715 matches
-
de plajă. Am văzut doi bărbați goi făcând semne unei femei care Înota, dar n-am mai apucat s-o văd ieșind din mare că iarăși fugisem și eram tot un creier În flăcări scriind pe nisip o istorie infinită deșirându-se Într-un inel de foc palpitând În jurul lumii. Eram tot scăldat În sudori când m-am trezit din nou. Mă ustura pielea. Plaja se umpluse de femei și bărbați goi. Dinspre sud veneau figuri pe care abia de le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
în momentele lor de strălucire: ele se lasă sugerate doar de comparația prezentului. Ruina pare a fi prezentul etern al zidului eminescian: "Memfis, Teba, țara'ntreagă coperită-i de ruine" (Egipetul) "Marea-i tristă-n vântul serei Pe ruini ce se deșir (...) (Lida) "Și spiritual morții eterne-n ruine, Își mișcă imperiul fără de fine" Este evident că poetul pregătește pasul următor: imaginea ruinei extinsă asupra întregului pământ ca un lințoliu etern: "Ai știut tu, scumpe frate că pământu-i o ruină?" (La moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
că mi-am văzut nădejdea realitate; acum aș vrea să fiu din nou copil, uitate povești să le ascult iar și-al caerului fir să-l rup, să nu mai toarcă ani pe fus febril, Iar fusul tot l-aș deșira; cu fire, caerul l-aș înnoda, ca să rămână-n veci netors, iar eu-copil.” (Din Junimea literară nr.7-12 (iuliedecembrie)1932). * În preajma gândului (revistă de cultură!). Redacția Cernăuți. De mărimea unei batiste, noua „revistă” se crede o necesitate imperioasă. Colaborările? Scrise
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
s-a dezlega nodul și se aruncă nodul în foc, apoi fata nu se mai mărită în veci. Cînd femeile pun pînza pe sul, să nu vadă bărbații, căci la țesut i se moaie marginile. Lemnul după care s-au deșirat firele se aruncă tocmai de unde s-a pus pînza pe sul, ca să se țese iute, și fetele mari care vor purta cămeșa din acea pînză se vor mărita curînd. Cînd așezi în război, mai întîi să zici: „Doamne, ajută-mi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
eu. (h2d) [...] văd onorabila mea umbră cu nasul cam lung și căciula peste ochi, și-mi fixez ochii la ea și cuget ... cugetarea mea e vorbă pentru ea, căci ea mă înțelege și-mi răspunde tot în gândiri lungi și deșirate la ceea ce-o întrebasem, fără ca să mă mulțumească acele răspunsuri căci nu vorbesc în gând decât eu cu mine...Eu cu mine. Ciudat! Această despărțire a individualității mele se făcu izvorul unei cugetări ciudate, care mă făcea să fixez
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
note de orgă. Suze îl ține strâns pe tatăl ei de braț, iar trena îi plutește pe dalele vechi. Eu vin în urma ei, încercând să nu fac zgomot cu tocurile și sperând că nimeni nu va observa că mi se deșiră rochia. Ajungem la altar - și acolo ne așteaptă Tarquin, cu cavalerul de onoare. E la fel de înalt și de slăbănog ca întotdeauna, și chipul lui continuă să-mi amintească de o hermelină, dar trebuie să recunosc că e o adevărată apariție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
larg una alteia, după care se oprește să-și shimbe filmul din aparat. Suze acceptă un pahar de whisky de la un chelner, iar eu îmi duc pe șest mâna la spate ca să văd exact cât de tare mi s-a deșirat rochia. — Bex, aud o voce lângă mine. Mă uit de unde vine și o văd pe Suze privindu-mă intens. E atât de aproape încât îi văd fiecare particulă de sclipici din fardul de pleoape. Vreau să te întreb ceva. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
will be found în the structures of the Național Renaissance Front aș well aș în the composition of the corporatist Parliament. The appointment of the Members of the The Superior Economic Council by royal decree hâș highlighted the monarch's deșire to have a personal institution, which would be composed of all the important representatives of the Economy, Industry and Finances. The Super Ministry, Ministry of Național Economy, headed by Mitiță Constantinescu, have the task of guidance, coordination and encouragement of
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
versurile cu glas răgușit: „Și totuși, numai pentru tine - îmi amintesc - eu, care eram prințesa Colchidei, am știut să-mi găsesc timp când tu, disperat, mi-ai cerut ajutorul artei mele. Atunci, pe loc, parcele ar fi trebuit să-mi deșire, dintr-o dată, firul vieții întreg și astfel eu, Medeea, aș fi murit înainte, fără să fiu dezonorată de tine. De atunci, tot ce-am mai avut de trăit n-a fost decât o cruntă pedeapsă. Vai mie, de ce oare nava
