594 matches
-
obiecte de uz casnic: linguri, fuse, polonice, chersâne, coveți, căușe, coșuri din răchită, rogojini din papură și altele. Acestea erau vândute în satele comunei sau la târgurile de la Darabani și mai rar la Dorohoi. Prin mijlocul satului trece drumul de la Darabani, Bajura, Oroftiana și mai înainte mergea până la Herța. Acest drum este pietruit iar în prezent s-a pietruit și drumul care leagă Baranca de Hudești. Majoritatea caselor au fost refăcute și în prezent nu mai există nici urmă de bordeie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
, (pseudonim al lui Dumitru Panaitescu; 21.X.1891, Brăila - 29.III.1971, București), poet, critic și istoric literar, editor. Mama sa, Elisabeta (n. Daraban), își avea obârșia în comuna Cucora, județul Suceava. Tatăl, Ștefan Panait, era originar din Ianina. În timpul Războiului pentru Independență din 1877, se stabilește la Brăila, unde, datorită faptului că știa turcește și grecește, ocupă funcția de dragoman. După absolvirea școlii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
, Virgil (12.XII.1905, Ianca, j. Brăila - 6.VII.1987, Focșani), poet. Este fiul Clarei (n. Androniu) și al lui Ioan Huzum, farmacist. A urmat școala primară în Darabani (județul Botoșani) și Focșani, apoi Liceul „Unirea” din Focșani (1916-1923), unde debutează, ca poet, sub oblăduirea lui I.M. Rașcu, în „Anuarul societății literare «Grigore Alexandrescu» pe 1922-1923”. Student al Universității din București (va obține în 1929 licența în farmacie, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
mustățile roșcate”), ca În romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905 <endnote id="(377, p. 142)"/>. Exista, desigur, și o imagine civilizată a transportului cu trăsura organizat de evrei. În mai 1848, de exemplu, un anume Solomon Rosenthal anunța „cu daraban și prin gazetă” că a Înființat „cu mari cheltuieli” o linie de transport Între București și Băneasa, formată din „două trăsuri, În cari Încape mai multe persoane (care se numește omnibus)” (sic !). Cu doar „un sfanț”, bucureștenii puteau merge, „atât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
drum, câteva sute, au fost Împușcați În apă”. Sau : „În noaptea Întunecoasă se auzeau glasurile și strigătele de disperare ale celor aruncați În apă [...] Mulți au murit Înecați” (693, II, pp. 254 și 290). 615. Cătălin Turliuc, „Procesul locuitorilor din Darabani (1878)”, În 617, p. 165. 616. Eugen Glück, „Contribuții privind istoria antisemitismului din Transilvania”, În 617, p. 136. 617. Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae, vol. V, Editura Hasefer, București, 2000. 618. „Erau timpuri când ni se reproșa vânzarea alcoolului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Încheie). „Haideți, mâncați, iată, aveți și sărmăluțe În foi de viță, În foi de varză, noi ne-am pregătit cu de toate. Ia, părinte, am auzit că pe la dumneavoastră, la Dorohoi, sarmalele se fac mari de tot.” „Uite, părintele de la Darabani a mai făcut un etaj la protopopiat. Bravo părinte, un exemplu demn de urmat, ia spuneți, cum ați făcut?” „O, dar părintele de la Roznov s-a cam lăsat pe tânjală. Ce s-a Întâmplat de nu ați intrat În posesia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
puful de pe față zburlit și cu nasurile curgînd. Majoritatea sătenilor erau mulțumiți de recoltă și nu insistau să lupte cu frigul. Totuși, vreo duzină de înrăiți și-au pus în gînd să facă o afacere, adică să vîndă peștele la Darabani și din acest motiv nu mai ieșeau din baltă. Or fi cîștigat mulți bani, sau poate că nu, eu unul nu pot să vă spun. Ceea ce pot spune este că trei au dat ortul popii secerați de o pneumonie galopantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
femeii. Din cînd în cînd, de cînd era bolnav, Marița îi punea la cap cîte o sorocopcă de rachiu. Dumitru lua o înghițitură și-l apuca tusea. Într-o zi îi spuse nevestei cu voce slabă: Mariță, du-mă la Darabani la un doctor... Dacă ai zile de la Dumnezeu, te faci bine, dacă nu... te duc degeaba. Ochii lui Dumitru erau în fundul capului și tocmai de acolo izbucnea o lumină rugătoare. Să mă vadă măcar... Ce să vadă? De-acum... e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din Basarabia. Acum te-au prins prima dată? M-a mai prins șeful de post. Era om bun. Se așeza pe scăunel și împreună tot gustam pînă ne îmbătam amîndoi. Dar acum, de ce s-au schimbat obiceiurile? Au venit de la Darabani, granguri mari. Autobuzul sforăia și se legăna în toate felurile, iar o bună parte din fum ieșea chiar în interiorul hurdubaiei. Șoferul era interesat de discuție și, cum era expert în chestii de procese, intervenea ferm, fără drept la replică: Moșule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
