577 matches
-
Aaron, 1835, p. v). În privința începutului, care la Aaron este învăluit într-o aureolă de sacralitate, poporul român își are obârșia în coloniștii romani, de la care moștenește până astăzi, în ciuda prefacerilor, "întipăriri neșterse" (Aaron, 1835, p. viii). După ce romanii victorioși "deșertară Dacia de lăcuitori împuținând numărul lor ori împrăștiindu-i într-alte părți" (Aaron, 1835, pp. 7-8), Traian a colonizat pământul dacic intrat în stăpânirea romană cu "mulțime nenumărată de lăcuitori romani din Italia" (Aaron, 1835, p. 8). Pe lângă localizarea ariei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
parte se ucidu, parte își caută scăpare între alte nații barbare, eară parte se târăscu sclavi la Roma și prin osebite provincii ale Italiei" (Albineț, 1845, p. VI). În acest chip, prin "stârpirea Dacilor învinși de Augustul Traean", Dacia rămâne "deșertată de lăcuitori" (Albineț, 1845, pp. XXI, VI). Pentru justificarea măsurilor extreme luate de romani împotriva dacilor, finalizate cu exterminarea acestora, sunt invocate motive psihologice, majoritatea orbitând în jurul dorinței de răzbunare. Albineț, de exemplu, afirmă că Traian nu putu uita cruzimile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căci acesta e cunoscut demult, de la Anadan babadan cum ar zice povestea vorbei. Pricepem foarte bine ca șefii partidului roșu să se sfiască a veni c-un program, căci unul asemenea, daca nu consistă din fraze banale și din generalități deșerte, obligă pe cei ce-l pun înainte la un sistem politic și un sistem e totdeuna contrariu politicei de expediente și de gheșefturi proprie partidului apetiturilor. Punctul comun care-i unește pe roșii, nervul comun de viață nu sunt principiile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de drum de fier cari vor urca în curând capitalul datoriei publice la un miliard, populația românească piere văzând cu ochii și e suplantată prin odium generis humani, prin tot ce e mai imund din scursăturile străinătății la noi. Se deșertează Rusia și se curăță, se deșertează Austria și se curăță de elementele ei bolnave, pentru a da pe viitorii cetățeni roșii ai Moldovei, pe patrioții de meserie ai d-lui C. A. Rosetti. Cele douăzeci de steaguri jidovești din cortejul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
urca în curând capitalul datoriei publice la un miliard, populația românească piere văzând cu ochii și e suplantată prin odium generis humani, prin tot ce e mai imund din scursăturile străinătății la noi. Se deșertează Rusia și se curăță, se deșertează Austria și se curăță de elementele ei bolnave, pentru a da pe viitorii cetățeni roșii ai Moldovei, pe patrioții de meserie ai d-lui C. A. Rosetti. Cele douăzeci de steaguri jidovești din cortejul istoric al încoronării seamănă mult cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numai de incursiunea românilor în comitatul Trei scaune. Un pericol nu subzistă aci și-n acest moment vagabonții valahi vor fi și plecat, de vreme ce d. ministru de război din București au avut deosebita bunăvoință de-a dispune numaidecât ca să se deșerteze teritoriul ocupat. Așadar nu cazul în sine ne preocupă, ci gândim la totalitatea relațiilor monarhiei noastre cu cel mai tânăr regat. Cazul din Trei scaune e numai un fenomen ceva mai frapant în sistemul politicei române, care are de scop
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se naște îndoiala dacă poate fi favorabil pentru activitatea ministrului de externe când, alături cu autoritatea sa, se mai arată o a doua autoritate, incomensurabilă și inaprehensibilă? Considerațiile acestea pot să se nască pe ici pe colo; dar cât de deșerte ar fi! Înainte de toate trebuie să ne aducem aminte că, pentru întîia dată, contele Andrassy face să se vorbească în modul acesta de el. De când a părăsit Ministeriul de Externe s-a ținut cu totul departe de politica esterioară și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
alte acte de asemenea natură. În loc de-a cuprinde fraze generale, mesajul încearcă a fi substanțial; stilul e îngrijit, termenii românești. Nu știm cui să atribuim aceste calități; constatăm numai că scrierea face o impresie binefăcătoare în comparare cu frazele deșerte și patetica goală a altor discursuri anterioare. Poate că mesajul bătrânului împărat al Germaniei a servit astă dată de nu ca model, totuși ca măsură a lucrării. De însemnat este că guvernul [î]și determină definitiv atitudinea în cestiunea Dunării
