2,277 matches
-
milogeala ritmurilor manelelor tânguitoare, iar la Paște cu trăiștile pe la uși. Sunt terne sărbătorile în casele cu debarale goale, unde stăpânesc singurătatea, oamenilor cărora le bate vântul prin buzunare. Sărbătoarea ne-a fost prădată și de sărăcie, și de făuritorii datinilor sluțite! Astfel de sărbători acompaniază vacanțele copiilor. Fiul meu, Maximilian a venit în zorile vieții, într-un decembrie fără zăpezi, când soarele meu arunca o privire înapoi, înainte de a începe să asfințească pe sub bulbuci de nori și cioburi de cer
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
acestui surplus, fără grija față de aproapele și fără cuget treaz la propria mântuire, la care bunurile materiale nu pot contribui decât în măsura în care au fost convertite în fapte ale milei trupești și sufletești. i) Confuzia între spiritualitatea ortodoxă și ocultismul păgân, datinile folclorice, superstițiile și magia demonică, divinațiile și ghicitoria de orice fel, inclusiv horoscoapele și astrogramele. Este tipică pentru a ilustra consecințele nefaste ale New Age-ului în România. Omul postmodern este victimă sigură: trăiește drama acestei confuzii, în timp ce declamă, autoritar, că
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
experiențe. Menționez, în primul rând, „Excerpta Cypria”- publicată de Înaltul Comisar Britanic, Claude Deval Cobham, între anii 1892 - 1895. Acest document prețios conține 41 de extrase din jurnale ale diverșilor călători în Cipru, sau persoane care au relatat evenimente și datini de pe insulă, începâd geograful roman Strabo, care a vizitat Ciprul în anul 24 A.D. și continuând până la G. G. Gervinus, profesor la Heidelberg, care a vizitat Ciprul în 1863. Este de remarcat, însă că toate aceste referințe aparțin unor bărbați
LANSARE DE CARTE LA AMBASADA ROMÂNIEI DIN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364866_a_366195]
-
pribeag în lumea mare, să te-njosească altul, ce-i nevrednic, mandria ta de neam, ades te doare, când graiu-ți uimilește un netrebnic. E greu să fii străin la tine-acasă, când alții vor să te-nvețe, când și cum, și datina de la strămoși rămasă, ți-o calcă unii în praful de pe drum. Nu vrei să vezi aceași hartă ruptă , să asculți mereu ca astăzi, nu suntem, să-ți bată-n piept o inima doar frântă, când noi o Românie mare o
ROMÂN DE PRETUTINDENI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366357_a_367686]
-
unchiul meu, m-am făcut stăpână pe mica bucătărie, rugându-mă Domnului să mă ajute să termin cu treaba până spre seară, pentru că a doua zi dimineață urma să pregătesc coliva, vasele și îmbrăcămintea ce trebuiau date de pomană, după datină, la cimitir. Unchiul Zaharia urma să meargă să vorbească cu preotul pentru sfințirea bucatelor și mersul la cimitir. De aceea, după prânz, îmi spuse: - Fetițo, eu plec la biserică să vorbesc cu preotul, văd că te descurci foarte bine, însă
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
spate - Te-a obsedat puterea arbitrară. Când eu eram bătut de securiști - Vizat pieirii prin planul zis Tirol - Te-ai dat cu ei, curios să asiști - Preludiu crimei fără legic rol! Când acuzam sistemul de teroare Că-ncalcă legi și datina străbună, Ai fost surprins, tu n-ai avut chemare Să lupți, să-nveți să bei și mătrăgună. Când m-ai lovit ai fost mândru de tine, Că sânge nu curgea, te-ai buimăcit! Eu îl vindeam ca tu să ai
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
dându-i duh și cutezanță. Suflet și trup, un întreg ce iubirea o animă, simbol al trăirilor, torță veșnică, sublimă. Sufletul e raza care luminează cursul vieții, facându-ne buni și tandrii chiar din zorii tinereții. Sufletu-și cată pereche, după datina străveche, și-atunci când o găsește o minune se-mplinește. Suflet bun, mărinimos, dragoste, afecțiune, esența iubirilor ce animă-ntreaga lume. Azi, trăindu-ne viața, arșița ne pârjolește, este a iubirii vrajă ce alt suflet plămădește. Am primit și am dat
PERPETUU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366690_a_368019]
-
a cărții, apărută la Ed. „Axis Libri”, editură de care sunt atât de mândru: „Nimeni din cei născuți la sat nu poate uita casa părintească, biserica, școala, ulițele satului copilăriei, dealurile, pădurea cu viețuitoarele ei, truda și hărnicia oamenilor, tradițiile, datinile și obiceiurile.” Cât adevăr grăit-a dascălul prezent și astăzi, din fericire, printre noi! Noi, orășenii, știm ceea ce spunea Î.P.S. Serafim: „Viața la țară, într-un fel mai dificilă, este totuși mult mai sănătoasă și mai potrivită firii omului
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
