1,962 matches
-
numai după revizuirea Constituției. ... Articolul 12 Simboluri naționale (1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu. ... (2) Ziua naționala a României este 1 Decembrie. (3) Imnul național al României este "Deșteaptă-te române". ... (4) Stema tarii și sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice. Articolul 13 Limba oficială În România, limba oficială este limba română. Articolul 14 Capitala Capitala României este municipiul București. Titlul II Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale Capitolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153308_a_154637]
-
2) În locurile în care se arborează drapelul României poate fi arborat și drapelul Consiliului Europei. Prevederile art. 9 se aplică în mod corespunzător. ... Capitolul 2 Intonarea imnului național al României Articolul 11 Imnul național al României este, potrivit legii, "Deșteaptă-te române". Articolul 12 (1) Imnul național al României se intonează vocal și instrumental. ... (2) Intonarea vocală, precum și publicarea oficială a imnului național se fac numai în limba română. ... Articolul 13 (1) Imnul național al României se intonează în mod
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248961_a_250290]
-
unei lucrări bisericești, la alegerea candidatului, dintre următoarele: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al Puterilor; Troparul Învierii; Tatăl nostru; Troparul Rusaliilor; Fie numele Domnului binecuvântat; Binecuvântat ești Hristoase, Dumnezeul nostru; Colinde cu conținut religios; 2. intonarea unui cântec patriotic: Deșteaptă-te române, după muzica lui Anton Pann și versurile lui Andrei Mureșanu; Limba noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D.G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Brătianu. b) Testarea aptitudinilor muzicale ... Auz muzical: (i) verificarea auzului muzical prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211207_a_212536]
-
sediul instituției prezidențiale Anexa 6 ------- la regulament ------------- IMNUL NAȚIONAL AL ROMÂNIEI - varianta prescurtată* - ----- * conform anexei nr. 3 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice "DEȘTEAPTĂ - TE ROMÂNE !" Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277098_a_278427]
-
Anexa 6 ------- la regulament ------------- IMNUL NAȚIONAL AL ROMÂNIEI - varianta prescurtată* - ----- * conform anexei nr. 3 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice "DEȘTEAPTĂ - TE ROMÂNE !" Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277098_a_278427]
-
din urmă alegere. Capitolul 8 ATRIBUȚIILE CONSILIULUI COMUNALU Articolul 67 Deliberațiunile consiliului Comunalu cuprindu în de obsce priveghierea și aperarea tutuloru interesseloru speciale ale comunei, precumu și obiectele ce'i sînt supuse spre deliberare de autoritățile administrative superioare. Consiliulu controlesa, deștepta și ajută pe Capulu comunei și pe agiutorii șei, în administrația trebiloru locale ale comunei. Deliberațiile consiliului sînt precedate de o cercetare prealabilă candu Guvernului o judeca de trebuintia seu candu ea se prescrie de regulamentele administrative. Articolul 68 Deliberațiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
sediul instituției prezidențiale Anexa 6 ------- la regulament ------------- IMNUL NAȚIONAL AL ROMÂNIEI - varianta prescurtată* - ----- * conform anexei nr. 3 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice "DEȘTEAPTĂ - TE ROMÂNE !" Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254101_a_255430]
-
Anexa 6 ------- la regulament ------------- IMNUL NAȚIONAL AL ROMÂNIEI - varianta prescurtată* - ----- * conform anexei nr. 3 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice "DEȘTEAPTĂ - TE ROMÂNE !" Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254101_a_255430]
-
aptitudinilor muzicale prin: ... - intonarea uneia dintre următoarele cântări bisericești: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul Învierii; Tatăl nostru; Troparul Rusaliilor; Fie numele Domnului binecuvântat; Binecuvântat ești Hristoase, Dumnezeul nostru; colinde cu conținut religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara mea - D.G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Brătianu); - verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei Do major, a arpegiului și a unor sunete din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192413_a_193742]
-