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fluvială și supraveghearea navigației, România va avea mult mai mare influență asupra acestor lucruri decât daca s-ar pune în mînile unei Comisii Europene, în care votul României se va pierde mult mai lesne în deșert. Românii sunt împiedecați, prin deșerte prejudiții, de-a o vedea aceasta și mai bine 'și fac rău lor înșile decât să recunoască Austriei partea ce i se cuvine la regularea raporturilor pe Dunărea de Jos. Împrejurarea că România poate invoca Tractatul de la Berlin și poate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
suspendându-se : „D. Procuror general protestă Îndată contra acestei porniri nevinovată, zicend că de câte ori se tratează procesele criminalilor, faliților, și delapidatorilor, sunt oameni plătiți care vinu se aplaude pe apărători Înaintea juraților. D. Președinte ordonă deșertarea sălei, care neputându-se deșerta de mulțime, Îndată este golită prin dorobanți cu paturi de pușcă. Ședința se suspendă pene a doua zi la 9 ore dimineața. În ziua următore, la ora ficsată, ședința se redeschide și publicul invitat se intre refusă. Sala este golă
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
În 1838. Există un evident contrast Între această situație și penuria de știri irlandeze din anul 1842. În ianuarie 1843 ea se menținea Încă, situație care Îi determina pe jurnaliștii din redacția Gazetei să se plângă: „Gazetele englezești sunt prea deșerte de noutăți politice.” Până la mijlocul lunii mai conjunctura se va modifica destul de puțin, dar apar totuși șase relatări din Irlanda, centrate, În general, pe problematica Repeal-ului. Vara lui 1843 cunoaște Însă o explozie a știrilor din Irlanda, prezente În intervalul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
elevi. Elementul religios este prezent în operele lui Tudor Arghezi, Octavian Goga, Mihai Eminescu, Vasile Voiculescu, Gala Galaction și alții. Unii autori vorbesc în lucrările lor fie despre virtuți, fie despre păcate. Astfel, Tudor Arghezi schițează în mod admirabil mândria deșartă astfel: „E de necrezut ce părere bună are omul despre sine și ce ușor adoptă dogma infailibilității personale! Nițel să-i dai nas, o împrejurare, un succes, o situație, la care uneori ajunge pe negândite, ori numai o speranță, că
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ceva dacă știm că Keats s-a gîndit și la ruthless seas (mări nemiloase) și chiar la keelless seas (mări fără corăbii). Dar ruthless sau keelless, care s-au păstrat întâmplător, nu diferă esențial de dangerous (primejdioase), empty (pustii), barren (deșerte), shipless (fără nave), cruel (crude) sau de oricare alt adjectiv la care s-ar putea gîndi criticul. Variantele nu aparțin operei literare ; iar tratarea acestor probleme de geneză nu ne dispensează de a analiza și evalua opera propriu-zisă. *22 Rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
învinșii lor vrăjmași, "ca cu totul să concenească și să șteargă de pre fața pămîntului sămînța dăcească" (Maior, 1990, p. 14). Concluzia logică pe care o desprinde Maior din premisa exterminării dacilor este că "Dachia cu prilejul răsboiului Romanilor se deșertă cu totul de lăcuitori" (p. 14). Bărbații "ei în ei se omorîră", iar cei care nu se "fermecară" (otrăviră) după modelul rigăi lor Decebal, "cu mueri și cu prunci cu tot au fugit" (p. 15). Trebuie menționată în acest context
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au ales de bunăvoie exilul în locul sclaviei și s-au împrăștiat în regiunile învecinate" (Budai-Deleanu, 1991, p. 84). Totuși, această continuitate etnică a dacilor nu afectează sub nicio formă puritatea latină a românilor. Inconveniența populațională este soluționată prin colonizarea teritoriului deșertat în urma stârpirii dacilor, cu romani aduși din Roma și din peninsula Italică: "Ca să nu rămâe acea țară pustiită și pentru ca să aibă tari și credincioși oameni, carii despre părțile acelea ale varvarilor să fie zid și apărare împărăției, din Roma și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Aaron, 1835, p. v). În privința începutului, care la Aaron este învăluit într-o aureolă de sacralitate, poporul român își are obârșia în coloniștii romani, de la care moștenește până astăzi, în ciuda prefacerilor, "întipăriri neșterse" (Aaron, 1835, p. viii). După ce romanii victorioși "deșertară Dacia de lăcuitori împuținând numărul lor ori împrăștiindu-i într-alte părți" (Aaron, 1835, pp. 7-8), Traian a colonizat pământul dacic intrat în stăpânirea romană cu "mulțime nenumărată de lăcuitori romani din Italia" (Aaron, 1835, p. 8). Pe lângă localizarea ariei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
