25,049 matches
-
suind apoi Parângul din valea Jiului ca să coboare pe celalalt versant pe Lotru până la Olt. Amintirile excursiilor făcute împreună cu unchii și mătușile sale i-au inspirat desigur antologia intitulată Poezia pământului românesc cu poeme descriind relieful țării: munții și plaiurile, dealurile și podgoriile, râurile, zăvoaiele, luncile și câmpiile, codrul, țărmul mării, satele, orașele, cetățile istorice și provinciile desrobite, antologie reflectând pasiune lui Ion Pillat pentru peisajul românesc, substanța a vieții sale însăși. Găsind acel nestemat al interferentei poeziei culte cu aceea
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
poemului e din nou declarată, prin faptul, de estetică dezabuzata, al asemănării inverse, adică a mașinăriei existențiale cu poemul: "un motan dansează în oglindă; / rotile și rotitele mecanismului seamănă cu poemul - / se rostogolesc în mine, precum o pasare vînata - / peste deal străbate doar: // imaginea mea încărunțita..." (Film documentar). Ceea ce nu e decît o proclamație a independenței textului, care se simte chiar o paradigmă, o sorginte de real. E o demiurgie artistică. O ipostază străină însă de jubilația întemeierii, oglindind durerea făpturii
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
Fișa bio-bibliografică * Născut la 13 ianuarie 1917, în com. Grindu, jud. Ialomița; * Decedat la București, 19 mai 1939 (înmormântat în satul natal); * Părinții: Alexandru, decedat în război (1916), Mama: Elisabeta; * Studii: Școală primară în satul natal; Liceul militar de la Mănăstirea Dealu, Târgoviște (1931-1937); Facultatea de Litere și Filozofie, București (anul I și ÎI) 1937-1939; * Debutează cu versuri în revistele: Anchetă (Târgoviște) și la Pământul (Călărași), în 1935. A mai colaborat la revistele: Hotarul (Arad), Festival (Silistra), Decalogul (Brașov), Revista scriitoarelor și
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
Pînă luminează osul/ Vreau să văd țîșnind din mare/ Doamne, hoitul tău, frumosul!" (Frumosul hoit). Ecouri baudelairiene și rimbaldiene se altoiesc pe baladescul Cercului de la Sibiu, pe rusticitatea autohtonă de acestă pusă în valoare: "O iarbă-albastră șterge tatuaje/ De pe spinarea dealului din noi;/ Pilcuri de fragi închipuie grilaje/ Prin ceață care fumegă-napoi.// Ca niște nave satele de munte/ Vîslesc cu crucile înfipte-n cer;/ Lumina-n trapul stelelor cărunte/ De sînge spală ierbile-n eter.// Hai, tată, vînătoarea de-animale/ De
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
artificială și încearcă să înțeleagă cum răzbat până la el evenimentele din lumea de afară. Nu înainte de a face precizarea că eroul sau nu cunoaște natură nici prin intermediul literaturii: "Nea Gică n-a auzit niciodată vocea lui Sadoveanu spunând Sară pe deal și, chiar dacă o fi auzit-o, demult, în clasele primare, a uitat-o. El e cel mai mare frizer din lume și nu are sentimentul toamnei decât după cardurile de copii pe care ii tunde înainte de 15 septembrie. Ce bucium
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
umerilor, în care se adună legăturile de control, și acestea niște fire de nylon, legate de pânza de deasupra, cu care pilotul dirijează tot timpul zborul parapantei. Lansarea este foarte simplă. Parapanta se întinde pe pământ, exact pe culmea unui deal, iar zburătorul, prins deja cu centura și harnașamentele, pornește la vale, alergând. în fugă, trage după el parapanta, pe care aerul o ține ridicată. Zburătorul continuă să alerge și, la un moment dat, se întâmplă ca la decolarea unui avion
O poveste cuceritoare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17332_a_18657]
-
unei cetăți în jurul căreia nu se află nimic, decît un imens vid. Pentru a scăpa din captivitate, dar și pentru a avea către ce, unde să evadeze, femeile țes o imensă pînză, care înfățișează lumea așa cum e ea, cu munți, dealuri și ape. Pînza se răsfrînge pe fereastra turnului, în afară, către lumea largă, și devine lumea largă. Dar cum să evadezi în propria-ți țesătură? Nu sînt deloc tentată să interpretez această metaforă ca fiind semnul autoreferențialității sau a asumării
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
poeta trasează granița dintre două lumi, cea a poeziei și cea a nonpoeziei, prima nefiind neapărat îndatorată unei rostiri solemne, aristocratice sau clamoroase: "Ei cu dobitoacele cu lîna cu laptele./ Noi cu lumile ce aduc la lumină cuvintele.// Ei pe deal cu noaptea în cap./ Noi cu noaptea în sînge cu stele bolnave pe buze.// Ei cu mieii cu zarzavaturile cu lemnele./ Noi cu mîinile albe în mîlul vremelniciei.// Ei cu privirile și spinările cele mai umile./ Noi umilii umili de