numărat între conducătorii Revoluției din 1848, ca membru în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj, în mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios ("Din sânul maicii mele"), poem denumit ulterior Deșteaptă-te, române!, a devenit imn revoluționar - fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”. În 1990 "Deșteaptă-te, române!" a devenit imnul de stat al României. După Revoluția de la 1848 Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu și a publicat în
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]
-
mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios ("Din sânul maicii mele"), poem denumit ulterior Deșteaptă-te, române!, a devenit imn revoluționar - fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”. În 1990 "Deșteaptă-te, române!" a devenit imnul de stat al României. După Revoluția de la 1848 Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu și a publicat în revista "Telegraful Român", operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862 poeziile sale
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]
-
Republicii Moldova, întrucât stabilirea și desfășurarea unor astfel de alegeri ar provoca tensionarea situației social-politice și escaladarea tendințelor separatiste. 20 septembrie - Alianța „16 decembrie” protestează împotriva poziției președintelui Snegur, exprimată în ședința Guvernului din 18 septembrie, în care aceasta atacă Imnul „Deșteaptă-te, Române!”. 12 octombrie - La Palatul sindicatelor din Chișinău are loc Conferința FPM în cadrul căreia Frontul se declară în opoziție față de puterea de stat din Republica Moldova și decide boicotarea alegerilor prezidențiale din 8 decembrie 1991. 1 decembrie - Alianța „16 Decembrie
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
1866 - 8 aprilie 1879. Proprietarul acesteia era T. I. Stoenescu, care și publica articole sub pseudonime ciudate, precum "Ioga, Eu, Hai-hui, Tipeliga, Grivei". În ziar, acesta scria: "Toți știți, amici lectori că "" nici nu sfâșie, nici nu rănește. Ghimpele înțeapă, deșteaptă spiritul și îndreaptă moravurile. Este adevărat că pe ici pe colo, cei înghimpați essală câte un of". Dintre colaboratorii revistei au ieșit în evidență folcloristul Gheorghe Dem Theodorescu, care a fost redactor al revistei între 1869 și 1875, și scriitorul
Ghimpele () [Corola-website/Science/320793_a_322122]
-
în atacurile lor, pe când frații Muszinsky conducătorii echipei adverse și inițiatorii football-ului la Craiova fac dese combinații de joc, foarte intesesante . Astfel că după zece minute ei reușesc să facă primul punct pentru Oltenia. Jucătorii sub comanda lui Cyrill Heuse deșteptați de această surpriză,fac acum dese incursiuni în câmpul advers atacând cu multă iuțeala și Hillard reușind să egaleze situația. Craiovenii revin însă la atac cu multă impetuozitate și se instalează câtva timp, în câmpul advers. Acolo în urma unui frumos
Oltenia Craiova () [Corola-website/Science/326995_a_328324]
-
cascadă foarte frumoasă numită Sippi Falls. Am meditat despre frumusețea acestei cascade, suprapusa peste urâțenia circumciziei. M-am gandit la o fată de cinsprezece ani care tocmai pășește pe calea feminității adulte, care începe să cunoască simțurile femeii, care se deșteaptă atât fizic, cât și cognitiv, în noua ei ipostază de femeie, incepand să fie conștientă de propria feminitate. Și am scris acest poem, intitulat Threshold: I am fifteen / The moon giggles shyly and caresses the skies / Sippi Falls cascades în
„Noi ar trebui să fim, de fapt, non-partizane, însă noi promovăm vocea femeilor, noi rupem tăcerea femeilor și consolidăm poziția lor socială...” () [Corola-website/Science/295729_a_297058]
-
În chipul cel mai fericit posibil. Câte femei ar fi făcut asta? Eminescu și-a dat seama chiar de la Început că Veronica Întruchipează idealul feminin pe care l-a visat. El Îi scria: „Adormind aseară cu gândul la tine și deșteptându-mă dimineața tot cu el, aș putea să Îți scriu toată ziua fără să obosesc, dacă cititul nu te-ar obosi pe tine. Nu știu de ce, orice lucru, chiar și acelea care nu au a face deloc cu tine, Îmi
Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
beau și petrec ca să uite, iar stăpânii spânzură ca să rămână stăpâni”". Scena văzută de spectatori se referea la India postvedică, în care bătrânul mânios reprezenta lumea veche abandonată (politeismul vedic), iar tânăra cu mâinile legate, Melania, este spiritul care se deșteaptă, dându-și seama că nu a fost niciodată legat, adică înrobit de materie. Spectatorii continuă să-și manifeste supărarea că sunt crezuți a fi ignoranți, iar din spatele scenei apare Darius, un actor îmbrăcat în costum de epocă. El imploră publicul
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
