1,802 matches
-
de mate). Da, ne simțeam atât de liberi față de generația părinților noștri, niște Bumbești-Livezeniști cu „Ești brigadier sau nu ești brigadier” în cap, cum îi etichetăm noi, că-i mai simplu să pui ștampile decât să înțelegi. Equal opportunities in Dania. Da, Mircea. Acolo ești demn și dacă ești cerșetor, femeie bătută, bătrân, universitar boem, femeie cu decolteu sau cu sânii goii care se încălzește pe o stâncă în puținul lor soare. E loc pentru toți. Încap unii de alții. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
scrie: „Mă rog, mă rog, mă rog continuu, cum mă învață duhovnicii mei și eu mă simt ca o jucărie stricată, plâng, părintele mi-a spus că e bine să plâng. Vreau să trăiesc cu lumină și bucurie...”. Face o danie substanțială unei biserici pentru renovare, deși cineva îi spune că dania ei va fi folosită de preot care, în același timp își construiește o vilă (pe timpul mântuitorului, ucenicii lui nu făceau așa...). Nu doresc nefericirea, fug de ea și ea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
duhovnicii mei și eu mă simt ca o jucărie stricată, plâng, părintele mi-a spus că e bine să plâng. Vreau să trăiesc cu lumină și bucurie...”. Face o danie substanțială unei biserici pentru renovare, deși cineva îi spune că dania ei va fi folosită de preot care, în același timp își construiește o vilă (pe timpul mântuitorului, ucenicii lui nu făceau așa...). Nu doresc nefericirea, fug de ea și ea se ține scai de mine, simt că viața mea se irosește
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mustrat și au orânduit pe Toader Flondor vel-armaș de le-au tăiat capetili a tustrii dziua amiadzăzi la fântâna denaintea porții domnești”. Și acum, dacă tot ne aflăm aici, în fața Curții domnești, te rog să-mi spui ce știi despre dania lui Ștefăniță Lupu voievod, din 28 martie 1660 (7168), către mănăstirea Hlincea? --Întâi să ascultăm vorbele lui vodă: “Întru acea și domnia mea am dat și am miluit sfânta noastră rugă nouzidită, sfânta mănăstire Hlincea,... cu niște locuri de dughene
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
voievod, să se știe c-au cumpărat măriia sa de la mine o casă ce-am avut dinspre Curte domnească, la colțul ogrăzii gospod, dispre ierbărie (pulberărie n.n) gospod... Și măriia sa cumpărând-o di la mine, au dat-o danie bisericii... lui Sfentâi Nicolae”. --Din câte știu eu, vodă a cumpărat această casă - după cum însuși spune la 22 iunie 1749 (7257) - “Să șaze într-însa Vasilie diiaconul de la Biserica gospod di pe Poartă; cât va fi el la slujba bisericii
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Alexandru Ghica voevod revine asupra haznalelor din fața “Curții gospod” și hotărăște: “Fiind... dumnealui Fotache doftorul a Curții gospod... Și socotind domnia mea a sale credincioase slujbe, iată osebit de alte mile, l-am mai miluit și i-am dat dumisale danie cu acest hrisov... o bucată de loc ce este aicea în târgul Iași, loc domnesc, la poarta cea mare a Curții gospod... Pentru aceia dar,... s-au măsurat acest loc, din colțul uliței ce desparte drumul porței cei mari și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că lângă “Curtea gospod” se afla “bașca”, apoi “stâlpul cu fănar” și despre “Ceasornic”, dar nimic despre “spițeria doftorului Fotache”. Iată însă că, după 18 ani, adică la 6 septembrie 1794, doctorul Fotache vinde o bucată bună de loc din dania primită în aprilie 1776 de la Grigorie Alexandru Ghica voevod, luând un preț bun. Mai aflăm că pe locul acela doctorul Fotache își făcuse “o pivniță de piatră cu crășmă, și deasupra două dughene”. Nici urmă de “spițerie de peatră... pentru
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
află însărcinată cu multe și grele havalele spre săvârșire împărăteștilor poronci, nu s-au putut a să mai însărcina iarăși țara și cu plata acestor bani”. --Un an mai târziu, adică la 24 iulie 1796, Alexandru Ioan Calimah confirmă o danie din 15 martie 1761 “cu iscălitura și pecete răposatului întru fericiri părintele domniei meli Ioan Teodor voevod”. Locul dăruit se întindea: “din gios supt Curte domnească, undi au fostu și heleșteul domnescu,... cu iazul și cu vadul și dimpreună cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Un loc domnesc ce s-au aflat slobod, lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la fața Uliței Mari, de cătră temniță, ce iaste în zidul Curții Vechi și în dugheana unui ceasornicar