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pătură și în picioare avea un fel de burlane de lână. Când l-am întrebat ce erau lucrurile acelea, mi-a răspuns: „A, săracii băieți, au scos sârme de la pat, au adunat ce au mai găsit prin curte, și-au deșirat puloverele lor și mi-au făcut mie haine și încălțări”. Acasă, toți l-au așteptat, că într-o scenă de film. După patru ani de detenție era nerăbdător să se revadă cu cărțile, prietenele sale. A și pus întrebarea: „Unde
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
tânăr, poate student, căruia îi spuneam chiar „șeful“ - după cum ne învățase el. Locuia în demisolul universității, într-unul din apartamentele personalului de serviciu; era probabil fiul cuiva de acolo. Firav, cu fața suptă și parcă mâncată de vărsat, cu trupul deșirat în hainele ce fâlfâiau pe el, dominându-ne în primul rând prin înălțimea lui, în ochii noștri considerabilă. Nu părea să aibă mai multă minte decât noi. Îl ascultam respectuoși, ca pe un frate mai mare, mândri că-i suntem
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
an. Cl. a V a A întrebând fără să întrebeÎntrebând din priviri cum suporta EBL plecarea fiicei ei în străinătate. , ținută la curent de vilegiatura mea tardivă prin Gaby Manolescu, tatăl Dinei, și M[aria] Ros[etti]. Înalte, desvoltate și deșirate pe vacanță Ena A., Dora Moschuna, Domnica Filoti, Jimy Țețu, Dina Rar[incescu] și Dina Mano lescu, protejându-mă afectiv, cu ochi complici. Apoi adevărata cl. a III-a B: Rodica S. venind la fel, curioasă afectiv să-mi supravegheze
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Încât s-o accepte fără să imagineze „planuri de răzbunare”! De fapt, un „visător” este și acela care dă o mai Înaltă valoare tocmai acestei entități sau acestui fenomen numit realitate, cineva care, cu o mână „somnambulă”, dar și decisă, deșiră toate calculele „Înțelepte” ale oricărui calcul al probabilității, răsturnîndu-i argumentele, ce atîrnă greu adeseori, prin pura instinctivitate, printr-un curaj al minții care se Învecinează cu nebunia. Multă vreme, În „tinerețile mele”, am fost preocupat de literatura europeană care avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și puterea omului aceluia? Ți-ai găsit! Avea un meșteșug mai drăcos și o putere mai pe sus decât își poate dracul închipui: când voia, așa se lățea de tare, de cuprindea pământul în brațe. Și altă dată, așa se deșira și se lungea de groază, de ajungea cu mâna la lună, la stele, la soare și cât voia de sus. Și dacă se întâmpla să nu nimerească paserile cu săgeata, ele tot nu scăpau de dânsul; ți le prindea cu
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
a limbei le vom răspunde că acele vorbe pe care vor ei să le alunge sânt așa de concrete, așa de încrescute în țesătura limbei române încât trebuie să rupi țesătura toată ca să le scoți; și cum că limba se deșiră alungând vorbe d-o iluzorie origine slavă e dovadă în latiniștii noștri” (Ms. 2257, IX, 460). Limba nu permite a i se altoi „fizionomia alteia cu totul străine de ea”; „Limba noastră nu e nouă, ci din contra veche și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
drum de multe mii de zile și încă nu l-am învățat. Adorm în fiecare seară pe aceeași parte, cu aceleași gânduri și aceeași durere de oase. Punguța cu sfaturi e doldora și agitată toate se împung între el. Lacrimi deșirate pe un obraz (cel drept ) celălalt îl vedeți voi: curat și plin de zâmbet. Mi-aș ieși din trup și mi-aș pulveriza sufletul asupra voastră așa nu mă voi pierde niciodată. Merg pe o stradă goală înconjurată de clădiri
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Olariu Livia () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2371]
-
pârguite Sau prune de brumă albăstrite. Nu știa să scrie, Nici să citească. Dar nici neadevăruri nu știa să născocească. Cu vorba-i dulce, cu-a ei înțelepciune împărțea blândețe celor plini deamărăciune. În verile cu soarele dogoritor La umbră deșira câte ceva de pe mosor. Cînd soarele își potolea arșița, Mătușa Nisia deschidea portița Și urmărea carul cu fân. Primea binețe dela al lui stăpân. 95 de primăveri trecut-au prin a ei viață, Până când pâcla de ceață întunecă a ei privire