experimentează simbolistică literelor alfabetului:”Abrupt atac, aripa amuțita,/Amorfe-accente aspru amputate,/Au asfințit abulic amânate/ Având alături armă ațintita “.(Abrupt atac, aripa amuțita, experiment litera a ), sau “Dispunere domoală-n dicționar,/ Dâram despotic, decadent durată/ Destinului decapitat. Dispar.“( Depun dantelă datinei decise. Experiment litera d ).Stranietatea versurilor, idealismul profund umanist, demnitatea tonului, severitatea și stăpânirea timbrului, iată câteva elemente ce caracterizează sonetele poetului. Poetul brașovean, cu o miscare admirabila, s-a proiectat pe sine în univers că necesară conștiința ontologica, preocupată
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
seci de cugetări. Au vândut un rai de țară, ca pe-un petic de pământ, mulți străini ce se înșiră , umilesc și graiu-ți sfânt. Vechea dragoste de țară, doar în slove-o mai găsești, mănăstiri crescute-n slavă, cruci pe datini strămoșești. Au trecut prin grele lupte, umiliți pân-la durere, jertfe, neamului aduse, vreți s-apună în tăcere..?! Glia plină de-a lor sânge, vieți, ca viață să răsară, naște spice tremurânde, neamului să nu mai piară. Și astăzi m-apasă
VREŢI SĂ APUNĂ ÎN TĂCERE?!.. de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365618_a_366947]
-
firesc, cu toții ajungem acolo și-i trecem pragul, știu asta! nu-i, cu siguranță, un capăt de lume, viața nu se oprește aici , moartea este un accident în univers, inobservabil, și da! o analizăm și-i conferim sensuri, ritualuri și datini, iar de la Miorița încoace, din adâncuri de timp, cântărim cât de senin, profund și tragic, precum Iisus!! își acceptă ciobanul moartea ... Ce prostii s-au mai spus despre el, întru discreditare, că poporul nu are spirit de luptător, că este
DANCING QUEEN! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365665_a_366994]
-
și de muzică populară, înregistrări audio și un șir de emisiuni la radio TV din Moldova și România, întâlniri de creație cu publicul meloman din școli, instituții superioare de învățământ, întreprinderi, biblioteci ș. a. În1990 colaborează la realizarea filmului muzical „Din datină de țară” cu TVM iar în 1997 participă la o serată de creație cu genericul „Secunda care sînt eu” organizată în cadrul Festivalului de muzică folk „Galbenă gutuie”.Din 1999 pînă în 2006 este redactor prezentator al emisiunilor săptămânale de etnologie
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
Articolele Autorului 23 spre 24 decembrie Prin troiene și nămeți, Merg copii la colindeți. Cete de băieți și fete, Să colinde pe-ndelete... Cu trăistuțele pe spate, Să le umple cu de toate, Mere,nuci și covrigi buni C-așa-i datina la români. Abia așteptam vacanța de iarnă... Cea mai mare bucurie era să mergem cu colindețele...Așa se face că, de cu ziuă, îmi pregăteam traista și un ciomag cu care să mă apăr de câinii, din curțile oamenilor care
TRADIŢII DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365775_a_367104]
-
cu denigrările mârșavei lor mișelii, neaua iernii ninsă ca prolog al viitorului de pe frunțile străluminate de aura eroic-mucenicească. Dacă boierimea locală basarabeană s-a calicit cu poporul și s-a căciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit marile personalități basarabene ce au aprins Rugul Românismului. Un astfel de vlăstar care a crescut Stejar falnic a fost
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
care slujeau neobosiți lăutarii, unii dintre ei rămânând legende, ca bietul Stelică Molea, omul cu o mie de degete.” Sigur că o cred pe autoare fiindcă îmi amintesc și eu că așa țineau nunțile la țară, câte trei zile, cu datini și obiceiuri, unde lăutarii neobosiți cântau cântece lăutărești din acele vremuri sau din vremuri de restriște. În cuvântul său de început al volumului mărturisește: “Fac parte din două lumi: lumea satului unde am copilărit și lumea orașului în care trăiesc
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
prozele scriitorilor Ioan Slavici, Barbu Șt. Delavrancea, M. Sadoveanu. Unele povestiri sunt mai întinse, cu miez, altele sunt ca niște flashuri dintr-o fotografie, episoade din viața autoarei atât la sat cât și la oraș, întâmplări cu personaje din familie, datini și obiceiuri, episoade la hotarul dintre viață și moarte. În unele găsim și o undă de ironie. Prima povestire, “Constantina” are chiar un motto:“Fac parte din două lumi. Sunt clipe când, în zare, mi se pare că aud chemarea
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
copii (“La cimitir”) dar mai ales amintirile din copilărie cu gust de bragă și turtă dulce(“Copilărie cu gust de bragă”). După ce am citit povestirile autoarei, eu, care sunt născută în Bărăganul Ialomițean, m-am regăsit în ele, obiceiurile și datinile fiind asemănătoare cu cele din Teleorman. O felicit pe Cristina Crețu pentru acest volum, îi urez mult succes și inspirație pentru alte volume de proză! Vasilica Ilie 24 februarie 2016 Referință Bibliografică: Cristina Crețu și farmecul povestirilor sale / Vasilica Ilie