cea șerpuitoare, Lupul fără dinți, care stă de pază la turme, Dar nu l-am găsit pe iubitul meu. 39 W estine iterare Am străbătut codrul cel des, (ca pieptenele de des) Și căzând la pământ am adormit. M-am deșteptat sub sărutările iubitului meu. Mi-a șoptit: ,,dormi !” și m-a legănat. Privighetori cântau... Nu fremătați ramuri, Nu alergați nebunește, gazele, Lună, nu arunca săgeți ascuțite, Munți, nu vă mai bateți ¸¸în capete, Să nu treziți dragostea...” 6. VOI BATE
Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
Nisipul din mine-i fierbinte, și nu numai oasele mă dor, dar mă doare sufletul acesta pe care tu oricând ai putea să-l vindeci sau să-l distrugi. Ceilalți tăceau. O, nu, Perigeu. Oricare din sclavele mele care au deșteptat în tine asemenea dorinți, trebuie să fie mândră de atenția ce i-o acorzi. De aceea, fără să știu de numele ei, dă tu însuți poruncă să-ți fie adusă oricând dorești. Aș vrea s-o iau cu mine în
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_410]
-
mai rămăsese Ursula, pe care nu avea puterea de-a o ucide, încă sperând în recuperarea ei, așa că o cruță și astfel își alungă unica șansă de izbăvire. Îngerii îl părăsesc, dar el nu își pierde speranța. Când s-a deșteptat din somn luna era sus pe cer, iar Ursula îl veghea, ea nu era speriată, ci din contră îi mulțumi că a eliberat-o. Acesta era doar un truc, ea l-a ademenit spunându-i că va putea să redevină
Vampirul Vittorio () [Corola-website/Science/315018_a_316347]
-
(n. 1830, Cisnădie, comitatul Sibiu - d. 25 ianuarie 1896, Brașov) a fost un cântăreț și dascăl român, profesor de muzică la primul gimnaziu românesc din Brașov. Este presupusul autor moral al melodiei imnului Deșteaptă-te, române!. În 1848, la cererea lui Andrei Mureșianu, Ucenescu i-a intonat mai multe melodii populare pentru niște versuri de-ale sale (poezia „Un răsunet”). Una dintre ele, intitulată „Din sânul maicii mele”, va fi aleasă în cele din
Gheorghe Ucenescu () [Corola-website/Science/310076_a_311405]
-
Moldovenească, unde limba oficială se numea în continuare moldovenească (vezi : Transliterarea limbii române din scrierea „moldovenească” în cea latină). După proclamarea independenței Moldovei din 1991, „româna” a fost proclamată limbă oficială, (alături de alte simboluri oficiale de inspirație românească: imnul național "Deșteaptă-te, române!", steagul tricolor albastru-galben-roșu, stema națională), pentru ca în 1994, prin noua constituție, să se revină la denumire oficială din perioada sovietică, aceea de „limbă moldovenească”. Conflictul legal reprezentat de utilizarea a două denumiri diferite a stat la baza unui
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
circa 400 de oameni. Inițial demonstranții au scandat revendicări sociale: „Vrem mâncare și căldură!”, „Vrem banii noștri!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină și căldură!” și „Vrem pâine fără cartelă!”. În dreptul Spitalului Județean, ei au cântat imnul revoluției de la 1848, „Deșteaptă-te, române!”. Ajungând în centrul orașului, coloanei de manifestanți i s-au alăturat mii de muncitori de la fabrica Tractorul Brașov, fabrica Hidromecanica, elevi, studenți și alți locuitori. Din acest moment, protestul s-a transformat într-unul politic, iar oamenii au
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
1867-1925) în cripta catedralei Castelului Wawel, acolo unde aveau acces numai regii, se constituie într-un elogiu absolut adus unui simbol inconfundabil al libertății popoarelor din răsăritul Europei: Kazimir Wierzynski Wawel - Intrarea rămășițelor lui Pilsudski în cripta Regilor î Se deșteptară regii, în cripta lor, din somn: |n noaptea funerară, odihna cine-o frânge, De unde urcă vuiet în subteranul dom, Că ziduri tremurară și clopotul se plânge! De clopot clătinată lung turla i-a trezit, Cu greu ridică piatra, sculați din
O traducere inedită a lui Ion Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12895_a_14220]
-
Edward Prior, Th. Whit, George Clarke, Markwich, Markham, Jo Wightmann, Van Laure, de ceasornicari francezi (Benjamin Balber, George Charle, Meuron), austrieci (Philipp Ia-cob, Beyr) sau elvețieni (Pres Vaucher, A. Hess). Pot fi văzute ceasuri cu mecanisme muzicale care cântă Marseilleza, Deșteaptă-te, române!, valsurile lui Strauss. Sunt prezentate ceasuri care au aparținut unor personalități (Constantin Brâncoveanu, Al. I. Cuza, Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac, B.P. Hașdeu, Theodor Aman, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ioan A. Bassarabescu etc.), ceasuri distractive (al morarului, fierarului, frizerului
Muzeul Ceasului () [Corola-website/Science/311741_a_313070]