parte se ucidu, parte își caută scăpare între alte nații barbare, eară parte se târăscu sclavi la Roma și prin osebite provincii ale Italiei" (Albineț, 1845, p. VI). În acest chip, prin "stârpirea Dacilor învinși de Augustul Traean", Dacia rămâne "deșertată de lăcuitori" (Albineț, 1845, pp. XXI, VI). Pentru justificarea măsurilor extreme luate de romani împotriva dacilor, finalizate cu exterminarea acestora, sunt invocate motive psihologice, majoritatea orbitând în jurul dorinței de răzbunare. Albineț, de exemplu, afirmă că Traian nu putu uita cruzimile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
neîntrecut purtător a unor tolbe de glume. De neuitat rămân acele seri de pe litoral, la stațiune, când directorul organiza o masă cu guvizi pentru ce-i care conduceam practica de vară sau cu ocazia sesiunilor științifice. Sacul lui nu se deșerta niciodată, era o atmosferă de binecuvântare. Dulci zile și pașnice înserări de pe litoral, știu că va veni o zi când nu veți mai rămâne nici măcar în amintire. Adesea, seara, la macheta Mării Negre din curtea stațiunii, lângă bustul lui Ioan Borcea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
tot felul, resturi și... mi-i silă să povestesc. Duhan este nervos și mișcările sale sînt prea bruște, prea apăsate. Merge cu roaba pînă la buza bulboanei. Apa era cam la 4-5 metri mai jos. Ridică roaba ca s-o deșarte și, buf!, lunecă cu totul. Hoștiobîlc! Cade în bulboană. Apa îl preia imediat, îl bagă la fund și-l scoate la suprafață. Răcnește după ajutor. Învățătorul aleargă spre casa unui gospodar, strigînd la rîndul lui după ajutor. Sătenii sar, caută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Cam fără chef, orășeanul răspunde mormăit: Al lui Cătărău. Cel de peste deal? Nu, cel de lîngă Prut. A, a lui Vasile. Tu trebuie să fii Georgică, nu? Da. Eu te-am dus cu căruța cînd mamă-ta a vrut să deșarte sacul. Ai ieșit pe drumul spre dispensar. Te-a învelit în cămașa mea, măi Georgică. Dintr-o dată Georgică a lăsat aerul țîfnos de orășean și a devenit prietenos. Dar unde te duci, moș Mihai? La Dorohoi, la cinul meu Costică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rău. Nu mă lua așa, că te dau jos. Moș Mihai tace. Îi este frică. Dacă cinu' Costică chiar nu poate să-l scoată? Georgică a coborît la Darabani și acum n-are cu cine să mai vorbească. La Dorohoi deșartă papornița în bucătăria lui cinu' Costică. Lasă, nănașule, că te scot eu cumva, îl asigură finul. Moșul a fost impresionat de judecător. Ce om de treabă! Ce frumos vorbea! Du-te acasă, moșule! O să primești acasă tot ce trebuie. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zilele, dar oriunde În manifestările acestei lumi. Cât se poate de sugestiv, termenul Înseamnă, În engleza care a uzurpat, ca limbă științifică universală, latina medievală, hrănire Îndărăt, mai bine zis hrănire privind Îndărăt. Ceva de genul că, după ce-am deșertat blidul din față-mi, constat că tot mi-e foame, iar alt blid nu mai am. Altfel spus, sunt obligat să suport consecințele acțiunii mele: N’aveam decât să fiu cumpătat dacă voiam să mai am ce admira În blid
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a condamnat pe aceia la toate torturile și execuțiile - cu rafinamentul ajuns la apogeu - medievale, e o treabă. Alta e că bețivul e mai milos sau, poate, mai pragmatic: are nevoie de cârciumar, așa ticălos cum e, și mâine... Și deșartă ulcica ce i-a răsărit În față În paharul scos din sân; strunjit În lemn de iederă. Cumplită așteptare, dar apa de prisos mustește prin peretele paharului, că e doar o moleculă de H2O, mai mică decât diametrul porilor lemnului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de unde tergiversează lucrurile, apelând la tot felul de stratageme, spre marea mâhnire a căminarului. Om impulsiv și cu dreptatea de partea lui, acesta a atacarisit-o cu feluri de cuvinte badgiocoritoare și pline de nesuferință apoi samavolnic executorisindu-mă, numaidecât să le deșert casele 14. Cum să se fi stăpânit însă Eminovici când Divanul Domnesc hotăra, la 3 iunie 1851, ca peste șase luni, după regula timpului, să-i vândă la licitație publică Ipoteștii pentru cei 2500 de galbeni pe care-i mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în tăcere 117, pentru cea pe care o numește icoana ce-a iubit 118. Singura care poate mântui durerile iubirii este Moartea care vindec-orice rană/ Dând la patime repaos 119. Nici măcar Kamadeva, zeul indic, Fiul cerului albastru/ Ș-al iluziei deșerte 120, nu i-a adus alinare. Poetul meditează adânc la singurul lucru prin care toți muritorii trebuie să treacă atotputernicia morții. Călăuzit de luciditatea gândului, poetului, în numele sfântului, nu-i rămâne decât tăcerea, pentru a auzi cum latră/ Cățelul pământului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]