501 matches
-
MICĂ SOMETRA COPȘA MICĂ 34. S.C.SANEX Ș.A. CLUJ NAPOCA SANEX CLUJ NAPOCA CT + tehnologie 35. S.C.SUBANSAMBLE MATERIAL RULANT Ș.A. BALȘ SMR BALȘ 36. S.C.RAFINĂRIA ASTRA ROMÂNĂ Ș.A. PLOIEȘTI RAFINĂRIA ASTRA ROMÂNĂ PLOIEȘTI 37. S.C.DANUBIANA Ș.A. ROMÂN DANUBIANA ROMÂN 38. S.C.CAROM Ș.A. ONEȘTI CAROM Ș.A. ONEȘTI 39. S.C.CESAROM Ș.A. BUCUREȘTI CESAROM BUCUREȘTI - Cuptoare 40. S.C.ELECTROCARBON Ș.A. SLATINA ELECTROCARBON SLATINA 41. S.C.SILCOTUB Ș.A. ZALĂU SILCOTUB ZALĂU 42. S.C.ROMPETROL Ș.A. BUCUREȘTI ROMPETROL RAFINĂRIA VEGA PLOIEȘTI
DECIZIE nr. 331 din 10 martie 2004 privind aprobarea Listei centralizate a consumatorilor eligibili de gaze naturale în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156345_a_157674]
-
CONTRANS ILFOV SĂ ILFOV 5495 16012192 CONVENIENCE PROD SRL ILFOV 5496 11812933 COVI CONSTRUCT 2000 SRL ILFOV 5497 8573178 CREĂM LINE ROMÂNIA SĂ ILFOV 5498 2605602 DAN KHADER PROD COMEXIM SRL ILFOV 5499 17852171 DANIS COM SRL ILFOV 5500 478081 DANUBIANA SĂ ILFOV 5501 9833586 DEFNE COMPANY IMPEX SRL ILFOV 5502 17031516 DESTINA FRUCT SRL ILFOV 5503 10864098 DHL LOGISTICS SRL ILFOV 5504 14928100 DIAGEO BALKANS LIMITED LONDRA - SUCURSALĂ GHERMANESTI ILFOV 5505 15765915 DIANA COM SRL ILFOV 5506 8573119 DOHLER ROMÂNIA
ORDIN nr. 1.356 din 25 septembrie 2007 pentru actualizarea contribuabililor mijlocii prevăzuţi în Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 266/2007 privind organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mijlocii la administraţiile finanţelor publice pentru contribuabilii mijlocii din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191320_a_192649]
-
Victoria - Brașov (activitate principala 4.1 d, h) 149. S.C. CELHART DONARIS Ș.A. Brăila (activitate principala 6.1) 150. S.C. VRANCART Ș.A. Adjud - Vrancea (activitate principala 6.1 b) 151. S.C. PIM Ș.A. Sibiu (activitate principala 6.3) 152. S.C. DANUBIANA Român Ș.A. Neamț (activitate principala 6.4 b) 153. S.C. ZAHĂRUL Românesc Ș.A. Țăndărei - Ialomița (activitate principala 6.4 b) 154. S.C. VASCAR Ș.A. Vaslui (activitate principala 6.4 a) 155. S.C. MULTIVITA Ș.A. Negru Vodă - Constantă (activitate principala 6
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
Victoria - Brașov (activitate principala 4.1 d, h) 149. S.C. CELHART DONARIS Ș.A. Brăila (activitate principala 6.1) 150. S.C. VRANCART Ș.A. Adjud - Vrancea (activitate principala 6.1 b) 151. S.C. PIM Ș.A. Sibiu (activitate principala 6.3) 152. S.C. DANUBIANA Român Ș.A. Neamț (activitate principala 6.4 b) 153. S.C. ZAHĂRUL Românesc Ș.A. Țăndărei - Ialomița (activitate principala 6.4 b) 154. S.C. VASCAR Ș.A. Vaslui (activitate principala 6.4 a) 155. S.C. MULTIVITA Ș.A. Negru Vodă - Constantă (activitate principala 6
TRATAT din 25 aprilie 2005 dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul fiarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168188_a_169517]
-
Victoria - Brașov (activități principale 4.1 d, h) 149. S.C. CELHART DONARIS S.A. Brăila (activitate principală 6.1) 150. S.C. VRANCART S.A. Adjud - Vrancea (activitate principală 6.1 b) 151. S.C. PIM S.A. Sibiu (activitate principală 6.3) 152. S.C. DANUBIANA Roman S.A. Neamț (activitate principală 6.4 b) 153. S.C. ZAHĂRUL Românesc S.A. Țăndărei - Ialomița (activitate principală 6.4 b) 154. S.C. VASCAR S.A. Vaslui (activitate principală 6.4 a) 155. S.C. MULTIVITA S.A. Negru Vodă - Constanța (activitate principală 6
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 152 din 10 noiembrie 2005 (*actualizată*) privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176928_a_178257]
-
Victoria - Brașov (activități principale 4.1 d, h) 149. S.C. CELHART DONARIS S.A. Brăila (activitate principală 6.1) 150. S.C. VRANCART S.A. Adjud - Vrancea (activitate principală 6.1 b) 151. S.C. PIM S.A. Sibiu (activitate principală 6.3) 152. S.C. DANUBIANA Roman S.A. Neamț (activitate principală 6.4 b) 153. S.C. ZAHĂRUL Românesc S.A. Țăndărei - Ialomița (activitate principală 6.4 b) 154. S.C. VASCAR S.A. Vaslui (activitate principală 6.4 a) 155. S.C. MULTIVITA S.A. Negru Vodă - Constanța (activitate principală 6
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 152 din 10 noiembrie 2005 (*actualizată*) privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172054_a_173383]