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
elevi de școală militară și 7 ofițeri instructori. În casa locuitoarei Căpățână Ecaterina a fost organizat un punct sanitar, la primărie, cancelaria detașamentului încartiruit, iar la Ocolul silvic funcționau locul de adunare și o bucătărie de batalion. Am încercat să deșirăm aci povestea tristă a unei perioade efemere, dacă e privită din perspectiva istoriei satului, interminabilă și necruțătoare dacă o luăm în considerație la scara unei vieți de om, a unor vremuri triste, care a făcut să curgă multe lacrimi de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Stoica, cel căruia îi înlesnea la Școala normală de la Bârlad să tragă cu urechea la explicațiile date colegului de bancă pe care îl medita viitorul profesor, cu care vor rămâne în gânduri toată viața. Micuțul meu prieten de atunci, își deșiră caierul desfășurat pe firul celor atâtea sute de pagini naratorul cu acumulări de atâtea și atâtea fapte de povestit, s-a dovedit un suflet cald și ales, cu o minte ageră și pătrunzătoare. A terminat Școala Normală spre sfârșitul războiului
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
zile mai întunecate, când perdeaua zorilor va fi dată în lături. Îmi ocupași,încă de atunci, dumneavoastră, Mariana și coana Mia - Dumnezeu so ierte - un loc de frunte în suflet. Mă consider bogată și astăzi, că despre asta, am ce deșira. Uite, vedeți, folosesc cuvinte care se repetă, dar toate definesc o realitate care s-a transformat în ceea ce se cheamă vraja amintirilor. Nu știu ce veți face când veți citi aceste rânduri,dacă afară, la Moldova, va ninge cu fulgi mari sau
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
fiind robi, Fie slabi, fie puternici, fie genii sau neghiobi”. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ În mijlocul câmpiei, apa râului Buzău se strecoară alene spre albia mare a Siretului. Șerpuirea râului este atât de întortochiată, încât pare a fi un fir de lână albă deșirat dintr-o împletitură veche. În multe locuri, tot scurmând în malurile sale de pământ, când în dreapta, când în stânga, râul Buzău a realizat niște ghirlande , niște albii noi, care au înconjurat hectare de pănt și apoi s-a întors la vechea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Dumnezeu !! Vom nesocoti noi acest jurămînt ? Iată pentru ce sunt dispus să sufăr, să mă chinuisc, să trăiesc în mizerie, dar să nu renunț la căsnicia pe care am contractat-o în fața lui Dumnezeu. . . .Așa se înșiră și apoi se deșiră, se destramă gândurile mele. . . Marți 1 august 1950. A iubi depinde de ce ți-a dat Dumnezeu. Sunt persoanse care n-au puterea de a iubi, după cum sunt persoane la care, chiar dacă Dumnezeu a pus această putere, a intervenit o
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
înțesat de tablouri. Fiecare ținea captivă o poveste. În cele mai multe dintre cazuri, o poveste tristă. Expresii chinuite, priviri lugubre, morbide, femei și bărbați surprinși în posturi ciudate, iată și un tren care cădea de pe un pod, aveai senzația că se deșiră în drumul său către râul de dedesubt, de la o fereastră ieșise cineva și încerca să ajungă pe acoperiș, într-o încercare disperată de a-și prelungi viața, măcar prin câteva fracțiuni de secundă, case în flăcări, trupuri arse care fumegau
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
rău văruit, văd onorabila mea umbră, cu nasul cam lung și căciula peste ochi, și-mi fixez ochii la ea și cuget... cugetarea mea e vorbă pentru ea, căci ea mă înțelege și-mi răspunde tot în gândiri lungi si deșirate la ceea ce-o întrebasem, fără ca să mă mulțumească acele răspunsuri, căci nu vorbesc în gând decât eu cu mine. Eu cu mine. Ciudat! Această despărțire a individualității mele se făcu izvorul unei cugetări ciudate, care mă făcea să fixez
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
șters pahare cu o cârpă murdară. Tânărul se oprea din când în când, ajutat de sunetele neregulate ale concertinei și nu își putea continua treaba până când următoarea notă nu se făcea auzită. Purta o rubashka murdară, a cărei țesătură se deșira. ă Cine e responsabilul aici? Băiatul răspunse interogării bruște a lui Salitov cu o privire de speriată. Patronul, prostule! Salitov bătu cu pumnul în masă, însă gestul nu fuses așa de înfricoșător pe cât ar fi sperat el, dar a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]