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
frăție și amiciție foarte intime. O, bunii mei amici! Nenovici, Nae Manolescu, Al. Cretescu, Ioranu, Bolintineanu, Zâne, voi cu câri mă luptăm și mă trânteam prin clasa, prin pridvorul Sfanțului Sava, voi cu câri făceam atât de plăcute nebunii pe dealul mitropoliei și pe câmpul filaretului, voi cu câri, mai tarziu, peste 20 și 30 de ani, ați trăit, am fost totdeauna amici buni, sinceri și dezinteresați, voi, care ati părăsit mai înainte decât trebuia lumea aceasta și patria, în care
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
și elevii au alte perspective interpretative decît canonul impus de Bărboi-Boatcă-Popescu. Exemplele date de George Ardeleanu sînt tragi-comice, iar descrierea unei lecții deschise despre Eminescu pare un scenariu reușit al trupei Divertis (doar un exemplu: în finalul poemului Sară pe deal, actanții lirici își reazemă capetele unul de altul și adorm surîzînd). Autorul articolului observa că nu doar Eminescu și opera lui sînt supuse procesului de mitizare, ci și exegeza eminesciana (școală absolutizează încă, pudic, erotismul angelic și abstractizant, iar din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
peste o sută douăzeci de ani în urmă. Nu pentru că cei din sală și-au recunoscut defectele; pur și simplu fiindcă s-au recunoscut. Si inca și mai probabil, datorită referirilor la un contingent mult prea pregnant: comédiile lui Ionescu, Dealul Spirii, biserica Antim, Stabilimentul... Astăzi e cu totul altceva: (credem că) am luat distanță. În concluzie, literatura că "felie de viață" e un mit. Vorba lui Gîde: indiferent cum am tăia-o. Sau în fine, la rigoare, aș putea s-
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
haosul, geneză, extincția". Nimic nu scapă gestiunii exigente a autorului nici în rubrică intitulată Natură. Aici avem "natura-cadru fizic, fundal pentru reveria romantică (Împărat și proletar, Scrisoarea I, Melancolie)"; după aceea, "natura-cadru fizic, paradis terestru în idile (Dorința, Sară pe deal)"; în al treilea rînd "natura-personaj mitic (Revedere)"; și în sfîrșit, "natura-realitate metafizica (Mai am un singur dor)" (cu precizarea expresă că metafizic=mioritic!!). Să mai adăugăm că enclavele interpretative ale autorilor sînt risipite sub o rubricatie parazita stufoasa - Valorificati-vă
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
218). Grigore Vieru are divinul dar de a transforma în poezie chiar și un formular polițist de evidență a populației: Numele și prenumele? / Eu. // Anul de naștere? / Cel mai tânăr an: / Când se iubeau / părinții mei. // Originea? / Ar și samăn / Dealul acel din preajma codrilor. / Știu toate doinele. // Profesiunea? / Îmi iubesc plaiul. // Părinții? / Am numai mamă. // Numele mamei? / Mama. // Ocupația ei? Așteaptă. // Ai fost supus / judecății vreodată? / Am stat niște ani închis: / în sine. // Rubedenii peste hotare ai? / Da. Pe tata. Îngropat
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
an forță stau două majore cărti-argumente, prima apărută la Cluj, ăn 1994 și purtând titlul românului matein, dar conținând, pe lângă acesta, două adaosuri, al lui Eugen Bălan - o rescriere a episodului Gogu Nicolau - și al lui Radu Albala, intitulat an deal, la Militari, ăncheind episodul Lena Ceptureanu - ediție concepută și ăngrijită de Marian Papahagi, cu o prefață de Nicolae Manolescu și o postfața de Ion Vartic. Cea de-a doua lucrare, de asemenea cu titlul românului matein cuprinde an plus continuarea
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
an palmă// Pacea luminii/ pacea cuvintelor și necuvintelor/ șarpele meu carele mă zbuciuma carele mă ănnoadă// Trăiesc acum o inexistentă. Pun bandaj pe locul gol de pe prispa!"(Pastel). Peisajul natal devine, printr-un ingenios efect specular, o oglindă a oglinzii: "Dealul Vremestilor freamătă sub bicele nopții/ legănăndu-se/ adormind silueta copacilor/ prevestind vocea furtunii și ceasul ănstrăinat printre/ spaime/ Eu umblu an fața oglinzii cu versuri/ vorbesc de/ unul singur/ mă tem pentru mine pentru găndurile mele nespuse? (Pisică noastră). Dezlegat de
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
Tatiana Slama-Cazacu ... Un orășel că atâtea altele, din regiunea dealurilor valahe, ăntesat, ăn ultimii trei-patru ani, datorită snobismului și unor interese obscure ale marilor ămbogătiti, fie cu "megaviloaie", fie cu adevărate castele de beton, pe ale căror fațade se lăfăie prostul gust: pușculițe pentru fondurile acumulate nu se știe (ba
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