-
Societatea comercială Județul ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. ZAHĂR Buzău 2. ZAHĂR, Bod Brașov 3. ZAHĂR, Liesti Galați 4. BETA, Țăndărei Ialomița 5. ZAHĂR CRISTAL, Răcari Dâmbovița 6. ZAHĂR ORADEA Bihor 7. ZAHĂR, Ludus Mureș 8. ZAMUR, Târgu Mureș Mureș 9. DANUBIANA - F.Z.R., Român Neamț 10. ROMÂNĂ PROD - S.R.L., Român Neamț 11. ZAHĂR, Corabia Olt 12. ZAHĂR, Timișoara Timiș 13. ZAHĂR Călărași 14. ZAHĂR, Oltenița Călărași ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── INDUSTRIA BERII ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. crt. Societatea comercială Județul ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ────────────────────────────────────────────────────────────���─────────────────── 1. EDELBERG Gorj 2
CONTRACT DE MUNCĂ nr. 81 din 20 ianuarie 2006 (*actualizat*) la nivelul ramurii industriei alimentare, a bauturilor şi tutunului pe anul 2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214844_a_216173]
-
Societatea comercială Județul ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ───────────────────────────────────────────��──────────────────────────────────── 1. ZAHĂR Buzău 2. ZAHĂR, Bod Brașov 3. ZAHĂR, Liesti Galați 4. BETA, Țăndărei Ialomița 5. ZAHĂR CRISTAL, Răcari Dâmbovița 6. ZAHĂR ORADEA Bihor 7. ZAHĂR, Ludus Mureș 8. ZAMUR, Târgu Mureș Mureș 9. DANUBIANA - F.Z.R., Român Neamț 10. ROMÂNĂ PROD - S.R.L., Român Neamț 11. ZAHĂR, Corabia Olt 12. ZAHĂR, Timișoara Timiș 13. ZAHĂR Călărași 14. ZAHĂR, Oltenița Călărași ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── INDUSTRIA BERII ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. crt. Societatea comercială Județul ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. EDELBERG Gorj 2
CONTRACT DE MUNCĂ nr. 81 din 20 ianuarie 2006 (*actualizat*) la nivelul ramurii industriei alimentare, a bauturilor şi tutunului pe anul 2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214843_a_216172]
-
Victoria - Brașov (activități principale 4.1 d, h) 149. S.C. CELHART DONARIS S.A. Brăila (activitate principală 6.1) 150. S.C. VRANCART S.A. Adjud - Vrancea (activitate principală 6.1 b) 151. S.C. PIM S.A. Sibiu (activitate principală 6.3) 152. S.C. DANUBIANA Roman S.A. Neamț (activitate principală 6.4 b) 153. S.C. ZAHĂRUL Românesc S.A. ��ăndărei - Ialomița (activitate principală 6.4 b) 154. S.C. VASCAR S.A. Vaslui (activitate principală 6.4 a) 155. S.C. MULTIVITA S.A. Negru Vodă - Constanța (activitate principală 6
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 152 din 10 noiembrie 2005 (*actualizată*) privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222143_a_223472]
-
Victoria - Brașov (activități principale 4.1 d, h) 149. S.C. CELHART DONARIS S.A. Brăila (activitate principală 6.1) 150. S.C. VRANCART S.A. Adjud - Vrancea (activitate principală 6.1 b) 151. S.C. PIM S.A. Sibiu (activitate principală 6.3) 152. S.C. DANUBIANA Roman S.A. Neamț (activitate principală 6.4 b) 153. S.C. ZAHĂRUL Românesc S.A. Țăndărei - Ialomița (activitate principală 6.4 b) 154. S.C. VASCAR S.A. Vaslui (activitate principală 6.4 a) 155. S.C. MULTIVITA S.A. Negru Vodă - Constanța (activitate principală 6
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 152 din 10 noiembrie 2005 (*actualizată*) privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240393_a_241722]
-
un brâu undat de argint, având deasupra un pește de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Pasărea în zbor face referire la aeroportul militar din localitate. Călărețul reprezintă călărețul danubian, o semizeitate getică datând din sec. IV-III î.Hr. și descoperit în urma unor săpături arheologice. Mănunchiul cu spicele de grâu simbolizează una din ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Brâul undat reprezintă
HOTĂRÂRE nr. 556 din 30 iulie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Borcea, Dragoş Vodă şi Jegălia, judeţul Călăraşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254141_a_255470]
-