încălzește. Adică de ce tata să facă și alții nu? Ești un om rău. Nu mă lua așa, că te dau jos. Moș Mihai tace. Îi este frică. Dacă cinu' Costică chiar nu poate să-l scoată? Georgică a coborît la Darabani și acum n-are cu cine să mai vorbească. La Dorohoi deșartă papornița în bucătăria lui cinu' Costică. Lasă, nănașule, că te scot eu cumva, îl asigură finul. Moșul a fost impresionat de judecător. Ce om de treabă! Ce frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
învățământului superior ieșean, prof.univ. dr. Neculai Papaghiuc a fost un prestigios cadru didactic, cercetător neobosit în domeniul geometriei, specialitate în care a activat timp de aproape patru decenii, cu rezultate remarcabile. S-a născut la 14 iunie 1947, în orașul Darabani, județul Botoșani, unde a urmat cursurile gimnaziale si liceale. În 1970 a absolvit Facultatea de Matematică a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași, pe unul din primele locuri ale promoției sale. Ca student s-a remarcat prin rezultatele profesionale deosebite
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
unele compoziții pntru a le interpreta apoi în diversele biserici în care a cântat, atât înainte cât și după detenție, cum ar fi: „O Dumnezeu al tuturor părinte”, după versurile lui V. Alecsandri, „Floricica” ș.a. Așa cum își amintea pr. Teodor Daraban, pe atunci paroh de Petrani și baciul Todere, cantor la biserica din Gruilung, la marele pelerinaj de la Drăgești se ocupa direct de partea muzicală a ceremoniilor lăsând celor ce l-au auzit cântand o amintire de neuitat. La 29 august
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
înscriși 3143 capi de familie cu 12500 de suflete. După datele Recensământului din 29 decembrie 1930, județul Dorohoi avea un număr de 209248 locuitori, din care, trăiau în mediul urban 42718 locuitori (populația din orașele județului: Dorohoi cu 15375 locuitori; Darabani cu 10538 locuitori, Herța cu 8368 locuitori, Mihăileni cu 3699 locuitori, iar Săveni cu 4738 locuitori), iar în mediul rural trăiau 166530 locuitori. De asemenea, după rezultatele recensământului din 1930, din totalul locuitorilor județului Dorohoi, 92,4% erau ortodocși (existau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Dorohoi, 92,4% erau ortodocși (existau 169 de biserici ortodocse, 1 biserică romano catolică) și doar 17,6% reprezentau alte religii (erau 29 sinagogi și case de rugăciuni evreiești. Capitala județului era orașul Dorohoi; în județ erau 5 orașe: Dorohoi, Darabani, Herța, Mihăileni, Săveni; cele 236 sate erau repartizate în plase: plasa Bașeu cu 49 sate; Centrală 45 cu sate, Herța cu 47 sate, Lascăr cu 41 sate și Siret cu 54 sate. În județul Dorohoi funcționau 5 judecătorii în cele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
șeful organizației județene. „Au participat 100 de persoane, în special șefii de sectoare, s-au fixat congrese pe sectoare de județ: pentru 2 mai la Concești, 21 mai Mihăileni, 26 mai Rădăuți, urmând ca pe 16 iunie să fie la Darabani și Dorohoi. În conformitate cu ordinul nr.8231 din 16 mai 1935, șeful detașamentului de poliție V.Axinte, trimite un raport motivat de faptul că, în ziua de 2 iunie 1935 în satul Concești a avut loc o întrunire cuzistă la care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de poliție se face cunoscut faptul că, tinerii Constantin Herțanu, student la teologie în Cernăuți și Nicolae Gârneață, student la drept în Iași fac propagandă pentru a atrage locuitorii să se înscrie în Gardă. La fel, „Elevi de liceu din Darabani primesc revista Gărzii de Fier: Elena Piloș, Aurel Scutelnicu, E.Pustiuc, Al.Suhăreanu, Minodora Antonescu, Miluță Luca au declarat că sunt legionari. Armand Călinescu a cerut luarea de măsuri contra legionarilor. Într-o circulară din 29 aprilie 1933, Armand Călinescu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Poliția Dorohoi că, au fost confiscate manifeste legionare de la studentul Octav Guțic din Dorohoi. Aceștia au fost găsiți în Rădăuți în timp ce făceau activitate de propagandă în favoarea Gărzii de Fier”. În nota informativă se explica: Studenții au împărțit manifeste în Dorohoi, Darabani, fără să fie împiedicați de poliție, apoi au fost în Teioasa, păltiniș, Horodiștea, Rediu și Rădăuți unde au fost găsiți. Intenția lor era de a atrage aderenți pentru Gardă, dar au declarat că încă nu au format cuiburi. Au fost