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
este domnitorul Țării Românești. El dă dovadă de modestie, după cum descrie poetul: „un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port”. Deși știa că Baiazid a venit cu intenția de a-i cotropi țara, domnitorul i se adresează cuviincios, după datina străbună, dovedind ospitalitate și modestie, acestea fiind însușirile de seamă ale poporului român: „Orice gând ai împărate, și oricum vei fi sosit,/ Cât suntem încă pe pace eu îți zic: bine-ai venit!” Când este vorba însă de închinarea țării
VREMEA ORGOLIILOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366206_a_367535]
-
Adamescu este un adevărat și nobil act de cultură ce va rămâne o moștenire demnă de Omul și Scriitorul care „și-a păstrat limba în care și-a scris toate cărțile, pe care o vorbește în casă, și-a păstrat datinile, tradiția, portul, tezaurul sufletesc îmbogățit cu cântece, creații românești pe care le-a cultivat în continuare cu statornicie și pasiune de ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ” și care este ELENA BUICĂ. Subscriem din inimă! ------------------ Nicolae DINA Alexandria, Teleorman septembrie 2016 Referință Bibliografică: Nicolae
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
Fecioarelor amazoane, care au zidit cu iscusința jertfei lor neclintitele hotare, în baladele ce-și freamătă sângele atâtor viteji, în vechile hrisoave voievodale în care s-a așezat Neamul, în cazaniile Schiturilor care ne-au brodat dreapta credință, în stejăristul datinilor și obiceiurilor în care a odrăslit ghinda regală a Vlăstarelor dace. Bradul acela permanent verde, în care își are culcuș Colindul Nașterii, ce-și reazimă fruntea de veșnicie, aruncându-și privirile hăt, departe în zenitul istoriei, îmbrățișind Glia cu brațele
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
cea mare, lucru care se întâmplă numai la Sfintele Sărbători: Nașterea Domnului și Sfântă Înviere. Văzute prin lumină lăuntrica a ochiului de copil, toate aceste povestiri în întregime, depășesc simplismul, luând alte valori de greutate din tot ce este scris : datina și spiritual oamenilor și locurilor. Amintirile copilăriei până spre adolescență, cănd dej� avea 11 ani, au trecut în joacă. Mai triste au fost când a început colectivizarea, luânduli-se din ograda oile, caprele și pe Bujoara - vacă lor cea dragă, cu
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA-ŢENE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361672_a_363001]
-
comport Cum vezi, sfios, de veche modă, Dar sunt român și țin la port, De Dragobete îți voi scrie-o odă! Simt cum mă tragi și cum mă clatini Din lumea stinsă fără de contur, Dar sunt român și cred în datini, Și-ți voi ura cu drag de Dragobete, jur! Referință Bibliografică: De Dragobete / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 775, Anul III, 13 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DE DRAGOBETE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351778_a_353107]
-
român și ne întrebăm: dânsul când mai are timp să-și trăiască viața de familie, de om normal? Și totuși, deși departe de țară, spiritul său românesc nu s-a stins. Dânsul poartă în permanență în suflet arealul românesc cu datinile, obiceiurile, etnografia și folclorul acestui popor, cu istoria și plaiurile mioritice, ca spațiul al dumnezeirii. Să fim mândrii de geniile care ne reprezintă ca națiune și că ne tragem dintr-unul dintre cele mai vechi neamuri din Europa, geto-dacii. Să
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
urda și de regulă câte un miel de Paști. Cu mielu’ era dandana mare, căci îl lasă înainte de Paști câteva zile să mă joc cu el, în care timp mă îndrăgosteam de el și când să-l taie, așa cum este datina la noi, plângeam de mama focului și fugeam să nu văd această crimă împotriva unei ființe atît de inocențe și blâde, cu care mă jucam atât de frumos. Copilăria mea era plină de bucurii, și prietenul meu Vichentie a fost
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
mai crudă Că se-adun hăitași în cete Și vânează vânători Morțile ne sunt încete Și sosesc numai în zori Când ajung în fața porții Glasul lor prin ziduri sapă Ăștia sunt hăitașii morții De ei nimeni nu te scapă! După datini dă-mi popas Dulce ca un armistițiu Până prind goarnele glas Și ne cheamă la solstițiu Că ne sunt zaruri zvârlite Zodiile de prigoană Și mă dor oase trudite, Și mă dor oase de goană Nu cer vin din damigeană
RUGA VÂNĂTORULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352025_a_353354]