daco-romane a românilor. Kőváry e un bun cunoscător al istoriei dacilor autohtoni, considerați „cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei”, ca și al perioadei romane din istoria Ardealului. Pentru redarea aspectelor respective, el folosește ca izvoare În primul rând lucrările autorilor antici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
considera că româna este o limbă „moale”, având o sonoritate plăcută, deplângând numai faptul că ea fusese „blestemată cu scrierea chirilică”. Kőváry crede că Înainte de Conciliul de la Florența, din 1439, românii scriau cu litere latine, ceea ce este dovedit de inscripțiile daco-romane ieșite din săpături. El preia legenda respectivă, lansată În cultura română de Dimitrie Cantemir XE "Cantemir" și Îmbrățișată apoi cu multă căldură de Școala Ardeleană și de urmașii ei din prima jumătate a secolului al XIX-lea, din broșura Considerații
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rușii sunt posibile, după Kőváry, datorită legăturilor spiritual-religioase ale mulțimii răsculate cu țarul Rusiei, pe care Îl consideră capul lor bisericesc. Iar succesul românilor din Muntenia În rândul fraților lor din Transilvania avea la bază propaganda În favoarea constituirii unui „imperiu daco-roman” (Daco-romanum imperium), care să cuprindă Ardealul, Banatul, Bucovina și cele două Principate Dunărene. Începând cu luna aprilie 1848, românii Încep să se Întrunească tot mai des, la Blaj sau la Orlat, ceea ce Îi va Înspăimânta, firește, pe maghiarii din Transilvania
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
habitants, vol. I-II, Au Comptoir des Imprimeurs Unis, Paris, 1845. Gergely de Csokotis, Vasilie, Omu de lume séu sontice regule cuviinței, grației, mai alesului mod a vieței și a adeveratelor blândețe spre Întribuințarea tinerimei românești. Acum Întea pe limba daco-romană, Tipografia Dimitrie Davidovici, Viena, 1819. Ghibu, Onisifor, Contribuții la istoria poeziei noastre populare și culte, Monitorul Oficial, București, 1934. Goldiș, Vasile, Despre problema naționalităților, Editura Politică, Bucucurești, 1976. Gorove, István, Nemzetiség șNaționalitateț, s.n., Pesta, 1842. Griselini, Francesco, Încercare de istorie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ed. cit., vol. II, p. 126. Roger Chartier, op. cit., pp. 17-21. Vasilie Gergely de Csokotis, Omu de lume séu sontice regule cuviinței, grației, mai alesului mod a vieței și a adeveratelor blândețe spre Întribuințarea tinerimei românești. Acum Întea pe limba daco-romană, Tipografia Dimitrie Davidovici, Viena, 1819, p. 71. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , Cronica Banatului, ediție Îngrijită de Damaschin Mioc, Editura Facla, Timișoara, 1981, p. 311. Pentru problemele și sursele studiului culturii populare din perspectivă istorică, vezi Emmanuel
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
p. 189-202. footnote> și în ceea ce se numește arhitectura religioasă de răspântie, menită să ne amintească de viața trecătoare. Monumentele funerare în formă de stâlp, numite impropriu cruci ( cruci bărbătești și femeiești, boierești și voievodale) sunt vechi însemne de mormânt daco-romane, „ zgâriate discret la cap cu o cruce”, reprezintă de fapt arborele cosmic, coloana cerului, reprezentat în mitologia noastră de brad <footnote Iorgu G. Toma, Monumentul „Stâlpul lui Vodă” din Vama, Editura „Glasul Bucovinei”, Cernăuți, 1923, p. 30. footnote>. Ca monument
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
duce cu gândul la schimburile comerciale făcute de populația locală, aparținând dacilor liberi - carpi și costoboci <footnote Ion Ioniță, Din istoria și civilizația dacilor liberi. Dacii din spațiul est-carpatic în sec.II-IV e.n., Iași, 1982, p. 52. footnote> -, cu populația daco-romană din provincia Dacia sau cu garnizoanele romane din sudul Moldovei, de la Piroboridava-Poiana, pe valea Siretului și cu cea de la Barboși-Galați sau cu populația daco-romană din nordul provinciei Dacia, de pe valea Someșului din Ardealul de azi. Un drum de comerț, care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]