caracter - vezi 1956 - si rînduiala strașnica în toate, la care aveau să se adauge, odată cu coroană regelui, sfînt, Ștefan, catolicismul, iar mai tîrziu și reforma disciplinata, evanghelismul... În acest timp, românii, cu graiul lor atît de neobișnuit aici supraviețuiau colindînd dealurile și munții în deplasarea cosmică a sezoanelor, aventură lor existențiala petrecîndu-se altfel decît a ungurilor, dornici de acțiune, cuceritori prin însăși firea lor, - petrecîndu-se în interior. Miorița e doar o metaforă; un mit literar recent... Fondul profund interior însă, al
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
rudeniilor, prieteni sau străini; lua parte la ele. Avea din plin impresia frumosului, se înduioșa ușor, uneori cu greu putîndu-si stăpîni lacrimile". Cînd venea la Bădăcin, primul drum era la mormintele celor dragi, apoi poposea la îndrăgită lui grădină, numită Dealul Țarinei, unde se produceau struguri și fructe, întotdeauna plăcute inimii lui, mai des prefăcute în vin și vinars, pe care le primea, cu dragoste, în damigene la București. Să observ, în treacăt, ca conflictul acut din 1908-1910 între oțeliți și
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
la care se deda Nichita Stănescu, dar ni se oferă în schimb un element de atracție care nu este nici el de disprețuit: un spectacol dinamic al inventivității risipitoare, o suită de dezvăluiri fulgurante ale eului poetic: La casa din deal/ Odihnesc mâinile mele/ Peste care am presărat decembrie." (Aroma de arbore sculptat) "Numai eu tresar/ Dacă munții se prăbușesc/ ăntr-o clipă de oboseală/ și de resemnare." (Numai eu tresar) "Mă preschimbasem într-o frază/ fluida/ Aș fi vrut sa tip
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
Călăuziți de credință, mii de pelerini au urcat și azi Dealul Patriarhiei. Au așteptat cu orele ca să se închine la moaștele Sfântului Apostol Andrei și ale Sfântului Dumitru. Dar n-au simțit oboseala. Au fost mai puternice grijile legate de sănătate, casă și locuri de muncă. Pelerinii au venit de dimineață
Mii de pelerini au stat şi astăzi la coadă pentru a atinge moaştele Sfântului Andrei () [Corola-journal/Journalistic/24814_a_26139]
-
deloc. Am venit să-i aduc o floricică, o lumânare", a declarat unul dintre credincioși. Și azi-noapte, oamenii au răbdat tăcuți la rând. Voluntarii le-au împărțit ceai fierbinte, să se mai dezmorțească. Mânați de credință s-au strâns în Dealul Mitropoliei și micii negustori. Credința că vor avea de câștigat de pe urma pelerinajului. Racla cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou și cea cu rămășițele sfinte ale Apostolului Andrei vor rămâne la Patriarhie până vineri.
Mii de pelerini au stat şi astăzi la coadă pentru a atinge moaştele Sfântului Andrei () [Corola-journal/Journalistic/24814_a_26139]
-
și descărcări electrice, ziua, izolat, îndeosebi în zona montană, iar spre dimineață, pe arii restrânse în regiunile vestice. Vântul va sufla slab și moderat. De MARȚI se întoarce vremea instabilă în jumătatea de vest a țării, precum și în zonele de deal și de munte. Cerul va prezenta înnorări temporar accentuate și vor fi averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului.
Vreme închisă şi ploi în weekend. Vezi prognoza by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25019_a_26344]
-
însă de-a „ajunge” nu altminteri decît prin poezie. Am străbătut așadar un timp comun, pe care poetul îl evocă într-un delicat text care mă sensibilizează: „Privesc în urmă poate sînt eu acela/ ce se îndepărtează pe coama unui deal/ pînă se transformă într-o umbră de pasăre// poate e fata aceea tuciurie/ vînzătoarea de dulciuri și cafea/ dintr-o cofetărie din cluj/ decisă într-un tîrziu să vină/ să-mi acopere ochii cu palmele/ ca și cînd ar fi
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]
-
cântec din tine căzut. tulpina ierbii se făcuse țurțur, O emoție de sânge sunt, pe-ale zilelor diguri, la cotul nopții șuie, atârnat. oftând într-un val prelins pe obrazul cerului. Urla un lup cu promoroacă-n glezne, Mâine, mustața dealului trosnea, pe strada desculță, pierdută în tropotul trăsurilor, un Moș Crăciun, bolnav de insomnie, voi trece ca un gând, cu degetu-n gură, indiferent. c-un pumn de viscol ne îmbrățișa. În geamantanul din tâmple, iarna își va pune resturile, MIROS
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
cu cotul proptit în ceafa teiului de lână cer. M-ai privit ca pe o aripă de vânt, desenându-mi conturul pe silaba sfârcului și visau stelele sub ceașca nopții, și se cățărau lupii pe spinarea pădurii de dincolo de gura dealului... Ți-am mângâiat melancolia părului și-am dus degetul la gură ca nu cumva cuvintele să te iubească. 16
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]