neamț, ce au avut și el danie de mai înainte”. Hotarnicul spune că acest loc a fost drum ce mergea la “Poarta Căzacilor și marginea uliții din dos,... se numește Ulița Temniței”. Despre “temniță” aflăm și din “Un ispisoc din anii 7170 <1662> iulie 14, de la domnul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cari loc au fost domnesc”. Apoi, în zapisul din 22 octombrie 1669 (7178), citim: “Adecă eu, Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare, scriem și mărturisescu cu acest zapis al mieu,... de a mea bunăvoie, am dat danie a mea direaptă ocină și moșie a părintelui mieu, a lui Cărăiman, locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios... până la giumătate de temniță, și din uliță de la fântână pân-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
anii 1667 noiembrie 5 de la domnul Iliaș Alexandru voievod, întăritură lui Andronic Cerchez postelnic pre locurile... arătati, adică un loc de casă aice,... în Ieșii” aflăm că acest loc se găsea după temniți, unde au fost varnițele. În actul de danie din 20 aprilie 1667 (7174) de la Duca Vodă se spune că acest loc de casă ținea “până în varniță și lungu până în heleșteul Bahluiului”. La 31 mai 1750 (7258) “Nastasia fata Mariei Stănculeasa” după moartea mamei sale s-a trezit datoare
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
zidiul mănăstirii Trieh Sfetiteli, despre Curte (domnească n.n) și cu case de bârne gata”. După două zile numai, adică la 5 august 1669 (7177), tot părintele Ghedeon și cu tot soborul face “schimbătură”, dând un “loc care au fostu danie sfintei mănăstiri de la Ghica vodă” pe un loc de casă “lângă mănăstire, despre Curtea domnească” al lui Moisi croitorul. --Din câte știu eu, călugării nu au spus niciodată “nu” când a fost vorba de primit daruri. --Spune-mi tu omul care
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
velniță” - avea case și “Matei vel cămăraș”, case care probabil îi prisoseau și... Amănunte aflăm din întărirea dată mănăstirii Trei Ierarhi de Grigorie Ghica voievod la 6 iulie 1731 (7239): “Adică acestu boieriu credincios,... dintr-a sa bunăvoie, au dat danie a sale drept case gata cu ogradă pinpregiur... în dealul Bahluiului, din gios de mănăstire... aproape de zidiu, pe moșiia mănăstirei Trei Svetitelor... pentru sufletul său și a părinților săi”. --Am umblat noi cât am umblat și uite că ne-am
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
logofăt, și dumnealui Miron Costin vornicul cel mare de Țara de Sus...” Fata mă privea cu ochii ei mari și calzi ca vrăjită. --Hai să vedem ce spunea Iane Hadâmbul, care, la 2 martie 1681 (7189), întocmește un zapis de danie: “Adecă eu, Iane Hadâmbul ce am fost postelnic,... am făcut o sfântă monastire la ținutul Cârligăturei (Dealul Mare sau Hadâmbul n.n), cu toată cheltuiala mea... și am dat mănăstirei... dintr-o agonisita mea. Iară niște case ce am avut
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se cheamă Beserica Albă”. După numai cinci ani însă, adică la 25 februarie 1699 (7207), mitropolitul Sava vinde casa cu aceeași sumă. Adică 80 de lei. Să vezi acum și un mitropolit care, la 15 septembrie 1712 (7221), face o danie cu “un loc de casă... a sfintei Mitropolii... ce iaste... pre Ulița Feredeilor,... alăturea cu gardul ai Pevețoaie, și pe lângă Râpa cea Mare (Râpa Galbenă n.n)”. Dania o face lui Dumitrașco cămăraș de izvoade. Motivul? Acest loc “mâncându-l
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acum și un mitropolit care, la 15 septembrie 1712 (7221), face o danie cu “un loc de casă... a sfintei Mitropolii... ce iaste... pre Ulița Feredeilor,... alăturea cu gardul ai Pevețoaie, și pe lângă Râpa cea Mare (Râpa Galbenă n.n)”. Dania o face lui Dumitrașco cămăraș de izvoade. Motivul? Acest loc “mâncându-l râpa și nefăcându nici un folos sfintei Mitropolii”... că... dacă aducea foloase Mitropoliei sfinția sa nu făcea dania nici cum! Iaca și un feredeuș (băieș n.n), Zamfir, care la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