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Au fost găzduiți în Horodiștea, la preotul Aristotel Popescu, care era rudă cu Nicolae Gărneață. Au fost confiscate 1050 de manifeste și 48 exemplare din revista „Pământ strămoșesc. Propaganda legionară a fost desfășurată de studenți, atât în orașele Dorohoi și Darabani, cât și în comunele rurale din județul Dorohoi; aceasta a avut un caracter pronunțat antievreiesc: studenții legionari au instigat la luptă împotriva evreilor, au amenințat că devastează prăvăliile evreilor printr-o acțiune de amploare la care vor participa și alți
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
localitate. În rapoartele agenților de poliție se consemnează că „mulțime de studenți legionari” au venit în Dorohoi odată cu Ilie Gârneață, șeful organizației legionare din județul Dorohoi, un apropiat al lui Corneliu Zelea Codreanu. Ilie Gârneață, avocat în Iași, originar din Darabani, era fratele lui Nicolae Gârneață. La întrunirea din Dorohoi, legionarii au purtat uniforme, au făcut marșuri pe străzi cântând cântece legionare, impresionând populația orașului. În schimb, evreii din oraș erau speriați, au închis prăvăliile și s-au ascuns în locuințele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
profesorul Al.Isăceanu, învățătorul Petre Isăceanu și studenții: Nicolae Gârneață, Octav Guțic, tinerii Gh.Chirilă, C.Bostan, N.Guragata organizau întruniri în mai toate comunele urbane și rurale din județ. Înființarea cuiburilor legionare este semnalată de șeful detașamentului de poliție Darabani, în raportul nr.2810/1933: Vasile Ciobanu din Darabani era șeful cuibului „Ștefan cel Mare”; Dița Gârneață, sora lui Ilie și Neculai Gârneață,absolventă de patru clase liceale, din Darabani, era șefa cuibului „Cetățuia”. De asemenea, Al.Ailincăi era șeful
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Gârneață, Octav Guțic, tinerii Gh.Chirilă, C.Bostan, N.Guragata organizau întruniri în mai toate comunele urbane și rurale din județ. Înființarea cuiburilor legionare este semnalată de șeful detașamentului de poliție Darabani, în raportul nr.2810/1933: Vasile Ciobanu din Darabani era șeful cuibului „Ștefan cel Mare”; Dița Gârneață, sora lui Ilie și Neculai Gârneață,absolventă de patru clase liceale, din Darabani, era șefa cuibului „Cetățuia”. De asemenea, Al.Ailincăi era șeful cuibului „Biruința”. De asemenea, în orașul Dorohoi sunt cuiburi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Înființarea cuiburilor legionare este semnalată de șeful detașamentului de poliție Darabani, în raportul nr.2810/1933: Vasile Ciobanu din Darabani era șeful cuibului „Ștefan cel Mare”; Dița Gârneață, sora lui Ilie și Neculai Gârneață,absolventă de patru clase liceale, din Darabani, era șefa cuibului „Cetățuia”. De asemenea, Al.Ailincăi era șeful cuibului „Biruința”. De asemenea, în orașul Dorohoi sunt cuiburi ale organizației Gărzii de Fier identificate în noiembrie 1933. Comercialeera șeful cuibului Sf.Ilie; Ion Horcăneanu era șeful cuibului Ecaterina; Adrian
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de 236588 de locuitori, din care, în mediul urban 46832 locuitori, în mediul rural 189756 de locuitori. De asemenea, în județul Dorohoi erau 5 plăși, 5 orașe, 236 sate. Principalele orașe din județul Dorohoi erau: Dorohoi cu 15926 de locuitori; Darabani cu 11924 locuitori, Herța cu 6514 locuitori, Mihăileni cu 4112 locuitori, Săveni cu 8356 de locuitori. Cele cinci plase erau: Bașeu cu 49 sate, Centrală cu 45 sate, Herța cu 47 sate, Lascăr cu 41 sate, Siret cu 54 sate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
colonizării, la ordinul 2303/1940 raportăm: mori comerciale în orașul Dorohoi aparțin lui Iancu Haler, S.Zelțer, Goldgamer iar în comuna Hănești aparține lui I.Talmaciu și Horoș Buianovici. Teascuri de ulei aparțin lui Ițcu Orenștein și frații Buionovici în Darabani, Șmil Căruceriu în Havârna, Avram sin Alter și Iancu Boinovici în Adășeni, Șmil Blunfeld în Săveni. Pive de sumane are Iancu Boimovici în Săveni. La 25 noiembrie 1940 cu nr.16223 prefectul județului, Barbu Stroici se adresează subsecretariatului de stat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Într-un buletin economic întocmit de șeful poliției se precizează: „bănci pe raza teritoriului urban sunt 8: 3 în Dorohoi (Banca populară română, Banca de credit mărunt, Banca meseriașilor români - în 1940 a fost desființată banca fraților Zelțer), 2 în Darabani și 2 în Săveni. Situația era grea: încasările sunt micșorate, depunerile sunt foarte mici, retragerile sunt accentuate. Credite nu se acordă decât numai membrilor. Comerțul suferă din cauză că nu sunt industrii, iar angrosiștii nu dau marfă decât cu plata pe loc.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]