Carassius auratus auratus"). Vipera de stepă ("Vipera ursinii"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla multicoloră ("Eremias arguta"), șopârla de câmp ("Podarcis taurica"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"). În rezervație este semnalată prezența mai multor nevertebrate rare (melci, gândaci, libelule, fluturi); printre care: melcul acvatic dungat
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
află pe teritoriul său. Munții Carpați determină etajarea biopedoclimatică, reprezentând un veritabil nod orografic și totodată o barieră în calea maselor de aer, dețin resurse naturale importante si au avut o importanță deosebită în dezvoltarea vieții economice. România este țară danubiană deoarece întreg sectorul inferior al fluviului (1075 km) se află pe teritoriul României sau reprezintă părți din sectorul de graniță cu statele Serbia, Bulgaria, Ucraina. Dunărea reprezintă o axă importantă de navigație încă din Antichitate. În prezent, prin intermediul Dunării, Rinului
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
tatăl lui era trac, iar mama sa purta numele de Romula și era de origine dacică. În cadrul primei tetrarhii este desemnat (1 martie 293) de către Dioclețian, "Caesar", răspunzator de guvernarea provinciilor dunărene. Galerius respinge atacurile sarmaților, carpilor, bastarnilor la frontiera danubiană, luând de șase ori titlul de "Carpicus Maximius" și participă, alături de Dioclețian, la războiul victorios împotriva Persiei Sasanide (297-298). A divorțat de prima soție și s-a căsătorit cu Valeria, fiica lui Dioclețian. A contribuit în mare măsura la reconstituirea
Galerius () [Corola-website/Science/299882_a_301211]
-
Maniu” și în special cu Comitetul Național Român, pentru a ajuta refugiații din România. În Statele Unite, a lucrat pentru Institutul de Cercetări Alimentare (The Institute for Food Research) al Universității Stanford, contribuind substanțial la studiul intitulat “Economia agricolă a țărilor danubiene: 1935 - 1945. Ulterior, a devenit consilier al Biroului American de Statistică (US Bureau of Census) din Washington. Ca o recunoaștere internațională a activității sale științifice, a devenit membru în Comisia de Populație a Ligii Națiunilor Unite (ulterior Organizația Națiunilor Unite
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
Pachia Tatomirescu, teritoriul poetic al lui Ion Gheorghe se mai distinge printr-o galaxie de teme, de motive, unele abordate pentru prima oară în spațiul liric, de la "vraciul / regele-zeu", din spațiul mitosofic pelasgo-daco-thracic / valahic (românesc-arhaic), și "Cavalerul Thrac / Zalmoxian (Cabir / Danubian)", până la "satanismul / demonismul, apocalipticul mașinist / tehnologic al secolului al XX-lea", poluant, distrugător de civilizații arhetipale, în alarmantă expansiune percepută în primul rând ca un cancer al sufletului societăților umane, sau până la angajarea poeziei întru restabilirea adevărului și dreptății poporului
Ion Gheorghe (poet) () [Corola-website/Science/306514_a_307843]
-
Valea Cernei, în vest, până la extremitatea estică a parcului și coboară în altitudine de la nord la la sud și est. Parcul Natural Porțile de Fier se suprapune structurii tectonice în pânză a Munților Carpați. Se remarcă patru unități majore: Unitățile Danubiene, Pânza de Severin, Pânza Getică și Pânza Supragetică. Unitățile Danubiene sunt prezente în partea centrală și estica a Parcului Natural Porțile de Fier în arealul Munților Almăj și includ un fundament metamorfic reprezentat prin gabrouri, serpentinite, gnaise, șisturi metamorfice sericito-cloritoase
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
coboară în altitudine de la nord la la sud și est. Parcul Natural Porțile de Fier se suprapune structurii tectonice în pânză a Munților Carpați. Se remarcă patru unități majore: Unitățile Danubiene, Pânza de Severin, Pânza Getică și Pânza Supragetică. Unitățile Danubiene sunt prezente în partea centrală și estica a Parcului Natural Porțile de Fier în arealul Munților Almăj și includ un fundament metamorfic reprezentat prin gabrouri, serpentinite, gnaise, șisturi metamorfice sericito-cloritoase, micașisturi, filite, cuarțite, etc. Pânza de Severin este alcătuită din
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