gardul ai Pevețoaie, și pe lângă Râpa cea Mare (Râpa Galbenă n.n)”. Dania o face lui Dumitrașco cămăraș de izvoade. Motivul? Acest loc “mâncându-l râpa și nefăcându nici un folos sfintei Mitropolii”... că... dacă aducea foloase Mitropoliei sfinția sa nu făcea dania nici cum! Iaca și un feredeuș (băieș n.n), Zamfir, care la 18 nov. 1786 vinde o casă “giupânului Gheorghie Brânză tălpălar,...în Mahalaua Feredeilor”. Din ce am să-ți spun acum ai să afli un lucru nou. --Sunt curioasă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dumisale giupânului Vasile neguțitoriu brașovan din Ieși,... să se știe că noi,... i-am vândut... o casă șidrilită și cu pivniță de lemn și cu tot locul ei... care... iaste la Ulița Bărboiului, care casă... și noî ne-au fostu danie de la Mărina călugăriță, fata lui Lupan, femeia lui Ion Lupan cantaragiul”. --Acum o să aflăm un lucru deosebit, părinte. --Abia aștept, dragule. --La 1 decembrie 1769 “Carabet sân Lohan arman cupeț ot Podul Vechiu“ face un zapis în care scrie: “Dat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
popri pe toți acei ce vor vrea să vândă vinul lor până să va vinde vinul mănăstirii și apoi să vândă și ei”. --Faptul că acea pivniță avea mare căutare ni-l dovedesc și cele două acte de întărire a daniei și privilegiilor celui ce vinde vinul acolo. Primul act de întărire este cel din 18 martie 1630 (7138), dat de Alexandru (Coconul) voievod, fiul lui Radu Mihnea vodă, iar cel de al doilea este dat la 25 august 1633 (7141
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Apoi n-am ce face și ți-oi spune că la 15 mai 1681 (7189) marii boieri dau mărturie “cum au vinit înaintea noastră Ghidion egumenul și cu tot săborul de la... Tri Sfetitele,... și ne-au arătat un zapis de danie de la dumnealui Ștefan Cerchezul păharnicul și de la giupâneasa dumisale, Axița,... cum dumnealor,... au dat și au întărit svintii mănăstiri... cinci dughene gata și cu dzece locuri de dughene nefăcute și cu pivniță de piiatră în capul dughenelor din deal, ce
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în târgu în Iași... Așijderea alt loc de casă cu loc de ogradă pe Ulița Chervăsării,... Așijderea și alt loc de casă ce iaste tot alăturea cu acele locuri...” Pe deasupra, la 20 mai 1681 (7189), Gheorghe Duca voievod întărește această danie. --Mamăăă! Da’ știu că “Ștefan Cerchezul păharnicul” și cu “giupâneasa dumisale, Axița”, nu s-au zgârcit! --Și dacă ar fi s-o spunem pe cea dreaptă... --Care? --Nu sunt singurii care dăruiesc în neștire... --După ce m-ai purtat printre
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
stânjen de opt palme domnești... și am început cu măsura dintr-o piatră veche ce s-au găsit în ograda lui Neculai Givilichi... Și s-au și stâlpit locul”. Necazul care rămâne nelămurit este că: Samuil egumenul Trei Sfetitelor... dă danie o pivniță de piatră... bisericii mucenicului Pantelimon. --Greu la deal cu boii mici... Așa-i și cu această “jalobă” nelămurită până la capăt. --Ori mi se pare mie ori te-ai cam întins la vorbă peste măsură. Hai s-o luăm
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
îngrijea de încălțămintea domnului). --În anul când a început zidirea noului lăcaș de rugăciune Mitropolia Sfântul Gheorghe, Radu Racoviță biv vel (fost mare n.n) logofăt, cu soția, fiicele sale și ginerii, scriu la 15 mai 1761 (7269): “am dat danie spre pomenire o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă... deasupra pivniții și cu altă dugheană... alăture... pentru șidere crâșmarului și cu 4 dugheni din gios... supt un acoperemânt... lângă mănăstirea Bărboioului, pe Ulița Fânăriei, sfintei Biserici Mitropolii, unde se
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dugheană... alăture... pentru șidere crâșmarului și cu 4 dugheni din gios... supt un acoperemânt... lângă mănăstirea Bărboioului, pe Ulița Fânăriei, sfintei Biserici Mitropolii, unde se cinstește... hramul Stretenie, pentru pomenire sufletului răposatu soțului mieu Marie”. Cred că ai înțeles că dania o făcea vechii Mitropolii “Stratenia Domnului”, zidită de doamna Anastasia, soția lui Gheorghe Duca voievod. --Negreșit, părinte. Dar iată-ne ajunși în Sărărie. Aici ne întâlnim cu Tănase dărăban, care, împreună cu nevasta lui, Lupa, vând la 2 august 1740 (7248
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
la 11 mai 1729 (7237) Maria, soția lui Vasile stoler - a primit un loc de casă de la Cârstâna fata lui Enăchiță dar “după ce a murit Vasile soțul meu, neavând eu nici o putere ca să fac casa,... l-am dat și eu danie... lui Toader sin Codău”. Și locul “este în Târgul Boilor, lângă mormântul turcilor”. --Am aflat un lucru cu totul nou, părinte. --Care anume? --Că lângă Târgul Boilor era un mormânt al turcilor. --Acum te-oi întreba de ce mă lași pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]