german, Germania situându-se într-o zonă fără risc seismic. De asemenea, în urma cutremurului, geologul Ion Atanasiu (1892-1949) a realizat un prim studiu științific și a creionat harta seismică a României, subliniind că, deși există numeroase focare seismice - transilvanice, banatice, danubiene, făgărășene, pontice -, cele mai distrugătoare seisme sunt cele pe care le-a denumit moldave, cu epicentrele aflate în zona Vrancea. Pe harta lui Atanasiu sunt figurate două aliniamente mai importante de sensibilitate seismică în sud-estul României: primul, Urziceni-Lehliu-Călărași, al doilea
Cutremurul din 1940 (România) () [Corola-website/Science/302066_a_303395]
-
de majoritatea locuitorilor, anume România (în care este oficial numită "limba română") și Republica Moldova (în care este oficial numită "limba moldovenească"). În celelalte limbi, există, cel puțin pentru Moldova și Țara Românească, expresii precum "Principatele dunărene" sau "țările dunărene" (englezește "Danubian principalities", nemțește "Donaufürstentümer", franțuzește "principautés danubiennes", spaniolește "principados del Danubio", rusește "Дунайски княжества", grecește "παραδουνάβιες χώρες", sârbește "kneževine Dunavske"). Regiunile istorice tradiționale au fost delimitate în mai multe etape, atât denumirea cât și suprafața evoluând în decursul timpului. Trei exemple
Regiuni istorice românești () [Corola-website/Science/302832_a_304161]
-
runele secuiești). Soluția propusă este publicată în format electronic la rohoncbyoancea.blogspot.com.br Viorica Enăchiuc interpretează codicele ca pe o cronică a blakilor (vlahilor), datată în secolele XI-XII (anacronism, de vreme ce hârtia e datată în secolul XVI), scrisă în latină „danubiană” "vulgata" cu un „alfabet dac”. În traducerea pe care o propune autoarea este descrisă o țară condusă de un domn pe nume Vlad care poartă războaie împotriva uzilor, cumanilor, ungurilor sau goților. Apar toponime și hidronime ca Arad, Dridu, Olbia
Codex Rohonczi () [Corola-website/Science/302847_a_304176]
-
Interesele Europei au fost uitate. „Ce este Europa?”, a exclamat el ambasadorului francez. „Unde este, dacă nu suntem noi și voi?” Totuși, măreția acestor noi viziuni nu l-au orbit pe Alexandru de obligațiile prieteniei; și a refuzat păstreze principatele danubiene ca prețul pentru suferirea unei noi dezmembrări a Prusiei. „Am purtat un război loial”, a spus el, „trebuie să facem o pace loială”. Nu a trecut mult până când primul entuziasm de la Tilsit a început să pălească. Francezii au rămas în
Alexandru I al Rusiei () [Corola-website/Science/303292_a_304621]
-
sancționa intervențiile nedorite ale Imperiului Otoman în principate. Astfel, Rusia intenționa să sprijine păstrarea domnitorilor locali care pierduseră sprijinul Porții în contextul războaielor napoleonice (casus belli din războiului ruso-turc 1806 - 1812). Rusia dorea astfel și să rămână influentă în principatele danubiene, în încercarea de a contracara influența Imperiului Austriac, tot mai puternică din secolul XIX, mai ales după anexarea Basarabiei din 1812. Totodată Poarta a oferit concesii importante conducătorilor principatelor Moldova și Țara Românească. În ciuda afluxului de greci, sosiți în principate
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
(pluralul lui "Sudit", cu semnificația de "subiect" sau "cetățean") erau considerați locuitorii Principatelor Danubiene (Valahia și Moldova), care în ultima parte a secolului al XVIII-lea și o parte din secolul al XIX-lea (pe timpul și după perioada fanariotă) au fost sub protecția unor state străine (în general Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus și Franța
Sudiți () [Corola-website/Science/305065_a_306394]
-
parte. Din ea au rămas petice restrânse, ca cel din partea de nord-vest a masivului, la altitudini modeste și cel din vf. Țarcu, de unde se extinde către sud-est, alcătuind munții Godeanu. Eroziunea nu numai că a dezvelit de sub pânză formațiunile domeniului danubian, dar a lăsat urme evidente în însuși aspectul reliefului. În munții Țarcu se întâlnesc numeroase resturi dintr-o amplă suprafață de netezire, suspendată la 2000-2200m, suprafața Borascu. O a doua suprafață de nivelare, Râul Șes, se întâlnește la înălțimea de
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]